Pacienţii "nu trebuie să fie victime ale sistemului sanitar"

Realizator: Bună ziua, vă invităm la o ediţie specială în care invitatul nostru special este ministrul Sănătăţii Cseke Attila, bine aţi venit la noi.

Cseke Attila: Sărut mâna, bine v-am găsit.

Realizator: Sistemul de sănătate este din nou în prim plan, asta nu ar fi o ştire pentru că ea este veche de 20 de ani. De când sistemul de sănătate românesc se tot reformează pentru că urmează să intre în colaps. Acum se spune că deşi a tot fost reformat începând cu luna mai, intră cu adevărat în colaps, pentru că nu mai sunt bani de la buget.

Vă întreb personal, pe dumneavoastră care de la începutul anului acesta v-aţi impus pe piaţa publică, să spun aşa cu tot felul de măsuri taxa pe fast-food, sistemul coplată, modificarea sistemului de calcul pentru medicamente. Cum priviţi sistemul de sănătate acum şi ce fel de reformă faceţi dumneavoastră?

Cseke Attila: Sistemul de sănătate în România după 20 de ani din păcate, nu este la nivelul pe care ni-l dorim şi pe care l-ar merita fiecare cetăţean român. Aceasta este realitatea cu care credd, că foarte mulţi cetăţeni din România sunt de acord, avem un sistem care nu acordă servicii medicale calitative, nu spun că nu sunt excepţii, nu spun că nu sunt domenii în care avem rezultate excepţionale, nu spun că nu avem oameni excepţionali în acest sistem sanitar, dar dacă încercăm să privim în ansamblul sistemului, putem să spunem că în privinţa calităţii actului medical avem probleme mari şi au trecut 20 de ani şi probleme fundamentale nu sunt rezolvate.

Ele s-au tărăgănat de la an la an s-au agravat, pot să spun în anumite perioade, unele chiar electorale şi asta sigur dă de gândit şi am ajuns în 2010 să avem un sistem sanitar care are probleme de finanţare, care nu a reglementat în mod corect, dacă vreţi circuitul pacientul în care nu avem un pachet minimal de servicii, cetăţeanul nici acum nu ştie ce i se asigură pentru contribuţia pe care o dă statului român. Deci avem o mulţime de probleme esenţiale de fond principial nerezolvate după 20 de ani.

Realizator: Bine, senzaţia de acum, domnule ministru, este de mare zăpăceală. Se vorbeşte mult de blocul, motivul pentru care se dau banii aceştia pentru sănătate şi pentru ce. A fost sistemul acela de efectuare a analizelor, a căzut.

Acum este, iată, scandalul cu medicii de familie care, nici ei, tot o invenţie a reformei sistemului. Nu mai vor să dea medicamente, concedii, ş.a.m.d., că nu au bani. Păi, nici noi nu avem bani să le mai dăm. Cum procedăm? Acum, ne punem în situaţia, eu cel puţin, sunt de partea celor care, să presupunem au de-a face cu medicii. Dar, la noi cine se gândeşte?

Cseke Attila: Avem o problemă de principiu în ceea ce priveşte, din punctul meu de vedere, în ceea ce priveşte această situaţie care a apărut acum o zi pentru că vreau să vă spun că în privinţa contractului-cadru nimic nu s-a schimbat faţă de anul trecut, adică motivaţia că nu au medicii de familie contract nu stă în picioare. Eu...

Realizator: Dar mai demult nu aveau contract. Medicii de familie sunt o, să zic aşa, o invenţie de acum 10 ani. Prima dată se pune problema acestui contract.

Cseke Attila: În primul rând, medicul de familie, în accepţiunea mea şi în accepţiunea multora şi aşa cum a fost gândit rolul medicului de familie este acela de a fi prima poartă de intrare în sistemul sanitar. Adică, dacă ai probleme medicale de un anumit nivel care nu necesită accesul la spital sau la ambulatoriul de specialitate, la medicul de specialitate să te poţi adresa medicului de familie.

