"Pachet minimal de servicii" în domeniul medical

Dragoş Ghiţulete - Bună ziua! Bun găsit la dezbaterea de prânz, o ediţie specială astăzi: invitat în studioul RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI premierul României, domnul Emil Boc. Bună ziua, domnule prim-ministru.

Emil Boc: Bună ziua şi mulţumesc pentru invitaţie.

Şi noi mulţumim pentru participare. Vă reamintesc: această ediţie specială poate fi urmărită şi pe site-ul nostru politicaromaneasca.ro. Săptămâna aceasta, domnule prim-ministru, Guvernul a decis o a doua rectificare bugetară. Unul dintre domeniile care au primit cei mai mulţi bani, după rectificare, este Sănătatea. Cu toate astea, bugetele spitalelor sunt la fel de mici, iar pentru o investigaţie ceva mai complexă, asiguraţii trebuie să plătească bani în plus. Îmi aduc aminte de o declaraţie pe care a făcut-o în urma cu câteva zile preşedintele CNAS. Ce spune domnia sa? "Fără personal medical, indiferent câţiva bani sau echipamente am avea, nu putem oferit servicii de sănătate. Ne confruntăm cu un exod fără precedent al medicilor români şi cu o deziluzie din ce în ce mai accentuată a celor care rămân".

Audio: Emisiunea Actualitatea în dezbatere. Invitat, premierul Emil Boc.

Emil Boc: Bun. Câteva considerente generale. Această rectificare de buget, pe care am efectuat-o, are în vedere faptul că România, în acest moment, are patru trimestre consecutive de creştere economică. Doi: din datele pe care le avem până în 30 septembrie rezultă foarte clar că România se încadrează în ţinta de deficit bugetar de 4,4, respectiv 2,5 cât aveam până în 30 septembrie. În al treilea rând, creşterea aceasta de 4,5 a trimestrului III comparabil cu trimestrul III din 2010, este şi produsul agriculturii care a fost, repet, semnificativ contributor la PIB în trimestrul III, dar şi al altor domenii, precum industria sau construcţiile sau turismul, care şi-au adus ponderea necesară. De ce spun asta? Nu e momentul să ne îmbătăm cu apă rece şi să deschidem şampanii, să spunem 'gata, am avut o creştere de 4,5, putem face orice'. Acum este cel mai greu să rezişti tentaţiei de a nu cădea în populism. De fapt, de asta depinde soarta României în 2012 şi în anii următori. Pe măsură ce semnele...

îmi cer scuze că vă întrerup, cu toate că vorbiţi de creştere economică, bani pentru salarii şi pensii nu sunt - o să ajungem şi acolo.

Emil Boc: Imediat ajungem şi la 2012, pentru că asta e ceea ce încerc să spun şi e foarte greu ca om politic, pentru că în momentul în care ai ceva - un om politic ar trebui să se repeadă, să se agite, să împartă în dreapta, în stânga, să distribuie beneficii care nu se ştie dacă au acoperire în economie. Deci, noi, anul acesta, suntem într-un grafic al creşterii economice de peste 1,5%, aşa cum ne-am prognozat iniţial. S-ar putea să ajungem chiar la 2% creştere economică. Vom vedea cum merge trimestrul IV, şi după aceea, vom avea creşterea economică finală pe 2011, dar, repet, este peste 1,5, cât ne-am aşteptat. Acum, încă o dată repet, este momentul să fim raţionali, calmi şi să nu cădem în vreo patimă, care să dezechilibreze aceste mecanisme macroeconomce. De ce? Uitaţi ce este în preajma noastră. Ungaria am văzut că ieri sau alaltăieri a cerut ajutor de la Fondul Monetar Internaţional...

face apel la FMI.

Emil Boc:... pentru că nu mai rezistă în condiţiile pe care le are. Grecia, cu o datorie publică şi cu un ajutor de la Uniunea Europeană încă este în dificultate. Italia, cu o datorie în PIB de peste 100%, are probleme majore. Portugalia şi Irlanda sunt deja în programe majore de restructurare. Spania urmează să aibă alegeri în 23 noiembrie şi vom vedea cum se închide situaţia şi acolo din punct de vedere economic. Deci suntem într-o Europă unde ţări importante au probleme uriaşe. Or România, prin efortul românilor, şi asta trebuie subliniat şi spus ori de câte ori avem ocazia, românii au salvat ţara noastră de la colaps economic şi de la ajungeri în incapacitate de plată şi de a nu fi în dificultăţi aşa cum sunt alte ţări mari din Uniunea Europeană. Au făcut efortul ăsta extraordinar în 2010 şi îl fac şi în 2011. Nu avem voie să compromitem acest efort pe care românii l-au făcut şi trebuie să rămânem prudenţi.

