Partidele dintr-o ţară "îşi fac campanie în alte ţări"

Ministrul ungar de externe, János Martonyi, a declarat pentru Radio Romania Actualităţi, că simbolurile minorităţilor ar trebui să poată fi arborate pe instituţiile publice, dar a precizat că politicienii ungari ar trebui să se abţină de la remarci pe tema relaţiei cu Bucureştiul, când îşi vor face campanie electorală pentru voturile maghiarilor din Romania.

Reporter: Legea ungară permite arborarea de simboluri naţionale pe sediile instituţiilor oficiale. Acest lucru nu este posibil în România pentru că ar contraveni Constituţiei. Ţine guvernul dumneavoastră cont de această diferenţă?

J.M.: Disputa în acest caz nu este despre drapele naţionale ale Ungariei ci de drapele ale unei comunităţi autohtone care trăieşte în România şi pentru ei e vorba de simboluri ale apartenenţei lor la această comunitate, numită secuiască, dar în fapt ei sunt maghiari. Aşa că nu înţeleg de ce acestor oameni nu li se permite arborarea drapelelor pe instituţii publice locale. Dar pot să înţeleg că legislaţia e diferită aici. Cu respect spun însă că drapelele unor judeţe sau comunităţi ar trebui să fie permis să fie arborate, oricând, conform, cred eu, practicilor europene.

Reporter: În teorie e simplu, dar în multe cazuri, trebuie ţinut cont de circumstanţe, de loc, de trecut...există sensibilităţi, mai ales că au fost voci care au vorbit chiar despre separarea aşa numitului "Ţinut Secuiesc".

J.M.: Frica si emoţiile nu sunt buni sfatuitori mai ales în chestiuni delicate sau sensibile. Eu sunt perfect de acord că sensibilităţile trebuie respectate în întregime. Dar nimeni nu poate lua în serios posibilitatea secesiunii chiar în centrul Romaniei!

Reporter: Premierului ungar Victor Orban i-a fost reproşat aici faptul că a îndemnat minoritatea maghiară să nu participe la referendumul pentru demiterea preşedintelui, anul trecut. Gestul a fost interpretat ca intruziune în treburile interne.

J.M.: Dumnealui a făcut o declaraţie foarte informală şi foarte scurtă cum că poate maghiarii nu ar trebui să meargă la vot. Ce se întâmpla dacă ţinea un discurs?! Acum aşa ceva este o practică standard în Europa. Partidele politice dintr-o ţară îşi fac campanie în alte ţări. Premierul nostru nu a făcut campanie, doar o mică remarcă. Ştiţi şi dumneavoastră că acum în Europa la toate nivelurile se face politică de partid. De exemplu, noi nu avem nicio problemă cu faptul că premierul dumneavoastră, Victor Ponta, va merge săptămâna aceasta la Budapesta la o reuniune a opoziţiei ungare de stânga. Când va veni va ţine un discurs, nu ştiu ce va spune, dar nu prea cred că va aplauda actualul guvern ungar la o mare reuniune a principalului nostru partid de opoziţie. Dar e în regulă, nu avem nicio problemă cu această vizită.

Reporter: Cum veţi administra diplomatic eventuale viitoare tensiuni cauzate de declaraţii pe care e posibil să le facă aici în Romania politicieni ungari, când vor veni în campanie electorală pentru voturile maghiarilor?

J.M.: Cred ca este în interesul fundamental al acestor politicieni să nu se implice în chestiunile româno-ungare. Ar trebui să explice doar de ce partidul lor e cel mai bun şi de ce oamenii ar trebui să voteze pentru ei. Admit că mereu există tentaţia naţionalismului şi nu exclud că unii vor folosi asta, dar noi nu suntem deloc de acord cu aşa ceva. Cred că dacă este o competiţie politică între partidele ungare, aceasta trebuie să fie strict o chestiune internă ungară şi să nu implice relaţia cu România sau orice altă ţară.