Trebuie să recunoaştem, cu excepţiile de rigoare că acest rol, astăzi, la medicului de familie nu este îndeplinit. Eu îmi aduc aminte, ca şi copil, în alte vremuri după care nu plâng în niciun fel, dar îmi aduc aminte de medici pe care seara îi vedeai pe stradă cu o gentuţă cu care mergeau la pacient la domiciliu.

Încă o dată vă spun, cu excepţia de rigoare acest rol, până la urmă, putem să spunem că încă nu este atins. În ce priveşte cazul concret, problema pe care eu sincer o văd în acest demers al medicilor de familie, este următorul.

Este o chestiune iarăşi de principiu, noi putem să discutăm, putem să spunem că acest act normativ sau că, Casa Naţională a elaborat, cum a elaborat acest contract, oricum nu sunt de acord cu susţinerile care se invocă. Putem să spunem că e o problemă de comunicare între medicii de familie şi Minister şi Casă, deşi , iarăşi vă dau exemple în care eu m-am dus la ei.

N-am avut discuţii la Ministerul Sănătăţii...nu numai la Ministerul Sănătăţii, m-am dus eu şi am avut discuţii, şi până acum am avut un parteneriat, zic eu corect. Problema este de principiu, poţi să ai anumite nelămuriri, poţi să spui că nu eşti mulţumit, dar întreb şi eu, în această toată dezbatere, unde este pacientul? Pentru că...

Realizator: Păi nu, asta vă întreb eu pe dumneavoastră.

Cseke Attila: Pacientul trebuie să stea în centrul atenţiei în sistemul sanitar, cu bune, cu rele, cum avem finanţare ş.a.m.d. În momentul în care tu spui că nu mai prescriu reţete compensate şi gratuite pacienţilor care sunt pe lista mea de cabinet, şi pentru care eu primesc finanţare, eu cred că este o problemă serioasă.

Adică, cu ce este vinovat pacientul român care este înscris la un medic de familie, pentru că sunt dezbateri cu privire la finanţare sau nelămuriri, nelămuriri ale medicilor de familie. Nu este vinovat cu nimic şi dacă nu înţelegem acest lucru, că pacientul nu poate să sufere pentru că avem nişte revendicări, atunci nu ştiu unde o să ajungem. Eu nu sunt de acord cu acest demers de a spune că nu mai premiesc eu reţete compensate şi gratuite, pentru că îi loveşte pe pacienţi în primul rând.

Realizator: Bine, ei spun că vor lucra exclusiv în sistem privat. Adică ce înseamnă asta? Ei sunt medici de familie plătiţi de Ministerul Sănătăţii şi lucrează în sistem privat? Ce înseamnă asta?

Cseke Attila: Ei şi acum sunt liberi profesionişti, practic. Au un statut aparte şi sunt finanţaţi prin contractul încheiat cu casele judeţene de asigurări de sănătate. Nu ştiu la ce se referă, dar, încă o dată vă spun, ei primesc finanţare pentru numărul de persoane înscrise pe listă şi pentru numărul de servicii efectuate. În momentul în care exact beneficiarului după care tu primeşti salariul sau acea sumă spui că nu eliberezi reţetă compensată şi gratuită, eu zic că nu este corect, în niciun caz.

Realizator: Bun. Şi cum se rezolvă această problemă în opinia dvs.?

Cseke Attila: Vom avea discuţii, aşa cum şi Casa Naţională a avut discuţii cu medicii de familie, pentru că Casa Naţională este iniţiatorul, elaboratorul acestui contract-cadru, au avut loc discuţii. Eu i-am invitat pe reprezentanţii medicilor de familie. Nu am niciun fel de problemă, dar încă o dată, să lăsăm pacientul în pace. Pacientul nu trebuie să sufere pentru că unii au revendicări de într-un fel sau altul. Sunt dispus, aşa cum am discutat şi până acum, să discutăm, am o problemă, dar pacientul trebuie să beneficieze de reţete compesnate şi gratuite pentru că din banii pacientului medicul de familie îşi primeşte contribuţia şi salariul.