Atunci să ne întoarcem în România, domnule prim-ministru

Emil Boc: Şi vă spun acum în România. Rectificarea aceasta bugetară, da, a completat din resursele pe care le avem şi, repet, a fost vorba de economii care s-au făcut la unele ministere, de exemplu la Finanţe, dar şi la altele, şi am acordat mai multe resurse pentru sănătate, pentru a se plăti datoriile la spitale, la medicamente, astfel încât să se poată asigura necesarul existent. E adevărat că aici trebuie completat acum demersul din sănătate cu câteva reforme vitale: o nouă lege a sănătăţii şi un nou pachet sau nu un nou pachet, un pachet minimal de servicii.

Emil Boc: Adică ce să însemne asta? Că fiecare cetăţean român să ştie că din cel 5,5%, cât plăteşte el din salariu pentru sănătate îi revin în mod obligatoriu următoarele prestaţii medicale, pentru că astăzi sistemul medical poate fi unul foarte generos, să acopere operaţii foarte sofisticate, iar pentru altul să nu-i ajungă pentru faşă. Acest lucru nu mai poate continua. Dar am demarat lucrurile şi sunt pe această linie de rezolvare, aşa cum şi la pensii, la agenţii guvernamentale, la salarii, la educaţie am pus ordine în lucruri, şi acum la companiile de stat. Al doilea element au fost investiţiile.

Şi, referitor la acest semnal de alarmă, până la urmă, al preşedintelui CNAS. Pleacă medicii pe capete.

Emil Boc: El asta spune, că în primul rând avem nevoie de o alocare de bani care să se ştie că este pe fiecare pacient în ultimă instanţă în concordanţă cu contribuţia pe care o are, iar nu în ultimul rând, cu privire la medici, vreau să ştiţi că în anul 2012 - cu privire la medici, dar nu numai - vom putea stabili în anumite domenii, prin hotărâre de guvern, excepţii de la regula ocupării unui post din şapte. Ce înseamnă asta? Că dacă în sănătate vom observa că există un necesar mai mare de posturi sau în educaţie sau poate în anumite componente ale administraţiei, prin hotărâre de Guvern vom putea aloca mai multe posturi în aceste domenii, pentru că deja procesul de restructurare începe să-şi arate roadele şi vom putea să corectăm acolo unde au apărut deficienţe. Deci, asta este vestea bună pentru 2012.

Medicii pleacă pentru salarii mult mai mari, domnule prim-ministru

Emil Boc: Este şi asta adevărat, dar încercăm, cu resursele pe care ţara le are, să plătim atât cât ne putem permite şi să putem avea un sistem sanitar în România şi, repet, în condiţiile în care reforma trebuie dusă până la capăt în domeniul sănătăţii. Şi mai spuneam despre rectificare, pentru că această rectificare ne-a permis să acoperim tote resursele financiare pentru plata asistaţilor personali ai persoanelor cu handicap. Pentru că unele primării n-au achitat aceste drepturi s-au alocat bani, peste 200 de milioane, din rectificare pentru această componentă. Ministerele cu infrastructură - transportul şi dezvoltarea - iarăşi au primit resurse financiare, pentru a achita lucrări în derulare sau arierate, iar la Ministerul Dezvoltării necazul este că foarte multe facturi pentru lucrări făcute în 2008, subliniez în 2008, de către guvernul Tăriceanu, nici azi nu au fost plătite, pentru că atunci a fost hei-rup-ul ăla de campanie. S-a spus: "Lucraţi, că vor veni banii!". A venit criza şi n-au venit resursele financiare, iar noi încă suntem în situaţia să achităm acele pomeni pe care le-a făcut guvernul Tăriceanu. Avem resursele financiare pentru plata pensiei pentru agricultori. De asemenea, am acordat un împrumut de Trezorerie printr-o ordonanţă separată, astfel încât să se facă plăţile în avans, la suprafaţă, pentru fermieri, cu alte cuvinte, domeniile acestea importante să poată fi acoperite şi să aibă susţinere financiară. Iar nu în ultimul rând, Biblioteca Naţională de la Bucureşti va fi gată. Am alocat ultimele resurse financiare necesare pentru acoperirea cheltuielilor şi, sperăm noi, în decembrie să poată fi inaugurată noua Bibliotecă Naţională.

