Priorităţile României în politică externă

Realizator: De numele dumneavoastră se leagă câteva evenimente importante: vizita Papei, când eraţi ambasador la Vatican, aducerea osemintelor Regelui Carol al II-lea în România şi ale soţiei sale, prinţesa Elena, când eraţi ambasador în Portugalia, votarea în unanimitate de către Parlamentul European a comisarului european pentru agricultură, Dacian Cioloş, nominalizat şi acceptat cu sprijinul Franţei, când eraţi ambasador la Paris. Domnule ministru, de ce vreţi să vă legaţi numele, de această dată, ca şef al diplomaţiei române?

Theodor Baconschi: În momentul în care conduci diplomaţia unei ţări nu-ţi poţi lega numele de un proiect singular. Încerci să faci un management de sistem cât mai bun, în cazul nostru european, încerc să pun în valoare profesional tânăra generaţie din Ministerul Afacerilor Externe, să asigur o rotaţie echitabilă şi judicioasă între oficiile noastre şi centrala MAE şi să pilotez o serie de proiecte care se înscriu pe linia priorităţilor noastre de politică externă, ducându-le atât de departe, cât va fi posibil.

Realizator: Iată că, în ultimii zece ani, au fost opt miniştri. Fiecare a venit cu priorităţi, cu dorinţă de a reforma. Dumneavoastră ce consideraţi că este prioritatea numărul unu pentru diplomaţia românească de astăzi?

Theodor Baconschi: Stabilitatea instituţională şi dezvoltarea...

Realizator: De ce stabilitatea?

Theodor Baconschi: Pentru că, în momentul în care într-un deceniu ai opt miniştri de externe, apar prea multe linii de fractură şi e importantă continuitatea în diplomaţie, aşa cum e important calmul, curtoazia internaţională, intuiţia, capacitatea de a analiza mediul în care evoluez ca stat, or toate aceste însuşiri sunt bruscate de prea desele noastre schimbări, rezultate dintr-o anumită instabilitate politică internă, şi îmi doresc - nu atât pentru mine, cât pentru ţara noastră - un mandat rezonabil, care să permită finalizarea unor proiecte, angajarea altora şi buna noastră intenţie în economia comunitară.

Realizator: Ce proiecte, spre exemplu? Adică, ce proiecte au început, nu s-au finalizat? Ce proiecte trebuie să le luaţi din zbor şi să le continuaţi? Ce obligaţii nu ne-am, cu să spun, ni le-a asumat şi nu le-am respectat?

Theodor Baconschi: Nu, România e un partener fiabil şi ne-am respectat în cea mai mare măsură angajamentele internaţionale, vom continua să o facem. Cred că trebuie - şi conceptual, şi metodologic - făcut un pic de curăţenie în diverse domenii, de pildă, formatele de cooperare regională şi subregională - s-au acumulat în ultimii 20 de ani foarte multe, unele sunt eficiente, altele s-au devitalizat şi cred că această evaluare de etapă a tuturor instrumentelor de politică externă, pe care le folosim, este necesară pentru cultura organizaţiei şi un spirit mai liber, mai inventiv. Nimic nu ne împiedică să inovăm. Sigur că, politica externă a României nu se schimbă odată cu ministrul de externe. Din fericire, am devenit un stat predictibil, o democraţie funcţională, cu un mediu de afaceri bine încadrat juridic şi cu reforme instituţionale, care ne fac din ce în ce mai credibili pe plan extern, dar lucrurile astea trebuie continuate, trebuie să obţinem neapărat răgazul de a construi. Pentru că, odată intraţi în UE, avem nevoie de un profil propriu, avem nevoie de ocuparea elegantă, convingătoare a unei nişe ca stat membru şi de asta interacţiunea noastră cu instituţiile comunitare, mai ales după ratificarea Protocolului de la Lisabona, a căpătat o geometrie şi mai sofisticată, dar facem faţă. Avem un serviciu diplomatic întinerit, cu o acumulare de expertiză foarte bună şi destul de motivat, pentru că, în definitiv, graniţa dintre politica exeternă şi cea internă extompează atunci când vorbim de UE şi avem de cucerit acolo o serie de poziţii. Aţi menţionat succesul diplomatic legat de domnul Dacian Cioloş la agricultură în noua Comisie Barroso. Evident că şi aici a fost vorba de un lucru de echipă la nivel tehnic, dar şi de consecvenţa cu care preşedintele Traian Băsescu a promovat această candidatură. Avem în serviciu european de acţiune externă de dobândit poziţia care ne revine, nu pe o ...