Realizator: Dvs. aţi mai declarat ceva, în data de 31 martie, că sistemul de plată a medicilor de familie va fi modificat, reducându-se procentul de 90% per capita la 70%. Să fie acesta un alt motiv pentru care sunt supăraţi?

Cseke Attila: S-ar ptuea să fie supăraţi deşi acest lucru a fost discutat în mai multe ocazii, inclusiv cu Casa Naţională şi până la urmă s-a căzut la un comun acord. Despre ce este vorba? Până anul acesta, până acum o zi, finanţarea medicilor de familie avea loc 90% per capita, adică după numărul de persoane înscrise pe listă.

Realizator: Deci aveau interesul să aibă 5.000, de exemplu, de pacienţi, cu atât luau mai mult - asta vreţi să spuneţi?

Cseke Attila: Aşa este.

Realizator: Unii 1.000 şi alţii 5.000.

Cseke Attila: Aşa este şi aici se pune în discuţie o altă problemă, din punctul meu de vedere, accesul medicilor tineri, medici de familie pe această piaţă, pentru că prin faptul că unii medici de familie au 5.000 sau chiar 6.000 de asiguraţi înscrişi pe listă, sigur că accesul celor tineri care termină şi primesc parafă este foarte limitat ca să nu spun aproape exclus.

Discuţia a fost în felul următor, şi aşa este reglement noul contract cadru: se plăteşte 70% per capita şi 30% per serviciu. Care este motivul...

Realizator: Ce înseamnă aia per serviciu?

Cseke Attila: Per serviciu înseamnă după numărul de servicii pe care le efectuează.

Realizator: Asta plăteşte casa.

Cseke Attila: Da.

Realizator: Deci nu plătim noi în sistem coplată, că după aceea ajungem şi la coplata asta.

Cseke Attila: Nu, nu. Este vorba despre contractul pe care fiecare medic de familie îl încheie cu casa. Şi noi ce vrem să reglementăm şi să încurajăm, ca să avem cât mai multe servicii efectuate la cabinetul medicului de familie; avem o avalanşă cu care ne confruntăm - dacă întrebaţi pe oricine la spitale - de pacienţi care se adresează direct spitalului, deşi o parte însemnată dintre ei ar putea să meargă şi spre cabinetele medicilor de familie, şi trebuie să degrevăm. Unul dintre scopurile coplăţii, de exemplu, acesta este, trebuie să încercăm să degrevăm spitalele de această accesare a serviciilor de la spitale către medicii de familie. Ce vă spuneam, rolul medicului de familie, prima poartă de intrare în sistemul sanitar.

Realizator: Păi familia se presupune că e ceva mic, e ceva intim. Păi dacă e atât de mare familia asta, cum să mai aibă grijă de tine, ca om care îţi faci datoria, trebuie să plăteşti bani la Casa de Asigurări, altfel nu te bagă nimeni în seamă. Deci cum se rezolvă totuşi? Mulţi ascultători de-ai noştri şi multă lume zice că e o toală bătaie de joc ce se întâmplă acum la adresa cetăţenilor plătitori şi celor neplătitori şi bolnavi.

Cseke Attila: Eu pot să vă spun, şi am să spun în toate locurile: am găsit oameni extraordinari în acest sistem sanitar românesc, dar anumite lucruri trebuie spuse şi trebuie făcute. În primul rând noi trebuie să ne impunem nişte reguli pe care să le şi respectăm. Ştiu că este greu, că în România regulile nu se respectă. Noi totdeauna tindem spre a arăta ce este în occident, în Austria.

