"Probleme foarte grave" în comunităţile româneşti dinafara frontierelor

Astăzi se încheie cea de-a XIII-a ediţie a Universităţii de Vară Izvorul Mureşului. Au fost prezenţi români din Bulgaria, din Republica Moldova, din Serbia şi din Ucraina.

Evenimentul este organizat de Centrul Cultural Topliţa, în parteneriat cu Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni, cu Centrul European de Studii Covasna-Harghita, cu sprijinul Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni şi al Institutului Cultural Român.

Totodată, Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi a Harghitei a dat binecuvântare pentru această întâlnire.

Am vorbit cu Eugen Popescu, preşedintele executiv al Fundaţiei Naţionale pentru Românii de Pretutindeni.

Realizator: Sunteţi nu numai coorganizator, dar şi o persoană care pune foarte mult suflet, crede în importanţa acestei relaţii a ţării-mamă cu românii din jurul graniţelor. Cum aţi caracteriza această a XIII-a ediţie cu bunele şi cu mai puţin bunele ei?

Eugen Popescu: În primul rând, este benefic faptul că are loc şi că din noi românii din jurul frontierelor şi Balcani, dar şi românii din centrul ţării, de aici, din Harghita şi Covasna, dar şi români din diasporă, din Spania şi din Italia, au venit aici, la Izvorul Mureşului şi au dezbătut o problematică care a mai fost dezbătută la ediţiile trecute, dar care revine mereu în actualitate, ca urmare a faptului că nu îşi găseşte rezolvarea.

Sunt probleme foarte grave în comunităţile româneşti din jurul frontierelor şi Balcani care, din păcate, persistă şi care fac ca aceste comunităţi să fie într-un pericol permanent de asimilare. De asemenea, a fost luată în discuţie aici, evident, pentru că opinia publică aduce în actualitate această problemă, reunirea celor două state româneşti. Aţi văzut bine ca au fost marşuri şi la Chişinău şi la Bucureşti pentru acest lucru şi s-a discutat această problemă, considerând că este o problemă de interes naţional ca reunirea celor două state române să se petreacă cât mai curând, poate până în 2018.

O altă problemă care a fost discutată este drama care se petrece aici, în mijlocul României, în judeţele Harghita şi Covasna, legată de asimilarea românilor în propria ţară; este vorba de românii numeric inferiori în judeţele Harghita şi Covasna, care se confruntă cu probleme foarte grave de identitate şi care, din păcate, nu sunt finanţaţi absolut deloc de niciun fel de autoritate a statului român. Am discutat această chestiune şi vom propune autorităţilor centrale să acorde o mare atenţie acestei probleme.

O altă problemă care a fost discutată a fost cea a romano-catolicilor, a românilor romano-catolici din judeţele Bacău, Roman/?/, Iaşi, care la rândul lor se confruntă cu o problemă bizată pentru o ţară normală: o maghiarizare forţată a lor, care se petrece cu fonduri serioase venite din Ungaria şi care, din păcate, nu are niciun fel de suport din partea statului român. Adică oprirea acestui proces trebuie gândită într-un fel şi asociaţiile romano-catolicilor de acolo, care încearcă să păstreze identitatea românească, trebuie sprijinite.

Şi un ultim punct - iertaţi-mă că v-am reţinut atât - este cel legat de diasporă, pentru că diaspora a venit aici, reprezentanţii ei, şi au spus foarte clar că statul român, autorităţile statului român trebuie să-şi ţină promisiunea legată de votul prin corespondenţă şi tonul a fost nu foarte prietenos vizavi de autorităţile politice ale statului român, care din păcate, nu s-au ţinut în acest moment de această promisiune de a introduce votul prin corespondenţă pentru români din diasporă, dar şi din Basarabia - ştim bine, sunt foarte mulţi cetăţeni români în Basarabia, care votează la alegerile parlamentare şi prezidenţiale din România.

Realizator: Absolut. Cetăţenia română pentru românii din ţările care, iată, sunt în afara Uniunii Europene, şi care au teritorii care nu au aparţinut niciodată României, în special Serbia, este iarăşi o problemă, care bănuiesc că a fost discutată, nu?

Eugen Popescu: A fost discutată. Situaţia românilor din Timoc este foarte gravă. Sunt 300.000 de români vlahi acolo, care se confruntă cu politici asimilaţioniste de foarte multă vreme şi ele au căpătat o formă mai dură în ultima perioadă, dacă vreţi, iar statul român, autorităţile statului român trebuie să se implice, pentru că altfel vom avea de-a face cu o dispariţie a unei populaţii care a reuşit să se păstreze în ultimii 200 de ani şi care dispare acum, în secolul XXI.

Unul din elementele fundamentale prin care această populaţie poate să-şi păstreze identitatea şi care o apropie de ţara-mamă este, în mod clar, cetăţenia română, care trebuie oferită, dar nu numai lor, ci şi românilor din Bulgaria, românilor din Macedonia, românilor din Albania, şi o parte, evident, a celor din Ucraina, care nu au făcut parte din România Mare şi care nu pot să-şi redobândească cetăţenia.

Ei bine, toţi aceştia au nevoie de cetăţenia română şi cerem şi am cerut, prin rezoluţia care a fost dată la sfârşitul lucrărilor, Parlamentului României, să aprobe acea propunere de proiect legislativ, care este în parlament în acest moment şi care amendează Legea cetăţeniei cu ceea ce este nevoie, pentru a putea şi aceşti români să-şi ia cetăţenia română.

Realizator: Am înţeles. Domnule Eugen Popescu, doar un minut mai avem. Vă rog frumos foarte pe scurt să ne spuneţi, până la următoarea întâlnire, cea de-a paisprezecea, de la Izvorul Mureşului, în afara acestei iniţiative în parlament, ce paşi concreţi credeţi că vor mai fi făcuţi?

Eugen Popescu: În primul rând, vom aduce în atenţia Parlamentului, la Bucureşti, toată problematica care s-a discutat aici, pe toate palierele pe care vi le-am spus mai devreme. Credem că este nevoie de conferinţe făcute acolo, în parlament, cu fiecare din temele abordate aici şi sperăm ca oamenii politici să fie conştienţi de importanţa acestei românităţi.

Vorbim că avem o problemă demografică majoră, care e o problemă de securitate naţională în final. Ei bine, această problematică a noastră completează, face parte din problema demografică a românilor, nu numai a României, ci şi a românilor.