Protocolul cu Serbia privind drepturile minorităţilor "nu este respectat"

Evenimentul principal al săptămânii l-a reprezentat cea de-a XIII-a ediţie a Universităţii de Vară Izvorul Mureşului. A fost locul încare românii din jurul graniţelor, dar şi din diasporă s-au întâlnit, şi-au spus păsurile şi, totodată, au rostit speranţe pe care doresc să le ducă la îndeplinire până anul viitor.

Să vedem cum a întâmpinat toată această ediţie reprezentantul Serbiei. Alături de noi este domnul Predrag Balasevic.

Realizator: Sunteţi reprezentaţi la nivelul cel mai înalt, Partidul Neamul Românesc din Serbia. Ştiu că au fost atât din Timoc, cât şi din Voivodina reprezentanţi. Spuneţi-ne care este părerea dumneavoastră? Cu ce gânduri, cu ce speranţe plecaţi de la această a XIII-a ediţie?

Predrag Balasevic: Noi, din Timoc, cu mare drag venim la Izvorul Mureşului, pentru că aici putem să ne spunem toate durerile şi problemele pe care le avem. Sperăm totuşi că asta ce am spus, zilele trecute, aici, se va auzi şi la Bucureşti, se va auzi şi la Parlament, la Guvern, pentru că problemele noastre sunt mari. Încă nu avem limba românească în şcoală, avem probleme mari de a construi biserici ortodoxe române în Timoc, nu avem mass media în limba română, aşa că, cum vedeţi, încă suntem departe de fraţii noştri din Banat care au toate aceste drepturi.

Realizator: Şi evident, comunitatea sârbilor din Banat, din cât ştiu şi cred că ştiu bine, are drept şi la presă şi la şcoală şi la biserică în limba naţioală. Este normal, este logic. Ce speranţe aveţi concrete? Cu ce plecaţi de aici, cu vreo promisiune?

Predrag Balasevic: Promisiune nu avem. Sincer să vă spun, puţini politicieni au fost din Guvernul României care au fost la Izvorul Mureşului. În afară de secretarul de stat de la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni şi preşedintele Comisiei Senatului pentru Românii de Pretutindeni, nu am primit nicio promisiune, adică să ştim concret se va schimba ceva în relaţia cu românii din Timoc, în relaţia cu Guvernul de la Belgrad, se vor face nişte lucruri, mişcări importante pentru noi. Deocamdată nu avem aceste promisiuni. Vom vedea ce o să fie în viitor.

Realizator: Domnule Balasevic, până una alta, văd că aţi vorbit, evident, despre Timoc, este durerea şi regiunea pe care o reprezentaţi, dar ştim bine că ani de zile s-a lucrat de la diverse nivele din diverse zone la separarea românilor, ce înseamnă Voivodina, ce înseamnă Timoc; se încerca aşa, o separare. Ştiu că dumneavoastră, alături de cei din Voivodina, vă luptaţi acum, dimpotrivă, să vă uniţi.

Predrag Balasevic: Da. Când este vorba de divizarea asta, ea se face din mai multe, să zic, centre. Unul este la Belgrad, unde Belgradul zice că vlahii din Timoc sunt altceva, românii din Voivodina sunt altceva, sunt două popoare diferite, adică ăştia sunt români în Banat, ăştia sunt altceva, dar nu sunt români, nu vorbesc limba română. Când este vorba de Belgrad, eu mă aştept la acest lucru şi nu mă deranjează atât de mult cât mă deranjează mai mult când văd că unii români încearcă să ne divizeze, să ne împartă în români şi în vlahi.

Realizator: Asta este foarte interesant. Dacă puteţi să ne spuneţi la ce vă referiţi mai concret.

Predrag Balasevic: Avem mari probleme în Serbia cu diplomaţia românească, avem mari probleme cu Ambasada şi cu Consulatul de la Zaječar. Persoanele care conduc aceste două instituţii româneşti în Serbia încearcă să ne divizeze în români şi în vlahi, merg în teritoriu, creează noi asociaţii, creează noi lideri.

Ei spun că aceşti noi lideri... asociaţiile acestea sunt românii adevăraţi, dar noi suntem altceva, dar nu suntem români şi nu milităm pentru unitate, pentru limba românească, pentru biserica românească, pentru cultura noastră acolo. Asta ne doare cel mai mult.

Vă spun, nu mă doare atât de mult asta ce face Belgradul, că ei au politică bună pusă la punct de ani de zile şi o duc mai departe, dar nu este bine că instituţiile româneşti fac acest lucru şi ne doare mult acest lucru şi vă spun acum la radio, am spus şi la Izvorul Mureşului, pentru noi mai bine să nu avem pe aceşti domni în Serbia că strică mult/.../.

Realizator: E tulburător ce ne spuneţi, absolut tulburător. A fost, am înţeles, puţin reprezentată zona oficială acolo, la întâlniri, dar acelor puţini oficiali care au fost le-aţi spus aceste lucruri?

Predrag Balasevic: Da, le-am spus în faţă. I-am rugat dacă pot, să nu ne trimită aceşti oameni în zona noastră, pentru că noi am luptat de ani de zile pentru a deschide Consulatul la Zaječar. Când a fost deschis, uitaţi-vă ce s-a întâmplat. Dar ştiţi care este problema? Problema este că pe ei se pare nimeni nu-i controlează. Se întreabă 'păi ce faceţi voi acolo?'....