Ei pot să vă povestesc de nişte reguli care sunt, de exemplu în Austria, pe concedii medicale, ca să specializăm un domeniu, dar acolo, pentru că regula este respectaă de toată lumea, de medic, de pacient, de societate, sigur că toate aceste reguli, respectarea acestor reguli înseamnă un sistem sanitar coerent, calitativ bun. Păi noi dacă nu vrem nici măcar să impunem regula aceea de a primi finanţare pe cât mai multe servicii şi de a munci mai mult, sigur că nu o să ajungem niciodată. Doar tindem, ne văităm, spunem că de ce nu suntem acolo. Nu vom fi niciodată dacă .... În momentul în care încercăm să impunem nişte reguli, care să ne conducă cu paşi mărunţi, mici, nu foarte mari, recunosc, spre acel sistem, prima reacţie este o frână din diverse segmente ale sistemului, care arată că "Domnule ministru, faceţi dvs reformă, dar nu vă atingeţi de noi".

Realizator: Dar acum să trecem şi de partea lor - eu personal trec şi de partea lor. Ei spun aşa, că prin tot ceea ce aţi făcut în ultimul timp, iau cu 40% mai puţin, indiferent cum faceţi calculele în minister, acolo şi la Casa de Asigurări, ei pierd. Şi, doi la mână, mulţi spun că această birocraţie i-a transformat şi pe ei în birocraţi. Trebuie să semneze o mulţime de hârtii, n-au formulare pentru concedii, pentru.... . Până la urmă, nu vă gândiţi şi la ei? Puneţi-le un secretar, ceva de la Casa de Asigurări să-şi facă meseria, nu să completeze hârtii, să se ducă după tot felul de formulare din astea pe care nu le găsesc pentru că nu le dă ministerul.

Cseke Attila: În privinţa birocraţiei, am spus-o deschis şi la întâlnirile cu Asociaţia Medicilor de Familie, şi cu alte organizaţii profesionale, spun şi la dvs, nu am nici un fel de problemă, este o birocraţie excesivă în sistemul sanitar. Iar acest lucru nu se va rezolva decât odată cu informatizarea întregului sistem.

Noi, în 20 de ani n am ajuns să informatizăm sistemul sanitar. Eu nu mi-am propus, de când am venit la acest minister, să vorbesc despre moştenirea grea, deşi aş putea să vorbesc. Nu doresc, dar informatizarea...

Suntem singura ţară membră a Uniunii Europene în care cetăţeanul român nu are un card de asigurat. Noi astăzi punem cetăţeanul român să meargă la Casa Judeţeană, să stea la coadă şi să-şi ridice o adeverinţă să reiasă că şi-a plătit contribuţia la zi, ca să poată beneficia de asigurarea de sănătate sau de servicii medicale.

Nu pot să promit şi n-am promis decât că în cel târziu un an şi jumătate fiecare cetăţean român va avea card naţional de sănătate. Va fi un sisitem coerent cu prescripţie electronică, cu fişa electronică a pacientului, sunt mai multe componente. Că de ce nu s-a făcut până acum, cred că trebuie să răspundă alţii. Acesta este sistemul care poate rezolva această birocraţie excesivă care în mod evident este prezentă şi acolo unde este.., au dreptate, aici au dreptate, trebuie să recunosc, şi această birocratie execvesivă loveşte medici, loveşte pacienţi şi crează posibilitatea.

Realizator: Abuzurilor.

Cseke Attila: Abuzurilor, decontărilor fictive şi scurgerilor de resurse financiare.

Realizator: Da. Mergem pe abuzurui. Să presupunem că în toată această, în tot haloimasul pe care-l trăim cu toţii cineva ajunge la doctor, nu apucă să-şio ia nu ştiu ce adevereinţă de la judeţ şi este lăsat, au fost cazuri, sigur şi mediatizate şi filamate, lăsaţi oamenii să moară. Doctorii ăştia, deci doctorii, colegii noştri, partenerii noştri de familie să spun aşa, ei ce fel de şcoală au făcut?, nu să ajute oamenii? Este birocraţia atât de puternică în România încât lăsam oamenii să moară pentru o hârtie? Ce facem cu această situaţie?