Realizator: Aceea fiind?

Teodor Baconschi: Păi nu pe o cotă mecanic, ştiu eu, în raport demografic, dar e clar că serviciul se articulează acum din funcţionari de la Bruxelles, din diplomaţi care vin fiecare dintr-un anumit stat membru. Bruxelles-ul este, în momentul de faţă, scena unor mici războaie democratice pentru noua arhitectură a instituţiilor pe calapodul Tratatului de la Lisabona şi atât înaltul reprezentat pentru acţiune externă, doamna Ashton, cât şi preşedintele stabil, domnul Van Rompuy, deocamdată fac încercarea de a vedea cum se va armoniza vechea structură comunitară cu actualele instituţii prevăzute de tratat.

Audio: Ascultaţi aici interviul integral cu Ministrul de Externe Teodor Baconschi.

Realizator: De multe ori apar în comunicatele MAE cuvinte precum Servicul European de Acţiune Externă, participarea diplomaţiei române în Europa. Aş vrea să vă întreb ce poziţii mai vizăm noi în afară de, bănuiesc lobby pentru acest serviciu diplomatic al UE, dar la nivelul comisiei: directori, directori generali.. Nu putem să rămânem doar cu un singur comisar, mă gândesc.

Teodor Baconschi: Eu le-am cerut colegilor mei să facă un inventar al tuturor poziţiilor din UE şi din sistemul ONU în care România ar putea, în mod rezonabil, să aspire la o poziţie. Ştiţi cum se obţin lucrurile acestea? Uneori sunt unele posturi politice. Deci statul din care provine candidatul face lobby politic pe lângă interguvernamental. Alte poziţii tehnice prin concurs. Singur ca noi pe cotă suntem relativ bine. Nu avem oameni suficient de sus plasaţi în ierarhia comisiei şi vom continua aceste eforturi; la fel în sistemul ONU. Nu avem destui funcţionari internationali din partea României plasaţi pe diferite orbite instituţionale. Lucrurile astea se fac printr-un aranjament complex de susţineri reciproce între statele membre ale oricărei organizaţii şi va trebui, pur şi simplu, să fim consecvenţi, pentru că metoda ne este cunoscută. Dacă profilul tot mai conturat al României, atât în UE, cât şi în regional sau din punct de vedere strategic cu recentele evoluţii ne vor permite să obţinem rezultate ceva mai consistente.

Realizator: Dar spuneţi câte poziţii ne dorim? Adică le aveţi cel puţin evaluate şi pe zona politică...

Teodor Baconschi: E o evaluare în curs, nu vă pot da o cifră şi ar fi şi irelevant. Important este decizia politică de a coordona interministerial...

Realizator: V-ar putea cineva împiedica să găsiţi parteneri pentru a susţine România şi pe zona politică oriunde în lume? Mă gândesc şi la Asia de Sud-Est. De ce mergem numai pe zona UE?

Teodor Baconschi: Sunt tradiţional criticul oricărei ipoteze conspiraţioniste. Nu cred că trebuie să dezvoltăm un complex de persecuţie ca naţiune. Suntem capabili să propunem candidaturi plauzibile, oameni cu un CV solid şi vom face acest lucru, prin selecţia internă şi printr-o bună articulare cu partenerii noştri.

Realizator: Vorbeaţi de proiectele regionale care sunt în prezent. Avem şi parteneriate strategice. Cu ce începem? Cu proiectele regionale sau parteneriatele strategice? S-ar părea că veţi fi un ministru fericit. Toate aceste parteneriate strategice, despre care doar vorbeam, încep să se mişte acum. Iată, parteneriatul cu Statele Unite. Parteneriatul cu SUA care a fost creat în '97...

Teodor Baconschi: Se desfăşoară foarte bine. Decizia administratiei americane de a propune României includerea în sistemul antirachetă are o greutate politică evidentă. Avem în Europa ca principal partener strategic Franţa şi sunt bune plasat pentru a şti că este un instrument de cooperare foarte fructuos. Aş vrea să dezvoltăm în curând şi să punem substanţă în parteneriatul strategic cu Polonia. Polonia este cel mai dinamic şi important, sub raport economic şi demografic, nou stat membru al UE şi totodată un stat din apropierea noastră cu care avem destul teren comun în politica externă, interesul convergent fată de parteneriatul estic, faţă de stabilitatea ţărilor din răsăritul uniunii şi în aceaşi ordine gândesc şi la toate ideile care ar putea să substanţieze parteneriatul strategic cu Turcia. Turcia la Marea Neagră şi în Orinetul Mijlociu, un facilitator de dialog strategic. Este o prezenţă constantă extrem de respectabilă şi întrucât noi susţinem integrarea europeană a Turciei cred că putem face şi trnasfer de expertiză şi un dialog politic bazat pe mari proiecte economice în continuare şi pe apropierea Turciei de UE, ea fiind deja membră NATO, aşa cum ştiţi.