Realizator: E foarte grav ce ne spuneţi. O să încercăm să avem şi punctul de vedere al dânşilor, pentru că, evident, suntem postul public şi e normal să avem ambele puncte de vedere. Dar până atunci, repet, nu o să trecem peste această problemă, e mult prea gravă pentru a nu reveni.

Până atunci, însă, am avut un interviu acum o lună şi ceva cu domnul Stevan Mihailov. Şi domnia sa vorbea din partea Voivodinei despre această dorinţă de unire. Depăşind toate aceste lucruri absolut inimaginabile, pe care le întâmpinaţi dumneavoastră, românii din cele două părţi, aţi făcut paşi înainte pentru a vă uni?

Predrag Balasevic: Noi şi la Izvorul Mureşului am fost împreună cu fraţii din Banat. Când sunt lucruri importante, evenimente importante, noi suntem împreună. Problema este că suntem cam departe. Zona noastră este de la sud de Dunăre, ei sunt în Voivodina.

Realizator: Comunicarea e complicată, înţeleg.

Predrag Balasevic: Da, comunicarea este complicată, dar să ştiţi, când sunt lucruri importante pentru comunitatea noastră, suntem pe aceeaşi undă, deci pe acelaşi drum, şi colaborăm foarte bine. Fraţii noştri se luptă în Banat să mai menţină şcolile unde este limba română, nu să închidă bisericile, dar noi ne luptăm să avem în limba română...

Realizator: Să le aveţi.

Predrag Balasevic: Vedeţi, sunt diferite probleme, dar asta nu este o problemă de a colabora noi între noi ca fraţii.

Realizator: Absolut. Dar comunicarea credem că poate fi susţinută şi de aici, din România, pentru că am spus-o întotdeauna în toate discuţiile pe care le-am avut şi cu sfinţia sa Boian Alexandrovici, evident, românii din Serbia, din câte ştiu eu, nu doresc decât şcoală, biserică şi presă în limba română şi sunt cetăţeni loiali ai statului sârb, deci asta nu este nicio problemă.

Predrag Balasevic: Asta am fost ... De-a lungul istoriei am luptat umăr la umăr cu fraţii noştri din Serbia pentru independenţa Serbiei în toate războaiele. Nu am primit nimic. Nu am primit nimic de la statul sârb, de la sârbi, şi este foarte ciudat, pentru că sunt minorităţi care, prin istorie, au luptat împotriva statului sârb şi astăzi au tot aici ce nu avem noi. Este foarte ciudat.

Realizator: Ciudat. Am înţeles din ceea ce s-a anunţat oficial, că în curând, dacă nu chiar în septembrie, Serbia va deschide negocierile pentru aderare la Uniunea Europeană. Sperăm ca şi aceste negocieri să uşureze puţin normalizarea relaţiilor şi, evident, situaţia dumneavoastră.

Predrag Balasevic: Asta, să vă spun, depinde de Bucureşti, depinde cum va negocia Bucureştiul cu Belgradul în comisia mixtă rezolvarea problemei noastre, pentru că pe 1 martie 2012, la Bruxelles, s-a semnat protocolul între Serbia şi România, unde Serbia se obliga să ne respecte drepturile. Acest protocol nu este respectat. Au trecut trei ani de zile. La un moment, probabil, se va discuta despre acest protocol şi aici vă spun încă o dată, depinde de politicienii de la Bucureşti cum vor trata această problemă, că prin asta ei ne pot ajuta foarte mult să căpătăm drepturile în Timoc.

Realizator: Aţi rostit lucruri extrem de importante şi, mai ales, de grave. Aşa cum am spus, o să încercăm să aflăm şi punctul de vedere al celor care reprezintă acum România în Serbia şi dea Domnul ca tot ce înseamnă comunitate românească de acolo, care înţeleg că doreşte să fie unită, să aibă dreptul la aceste trei lucruri normale: şcoală, presă şi biserică în limba română. Nimic mai mult de atât, nu?

Predrag Balasevic: Aşa este. Noi, când a venit preşedintele Iohannis în vizită în Serbia, organizaţiile care s-au unit au trimis o scrisoare domnului preşedinte, l-am informat despre problemele noastre. Bine, nu am primit răspuns încă de la Preşedinţie, dar oricum, când avem posibilitatea să ne adresăm undeva, să mergem undeva, mergem împreună, împreună cu Biserica Ortodoxă Română, împreună cu părintele Boian Alexandrovici şi asociaţiile noastre care sunt şi există în Timoc.

Realizator: Şi în Timoc şi în Voivodina.

Predrag Balasevic: Şi în Timoc şi în Voivodina.

Realizator: E foarte important să ţineţi aproape, pentru că se zbate foarte multă lume să vă despartă. Ce să spunem? Dea Domnul ca la a paisprezecea ediţie să fie mai senină atmosfera şi să veniţi aşa, cu inima deschisă aici, în ţara-mamă, ca - să spun eu aşa - cetăţeni loiali statului sârb, dar şi ca români care, pur şi simplu, doresc să aibă şcoală, biserică şi presă în limba română. Mulţumim foarte mult. Revenim. Sunt lucruri importante, nu o să lăsăm aşa. Cât de curând ne auzim, domnule Balasevic. Numai bine. Mulţumim.

Predrag Balasevic: Şi eu vă mulţumesc.