Cseke Attila: Sunt cazuri şi cazuri şi eu nu aş vrea să generalizez pentru că fiecare caz cred că trebuie discutat aparte, că după cum v-am spus sunt şi cazuri de oameni excepţionali. Acolo unde se greşeşte...

Realizator: Toţi suntem excepţionali.

Cseke Attila: Nu toţi suntem şi nici societatea nu este excepţională...

Realizator: Excepţiile întăresc regula.

Cseke Attila: Şi nici societatea nu este excepţională şi avem păreri diferite şi aşa este bine că avem păreri diferite şi unii oameni.., unii sunt mai buni profesionişti, alţii mai puţin buni, unii se implică mai mult, alţii mai puţin, în toate domeniile, nu numai în domeniul sanitar. Acolo unde se greşeşte, acolo măsurile trebuiesc luate. Pot să vă spun că din acest punct de vedere pe partea administrativă, pentru că trebuie să nţelegem că Ministerul Sănătăţii pe partea medicală, de tragere la răspundere a personalului medical, nu are nicio atribuţie legală.

Realizator: dar cine are?

Cseke Attila: Colegiul Medicilor.

Realizator: Deci un fel de CSM al doctorilor, asta vreţi să spuneţi?

Cseke Attila: Da, aşa este legislaţia. Eu nu pot să o comentez. Acolo unde am constatat probleme administrative şi foarte multe cazuri de scurgeri financiare, pot să vă spun, pentru că poate apucăm să discutăm şi despre finanţare, sigur că este o problemă de finanţare a sistemului sanitar, dar trebuie să recunoaştem că se scurg şi foarte mulţi bani din acest sistem sanitar.

Realizator: Unde, domnule ministru?

Cseke Attila: Haideţi să vă dau un caz concret.

Realizator: vă rog?

Cseke Attila: Facem o evaluare a spitalelor şi am avut trei comisii, grupuri de lucru, în toată ţara, în toate judeţele. La un spital dintr-un judeţ, la ora 9:30 seara la secţia de ortopedie, cu 25 de paturi, în care secţie toate patruile erau ocupate conform fişei pacienţilor, deci 25 de bolnavi trebuiau să fie pe secţie, erau doar 10 şi la întrebarea, la ortopedie, deci la secţia de ortopedie, la întrebarea colegilor dacă se mai întorc bolnavii măcar să doarmă în spital răspunsul a venit senin, nu, pentru că erau doar 10 din 25.

Realizator: Deci vreţi să spuneţi aşa: Se înregisdtrează mai mulţi pacienţi, efectiv în spitale sunt mai putini, diferenţa de bani se decontează, asta vreţi să spuneţi?

Cseke Attila: Absolut. Deci se deconteză conform fişelo...

Realizator: Asta este furăciune? Asta vreţi să spuneţi?

Cseke Attila: Aşa este.

Realizator: Păi şi ce facem?

Cseke Attila: Păi încercăm să reformăm acest sistem şi toate aceste scurgeri să le eliminăm.

Realizator: Cum?

Cseke Attila: Nu o să putem să le eliminăm pe toate. Ar fi o iluzie. Cum? Pot să vă spun în primul rând, ştiu că este demonetizată noţiunea, dar.., descentralizare, nu o să putem să coordonăm eficient de la Bucureşti. Avem 435 de spitale în România. Conform legii ministrul sănătăţii şi Ministerul Sănătăţii numeşte managerii, coordonează şi aşa mai departe. Nu o să găsiţi acea perosoană care poate face eficient acest lucru pentru că la 435 de spitale întro ţară atât de mare căt România nu există această posibilitate. Implicare comunităţii locale de a fi aproape ca cetăţeanu să poată reclama, dacă vreţi, orice problemă pe care o are, inclusiv cu serviciile medicale la nivel local, că dacă scrie petiţii la ministrul sănătăţii.., primesc cu zecfile zilnic, şi trimit controale aproape în fiecare zi, dar sigur că resursele şi pârghiile sunt limitate de la Bucureşti. Ele trebuiesc transferate la nivel local pentru că implicarea este imediată, este directă, nu este..., vă rog să vă gândiţi că avem de la Dorohoi la Turnu Severin şi de la Satu Mare până la Constanţa şi toate ar trebui controlate şi coordonate de la Bucureşti de un minister. Nu se poate