Realizator: Şi cu Coreea de Sud, parteneriatul strategic?

Teodor Baconschi: Şi acolo lucrurile merg bine. Sigur că Asia este potrivit multor analize continentul vedetă al secolului XXI, multe lucruri, centre de greutate se vor muta în acea direcţie. Avem formidabilă emergenţă economică a Chinei şi a Indiei, avem şi această destul de îngrijorătoare centură nucleară asiatică, foarte multe state care au şi capacităţi ucleare militare, bineînţeles China dar şi India, Pakistanul. ce se întâmplă în Asia centrală în Caucazul de Sud este foarte relevant pentru stabilitatea globală, pentru desemnarea noilor trasee energetice şi bătălia până la urmă, competiţia politică pe resurse, dar ma de gând, dacă tot veni vorba, să aloc mai multe resurse umane şi financiare pe relaţia cu ţările din Caucazul de Sud şi Asia centrală pentru că le-am declarat, din Georgia până în Turkmenistan, priorităţi ale politicii noastre externe, dar nu le-am acordat în termen logistici şi de personal diplomatic sufucentă atenţie şi vreau sa fac în aşa fel încât aşa în logica propunerii pe care am făcuto la Chişinău, ştiţi, un ambasador european tânăr cu o mare suprafaţă intelectuală. La fel vreau să găsesc cei mai buni tineri diplomaţi pentru a ocupa spaţiul acesta central-asiatic şi sud-caucazian cu vectori, cu persoane capabile să pună în operă parteneriatul strategic pe care îl avem cu Azerbaidjanul şi toate doaserele legate de cordoarele energetice şi de dorita stabilitate a acestei regiuni.

Realizator: Este o zonă în care se vorbeşte limba rusă. Limba rusă nu este tocmai, să zic aşa, un hobby pentru tânăra generaţie. Cum împăcaţi această restircţie, ca să spun aşa, deşi vor veni poate tineri care sunt atraşi de spaţiile respective dar nu sunt capabili să se facă înţeleşi.

Teodor Baconschi: Nu este vorba doar de limba rusă. Noi avem o serie de diplomaţi în MAE intraţi în minister tocmai pentru că sunt cunoscători ale unor limbi mai mult sau mai puţin rare. Am să fac o verificare şi toţi vorbitorii de limbi rare trebuie să plece pe spaţiu la post, adică voi încerca să le aduc aminte că au intrat în diplomaţie cu acest atu lingvistic şi profesional şi că este nevoie să servească interesele României acolo unde cu adevărat este nevoie. Avem vorbitori de turcă, japoneză, arabă care sunt bine aclimatizaţi la Bruxelles unde nu are nimeni...

Realizator: Sau la Los Angeles, m-am uitat şi eu... Am făcut şi eu o mică verificare aşa, investigaţie jurnalistică.

Teodor Baconschi: Vă mulţumesc. Da... deci trebuie refăcut echilibrul în acest plan.

Realizator: Şi... aşa, pe departe v-am luat şi v-am adus la punctul destul de critic al ultimelor discuţii. De ce toţi oficialii noştri se găsesc să amintească că scutul care va fi amplasat în România din 2015 nu este îndreptat împotriva Rusiei, când, iată, ştiri din presa internaţională arată că partea americană şi rusă, de fapt, se înţeleg în zona plasării acestor armamemnte de luptă împotriva armelor neconvenţionale şi partea rusă cere explicatii de la partea americană şi nu de la partea română? Cum gestionăm noi relaţia cu Rusia, trecând de bariera de limbă, unde, sigur, trebuie să facem mai mult, dar concret?

Teodor Baconschi: Relaţia cu Rusia este majoră, fundamentală de neocolit pentru noi, atât sub raport geografic, geopolitic, strategic şi istoric, până la urmă, avem o lungă istorie comună cu Rusia, care a avut episoade bune şi episoade tragice. Nu trebuie să ne uităm numai în trecut, cred că a sosit momentul să cooperăm economic masiv cu Federaţia Rusă, care e un jucător incorturnabil în regiune, atât sub raportul surselor energetice, cât şi al unei pieţe enorme, care se află în continuă dezvoltare...