Reporter: Comisia mixtă româno-ungară pentru problema minorităţilor nu s-a mai reunit de aproape un an, iar autorităţile române au tot cerut asta. Când va avea loc o nouă întâlnire?

J.M.: Sper cât mai curând posibil. Şi autorităţile ungare cer această întâlnire. Am înţeles că e o situţie complexă, există nişte dispute în ce priveşte utilizarea limbii materne şi de aceea comisia nu s-a putut reuni până acum. Dar sper că o vor face, pentru că dacă nu pot ajunge la un acord în ce priveşte limba, trebuie să găsească nişte modalităţi tehnice. Cred că această comisie, ca şi celelalte, ar trebui să se reunească cel mai curând posibil.

Reporter: Dar nu ar fi bine să se întâlnească membrii comisiei tocmai ca să rezolve problema?

J.M.: Este o idee pe care o voi transmite comisiei.

Reporter: România a tot cerut asigurarea învăţământului în limba maternă pentru minoritatea română din Ungaria, la toate nivelurile. Cum veţi răspunde solicitării în condiţii în care, în percepţia românească, noua lege ungară a învăţământului afectează inclusiv structurile de bază?

J.M.: Noi nu vedem nicio problemă pentru că e un număr mare de şcoli primare, gimnaziale şi un liceu...

Reporter: Dar universităţi?

J.M.: Noi credem că din acest punct de vedere comunitatea românnească nu are probleme în domeniul învăţământului. La noi discuţia a fost despre transferarea administrării acestor şcoli de la autorităţile ungare locale la autguvernări româneşti, fie ele locale sau naţionale, a fost o dezbatere dacă să fie cele locale sau cele naţionale. Totul a fost pentru creşterea drepturilor autoguvernărilor româneşti.

Reporter: Dar există o problemă cu faptul că multe persoane s-au declarat, fără justificare, etnici români, pentru a pune mâna pe fondurile publice puse la dispoziţia autoguvernărilor, deci banii nu ajung la cei care sunt cu adevărat români.

J.M.: Am încercat să rezolvăm problema, au fost cazuri multe mai ales la Budapesta. Am introdus o nouă legislaţie care spune că persoanele care vor să voteze trebuie să declare, pe propria răspundere, deci cu consecinţe legale, de ce etnie sunt. Ca să fiu sincer, cum poţi verifica etnia şi în acelaşi timp să respecţi drepturile omului? Cine poate spune care om e român, armean, evreu sau german, ori ce sunt chiar eu? Tot ce putem face este să cerem o declaraţie, şi dacă e falsă vor fi consecinţe legale.

Reporter: Întotdeauna vi se va reproşa că în România reprezentanţii din Parlament ai minorităţilor naţionale sunt egali în drepturi cu toţi ceilalţi, dar în parlamentul ungar, reprezentantul românilor nu are drept de vot. Deci nu este o situaţie în oglindă. De ce?

J.M.: Pentru că ar aduce atingere principiului de bază democratic al proporţiei. Imaginaţi-vă cum ar fi ca unii parlamentari să aibă nevoie pentru a fi aleşi de aproximativ 50-70 de mii de voturi iar altul cu doar câteva sute de voturi. Am încercat să găsim un compromis. Am redus la 25% din cât e în mod normal nevoie penru a ajunge în parlament, special pentru minorităţi. Evident şi acest prag e prea ridicat pentru unele minorităţi. Aşa că am inventat o structură, un fel de purtător de cuvânt al minorităţilor care are drepturi extinse, cu o comisie a minorităţilor care poate comenta legislaţia şi face propuneri. Vă rog să aşteptaţi să vedem cum şi dacă funcţionează noua formulă, va fi un test. Eu sunt optimist, cred că e un compromis echilibrat.

Audio: Interviul integral cu ministrul ungar de externe, János Martonyi.