Realizator: Să mergem, totuşi, apropo de finanţare, ajunge în spital, se întâmplă. Dar să mergem totuşi, apropo de finanţare, ajunge în spital, se întâmplă cazuri de genul acesta, s-a obişnuit românul să dea bani la doctori, sunt tarife deja, cât dai la asitentă, cât dai la doctor, cât dai... E ca şi cum a intrat aşa, în folclorul popular românesc. Şi mai veniţi dumneavoastră şi cu coplata asta. Deci vă rog să ne spuneţi, dai coplată sau ce-o fi de la 1 iulie, spuneţi dumneavoastră acolo că un RMN e două milioane, ei bine, el este între opt şi 12 milioane, îi dăm şi p-ăia, nu? Mai dăm şi la doctor pentru că ne bagă în seamă şi că e amărât şi că, în fine, sistemul îl chinuie. La doamna asistentă, de asemenea. Deci cum e, ce facem?

Cseke Attila: Coplata, aşa cum este gândită, pot să vă spun că nu este o invenţie românească sau pe care am ghicit-o noi. Este o metodă aplicată în Occident, în ţări precum Germania şi Franţa. Doar o mică divagaţie ...

Realizator: Nu suntem nici Germania, nici Franţa, deşi tare mult ne dorim, ştiţi...

Cseke Attila: Absolut!... Da, sigur!

Realizator: Şi aceste ţări doresc foarte mult doctorii de la noi.

Cseke Attila: Da, aşa este, pentru ca să ajungem acolo, trebuie să ne impunem nouă înşine, tuturor, toţi cei care suntem în acest sistem, nişte reguli stricte şi să le şi respectăm, pentru că astăzi ori ele nu există ori nu le respectăm.

Realizator: Ori sunt legi paralele, care funcţionează paralel cu sistemul, ce facem?

Cseke Attila: Şi sunt şi asemenea... şi suntem şi inventivi, adică găsim toate soluţiile prin care să ne strecurăm printre virgule şi aşa mai departe. Dar atât vreau să vă spun, noi, în România, astăzi, prin diverse scăderi în perioade electorale, dacă vreţi, am ajuns la o contribuţie pe angajat-angajator la 10,7%, la un număr de angajaţi sub cinci milionae. Deci, practic, la noi, nici cinci milioane de oameni susţin sistemul de sănătate pentru 22 de milioane. În Germania, contribuţia la angajat-angajator, în total, ajunge la 14,9%, la salariile lor, nu salariile noastre şi...

Realizator: Bine, Germania este cel mai mare finanţator al Uniunii Europene, la bugetul Uniunii...

Cseke Attila: Aşa este şi cu toate că...

Realizator: Ei sunt mult mai socialişti în a privi sănătatea decât noi.

Cseke Attila: Cu toate acestea, că au această contribuţie însemnată şi procentual, au şi coplată, pentru că principalul scop al coplăţii nu este acela de a aduce resurse financiare suplimentare în sistem, nu contest că acest scop... că resursele financiare n-ar fi importante, care ar veni în sistemul sanitar, nu contest acest lucru, este o resursă financiară importantă, dar scopul coplăţii, aşa cum...

Realizator: Sub un miliard...

Cseke Attila: Da, aşa este!

Realizator: Vă ajunge?

Cseke Attila: Nu, nu. Deci...

Realizator: Deci tot aia e.