Realizator: Si pe care noi am pierdut-o.

Teodor Baconschi: În mare măsură da, pentru că restructurarea economică din România post comunistă a orientat companiile noastre către piaţa internă a Uniunii cu precădere, am pierdut şi pieţe latino-americane şi pieţe medio-orientale. E vorba de un ratrapaj, o să încercăm - pentru că avem o direcţie de diplomaţie economică foarte activă, la MAE - să oferim şi sugestii de acţiune colegilor de executiv, pentru a revitaliza aceste relaţii comerciale, pieţele cândva dominate sau cel puţin deschise către prezenţa românească. Deci cu scutul... mă rog, sigur că e o emoţie mediatică naturală, sunt multe improvizaţii, dar noi tocmai am adoptat o strategie de comunicare publică foarte susţinută. Ieri, eram în parlament, am discutat cu membrii Comisiilor senatoriale de politică externă şi apărare, le-am dat o serie de amănunte, am pus pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe o listă de întrebări şi răspunsuri, astfel încât presa să aibă material de digerat şi vom continua şi să transmitem informaţia care poate fi transmisă, nu e totul... sunt tehnicalităţi, sunt elemente pe care încă nu le cunoaştem. Dar ceea ce trebuie să ne bucure este că reacţia decidenţilor ruşi, care contează, a fost foarte moderată, am avut şi noi semnale că partea americană se consultă, pentru că tot negociază acordul start II cu Moscova. Se consultă cu partea rusă şi, mai mult, scutul antirachetă este: unu - defensiv, doi - cu o geometrie variabilă, e un instrument variabil, e un instrument modern, de înaltă tehnologie militară şi care poate include orice stat doritor să contribuie la apărarea antirachetă a unui spaţiu, care poate să meargă foarte bine de la Atlantic la Ural, ca să îl pomenit pe generalul de Gaulle.

Realizator: Şi vă aduc aproape şi de România, care este membră a Uniunii Europene şi, într-un fel, aplică politica Uniunii Europene faţă de protecţia graniţelor şi vecinătatea estică. A fost şi congresul... şi reuniunea CAGRE, Comisia afaceri generale şi afaceri externe, din 25 ianuarie, cu această temă. La est este şi Republica Moldova. Există ştiri pe agenţiile de presă, potrivit cărora gardurile de protecţie de pe graniţa cu România au fost ieri ridicate. Cum împăcăm obligaţiile noastre, ca ţară memebră a Uniunii Europene, şi relaţiile speciale pe care le avem cu Republica Moldova?

Teodor Baconschi: Cele două exigenţe se pot armoniza şi asta şi încercăm să facem. Avem acquis, Schengen, avem un termen 2011 pentru implementarea lui, avem facilitatea Schengen care ne permite să aducem la standardele respective toate... tot, tot segmentul nostru de frontieră cu state nonmembre ale Uniunii Europene. Şi cred că vizita preşedintelui Traian Băsescu de acum două săptămâni a relansat cu adevărat relaţiile. Avem o plajă întreagă de proiecte de infrastructură de interconectare energetică, de poduri. Erau peste 40 de poduri înainte de război pe Prut, mai sunt vreo trei. Avem puncte de frontieră care vor fi echipate la standardele cerute de integrarea noastră în spaţiul Schengen, dar în acelaşi timp, o agenţie naţională pentru cetăţenie o... şi viitoare implementare a acordului de mic trafic la frontieră, care va permite eliberarea unor permise pentru un număr potenţial de peste un milion de cetăţeni ai Republicii Moldova şi va stimula aceste schimbări transfrontaliere, astfel încât, pe de o parte, frontiera boastră răsăriteană să fie securizată, aşa cum ne-am angajat, şi, pe de altă parte, să nu izolăm Republica Moldova sau Ucraina de contactele cu România.

Realizator: Înseamnă ceva alegerile din Ucraina pentru noi acum, o revitalizare a relaţiilor, apropo de vecinătate, de tot ceea ce este în jurul nostru?