Cseke Attila: Nu, dar de aceea vă spun că scopul nu este acela de... scopul principal. Scopul principal este ceea ce vă spuneam. Vă dau două cifre, ca să înţelegem cu toţii despre ce discutăm. Anul trecut, din tot bugetul sănătăţii, aproape 51%, mai mult de jumătate, am plătit pentru servicii medicale efectuate la spitale. Media europeană pe acest segment este sub 40%. Deci noi plătim foarte mult pentru servicii medicale la spitale. De ce plătim foarte mult? Pentru că pacientul, foarte mulţi pacienţi se adresează spitalului direct, cheamă ambulanţa direct, deşi... unde vorbeam de rolul medicului de familie, deşi...

Realizator: N-au loc acolo, dacă se simt rău.

Cseke Attila: Nu, nu. Deci...

Realizator: Trebuie programare, trebuie...

Cseke Attila: Deci nu contest, eu nu vorbesc despre cazuri care într-adevăr sunt urgente şi aşa mai departe. Dar sistemul sanitar, accesibilitatea, accesul pacientului nu este oarecum reglementat, nu la nivel legislativ, la nivelul, cum să spun, al fenomenului, dacă vreţi. Şi atunci coplata, din acest punct de vedere, în Franţa se numeşte "tichet moderator", exact pentru că moderează circuitul pacienţilor în sistem.

Realizator: Da, haideţi s-o luăm concret, că mai avem puţin din emisiune.

Cseke Attila: Da, vă rog.

Realizator: Ce înseamnă asta, de la 1 iulie primim o hârtie?

Cseke Attila: Nu, primiţi un tichet...

Realizator: Cine-l dă?

Cseke Attila: Furnizorul de servicii medicale, medicul...

Realizator: Medicul de familie?

Cseke Attila: Medicul de familie, medicul specialist.

Realizator: Îmi dă un tichet, medicul specialist îmi dă un tichet când mă duc la el sau dacă sunt înregistrat la el?

Cseke Attila: Nu, când vă duceţi la medicul specialist, vă dă.

Realizator: El îmi dă aşa ceva, şi eu trebuie să dau banii?

Cseke Attila: Aşa este.

Realizator: Aia este un fel de chitanţă?

Cseke Attila: Aşa este.

Realizator: Bun, şi dacă ne ducem, ne trimite la RMN, spre exemplu, unde ziceţi că e 2,5 milioane, şi RMN de fapt e 12 milioane, ce facem?

Cseke Attila: Dumneavoastră plătiţi 2 milioane, asta este coplata pe RMN.

Realizator: Adică mai dau 2,5 milioane şi firma care face RMN-ul care spune că tariful lor este de 12 ce facem?

Cseke Attila: Eu vorbesc de sistemul public nu vorbesc de sistemul privat.

Realizator: Păi sistemul public spunea, şi există cazuri, că nu le-au mers aparatele, că nu au avut bani ca să le facă, şi există o firmă, dacă vreţi să faceţi RMN, chiar la noi în spital aici, ştiţi, şi costă 12 milioane. Şi dacă sunteţi la noi în spital internat daţi 6, după aia de la 6 se fac 8, cum facem?

Cseke Attila: Bun, acum putem să discutăm pe fiecare caz...

Realizator: Nu dar sunt cazuri.

Cseke Attila: Da, sunt de acord.

Realizator: S-au generalizat, domnule ministru.

Cseke Attila: Sunt de acord cu dumneavoastră şi de aceea v-am spus de la bun început că noi nu am ajuns la un nivel pe care...la care trebuia să fim.

Realizator: Deci, dăm... numai o secundă. Deci dăm bani în plus pe coplata asta fără ca sistemul de fapt să se reformeze, şi mai dăm bani şi la doctor?

Cseke Attila: Numai puţin.

Realizator: Şi mai plătim şi asistenţa.