Teodor Baconschi: Noi suntem suporteri ai dezvoltărilor democratice şi ai apropieri Ucrainei de spaţiul european şi de NATo. E opţiunea acestei mari ţări suverane, care s-a confruntat, ca şi toţi ceilalţi, cu efectele crizei economice, dar care, iată, e capabilă să organizeze alegeri democratice. Domnul Ianukovici a făcut un soi de pact moral cu minorităţile naţionale din Ucraina de-a lungul campaniei sale electorale, sperăm să-l respecte şi să facem ca şi în cazul altor relaţii, de pildă, cu Federaţia Rusă să nu ajungem în situaţia de nu mai a vedea pădurea din cauza copacilor. Există nişte teme sensibile în discuţie, nişte teme cu potenţial litigios, dar există o mult mai vast spaţiu de cooperare efectivă şi vrem să ocupăm mai degrabă acest registru constructiv în relaţia bilaterală cu Ucraina.

Realizator: Am luat estul, am luat nordul, merg spre sud, Dunărea! Aveţi o iniţiativă care este una europeană, vrem să o punem în practică. Cum, domnule ministru... strategia Dunării?

Teodor Baconschi: Vă referiţi probabil la strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunării, care este o iniţiativă cosponsorizată de România şi Austria. E o chestiune de bun simţ, un mare capitol uitat de istoria europeană, de comerţ, de schimburi intelectuale, de contacte interumane. Dunărea ar trebui să nu-i separe pe europeni. Războiul din fost Iugoslavie a transformat Dunărea într-un obstacol cu pooduri frânte şi cu un deficit de proiecte de dezvoltare regională. Cu ajutorul tuturor statelor riverane, sperăm să generăm proiecte care să atragă atenţia constant a Comisiei faţă de această regiune, în acelaşi timp, să permită cooperarea descentralizată, proiecte comune între regiunile care mărginesc malurile Dunării de la izvor până la Marea Neagră şi e un travaliu de durată, dar ne bucurăm că, aşa cum a apărut sinergia Mării Negre, euroregiunea Mării Negre, parteneriatul estic, a apărut şi acest instrument suplimentar pe care putem placa diverse produse. Şi cred eu că asta va stimula şi dialogul între statele riverane. Va fi, de altfel, la Budapesta în curând o conferinţă dedicată acestei tematici. Sper ca Sulina, care găşzduia în secolul XIX Comisia Dunării, să profite printre alte oraşe de-a lungul firului de apă danubian de această nouă mobilizare politică, diplomatică şi pe infrastructură.

Realizator: Domnule ministru, înţeleg că aveţi multe obiective. Am mers de la zona strategică a priorităţilor noastre ca ţară membră a UE, punerea în practica acestui parteneriat strategic cu Statele Unite, tot ceea ce se întâmplă în jurul nostru şi vreau să vă întreb direct. Aveţi bani, pe acest buget, ca să duceţi la îndeplinire aceste proiecte? Concret.

Teodor Baconschi: Să ştiţi că nu mă veţi auzi plângându-mă de lipsa de bani. E un buget de austeritate, pentru că guvernul din care fac parte a înţeles că s-au comis în trecutul recent nişte derapaje pe care vrea să le corecteze spre binele economiei româneşti pe termen mediu. Trebuia să adoptăm acest buget. El este, sigur, încadrat de pervederile acordului cu FMI, dar sunt convins că şi legea pensiilor şi toate măsurile de resticţionare bugetare sau de mai buna alocare a resurselor în 2010, cuplate cu semnalele de ieşitre din recesiune a economiei româneşti vor permite un trai mai bun cu mai multe deschideri şi resurse pentru 2011-2012 ş.a.m.d.. Deci a fost o contracţie necesară, un fel de dietă după câţiva ani de excese şi ...

Realizator: Deci sunteţi mulţumit cu bugetul pe care îl aveţi?

Teodor Baconschi: Nu sunt mulţumit. Mi-aş dori ca diplomaţia românească să fie respectată, inclusiv printr-o alocare bugetară care să-i permită derularea de proiecte mai ambiţioase. Dar înţeleg situaţia şi mă solidarizez cu guvernul din care fac parte, pentru că el acţionează responsabil şi responsabilitatea politică te poate face mai puţin popular, dar în acelaşi timp îţi dă o legitimitate în plus, pentru că îţi pasă de ceea ce conduci.

Realizator: Suntem pe ultimul minut din emisiune. Ce v-ar place să vi se întâmple ca ministru? Ce nu v-ar place să vi se întâmple ca minsitru, în perioada mandatului?

Teodor Baconschi: Mi-ar plăcea să avem cât mai mult succese diplomatice şi voi lucra în acest sens cu toată tenacitatea. Nu mi-ar plăcea să nu am timpul necesar pentru a duce la capăt proiectele în care m-am angajat.