Cseke Attila: Numai puţin. Deci, unul dintre punctele tari, din punctul meu de vedere, al coplăţii, este acela că resurse financiare plătite din acele tarife, rămân la furnizorul de servicii medicale, nu vin...

Realizator: Adică la doctorul de familie?

Cseke Attila: Absolut.

Realizator: Sau doctorul specialist, adică îi daţi aşa şi lui o bucurie că mai ia un ban în plus?

Cseke Attila: Nu, nu ... staţi puţin. O dată responsabilizează furnizorul, medicul de familie, spitalul, medicul de specialitate. Sigur îi dă şi o resursă financiară în plus, dar pe de altă parte şi pacientului care plăteşte, îi oferă posibilitatea, de exemplu la sfârşitul anului să spună: "Domne dumneavoastră ca şi spital cât aţi strâns din aceste tarife, aţi strâns un miliard de lei vechi, bun. Vreau să ştiu şi eu ce s-a întâmplat cu această sumă". Sumele totale nu vor veni în bugetul mare al Casei Naţionale de unde...

Realizator: Este o extra bugetară pentru spital, asta vreţi să spuneţi.

Cseke Attila: Da, şi după care, dacă se pot...

Realizator: Adică, fac ce vor cu banii lor?

Cseke Attila: Nu, nu cred că fac ce vor cu banii lor, pentru că cetăţeanul în al doilea an, va spune: " Domne cu banii mei nu s-a făcut nimic".

Realizator: Păi a fost şi programul cu tutunul, cu lăsatul de fumat, unde s-au dus banii ăia care s-au strâns, aţi descoperit până la urmă?

Cseke Attila: Nu ştiu, întrebaţii pe ceilalţi antecesori, predecesori de ai mei.

Realizator: Făceam aşa o punte....

Cseke Attila: Să ştiţi că...

Realizator: între trecut şi viitorul pe care ni-l rezervaţi.

Cseke Attila: Păi putem să vorbim...

Realizator: Mai bine punem întrebările de acum ştiţi, ca să vă certăm de acum.

Cseke Attila: Da, eu v-am spus că nu sunt omul care în 3 luni de zile nu am venit să spun că domne ce am găsit. Pot să spun că am găsit mult mai rău decât am crezut că este, dar nu m-am preocupat în mod deosebit să încep să analizez ce au făcut alţii. Nu, l-am găsit aşa cum l-am găsit şi încerc să las în momentul în care trebuie să-l las, mâine, poimâine, peste 2 ani, 3 ani când mă ridic de aici puţin mai bine, măcar puţin mai bine.

Realizator: Ne apropiem de încheierea emisiunii, dar sperăm să vă mai avem.

Cseke Attila: Cu mare plăcere.

Realizator: Pentru că aveţi multe programe pe care ni le pregătiţi. Măcar să le luăm aşa pe luni. Taxa de fast-food, pe ultimele minute, trebuia să intre în vigoare de la 25 martie. Există? Da sau nu.

Cseke Attila: Nu am propus 25 martie. Eu nu am propus, eu nu am...

Realizator: Era un act legislativ, la propunerea guvernului, să intre în vigoare de la 25 martie. Da sau nu?

Cseke Attila: Nu intră în vigoare fiind în 2 aprilie.

Realizator: Deci, s-a terminat cu fast-food-ul?

Cseke Attila: Nu am spus. Eu nu renunţ la această intenţie, dar sigur ea trebuie cristalizată foarte clar.

Realizator: Cât va costa o savarină atunci? Să mergem împreună să o luăm.

Cseke Attila: Nu este vorba de savarină, dar despre subiectul ăsta, cum să vă spun, ar trebui să discutăm mult mai mult ca să vă dau nişte date şi cifre să vedem cum stăm cu obezitatea şi mai ales la copii şi tineri, că despre ei vorbim.

Realizator: Vom vorbi despre asta. Vă mulţumim mult că aţi venit la noi şi vă mai aşteptăm o dată pe lună.