Domnule prim-ministru, atunci când aţi făcut bugetul, aţi spus aşa...

Emil Boc: Bugetul încă nu este...

Când aţi luat în calcul, când aţi vorbit despre bugetul pe anul viitor, coaliţia, să spun aşa, a luat în calcul o prioritate zero, spuneaţi, spuneau şi colegele dumneavoastră din PDL şi nu numai, investiţii. Concret, despre ce investiţii ar fi vorba şi aş vrea să vă întreb aici dacă educaţia nu e şi ea, totuşi, o investiţie? E adevărat, pe viitor, pentru zece, 20, 30 de ani poate, însă pentru anul viitor educaţia va primi mai puţini bani.

Emil Boc: Nu. Educaţia nu primeşte mai puţini bani. Trebuie ţinut cont de procesul de restructurare care a avut loc în educaţie şi în acest context trebuie comparate bugetele. Aş vrea să lămuresc două lucruri pentru 2012, pentru că, vedeţi, prudent şi cu echilibru am reuşit să ne consolidăm economia şi să avem o creştere, repet, o creştere economică şi nu o cădere economică între 1,5 şi 2% anul acesta. Anul viitor, bugetul este constituit pe o creştere economică în jur de 2,1- 2,2%. Deficitul bugetar de la care pornim este 1,9%. Ce să înţeleagă, totuşi, românii din aceste cifre, care nu sunt experţi în economie? Că pornim cu un buget care să ne ferească de rău, să ne apere în cazul în care lucrurile se înrăutăţesc în Europa. Asta trebuie să ştie românii, că prin ceea ce noi propunem Parlamentului, propunem un buget care să nu ne conducă în vreo situaţie, în 2012, în nicio lună din an să fim nevoiţi să mai apelăm la tăieri de salarii sau pensii sau cheltuieli de acest fel. De aceea, pornim cu un buget prudent.

Aţi putea lua în calcul şi această variantă sau este exclusă?

Emil Boc: Nu luăm în calcul, este exclusă, nu luăm în calcul o asemenea ipoteză. De aceea pornim cu un buget extrem de prudent, pentru că v-am spus, nu ştim ce se întâmplă exact în Europa, care inevitabil ne afectează şi pe noi. Exporturile noastre sunt cu Italia, sunt cu Spania. Ce se întâmplă cu românii din Italia şi Spania este la fel de important. Ungaria este o ţară vecină. Evoluţia economiei Greciei din perspectiva sistemului bancar iarăşi este extrem de importantă, încă acolo lucrurile nu sunt foarte clare. Nu ştim cu va arăta Europa. Să sperăm că nu va intra în recesiune şi atunci nu pornim cu un buget care să ne poate pune în dificultate, ci pornim cu unul de siguranţă, iar dacă lucrurile nu se înrăutăţesc este loc de mai bine.

Ce ar însemna mai bine?

Emil Boc: De unde rezultă locul ăsta de mai bine? Exact. Locul ăsta de mai bine rezultă din faptul că avem posibilitatea, în 2012, să mărim deficitul până la 3% pe ESA, adică asta ce înseamnă, că ar fi loc de o uşoară indexare a salariilor şi pensiilor pentru partea a doua a anului, dacă, repet, lucrurile merg într-o direcţie bună, şi nu într-o direcţie rea. De ce spun că dacă merg într-o direcţie rea nu trebuie să mai facem alte ajustări, pentru că România deja şi-a făcut ajustările, iar, pe de altă parte, este în acordul cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional şi oricând poate apăsa butonul acestui acord pentru a-şi acoperi necesarul. De aceea, e greu de înţeles poate pentru cei care nu au date economice şi greu de înţeles pentru unii care au fost obişnuiţi ca în ultimii 20 de ani să fac o politică a datului: hai să dăm!. Este pentru prima dată când un guvern vine şi spune: nu, stăm prudenţi, consolidăm ce avem pentru că, uitaţi, ne-am redobândit la unele dintre agenţii statutul de ţară în care se poste investi, statut pe care l-am pierdut în anul 2008, când era maximă creştere economică. România are una dintre cele mai mici datorii publice din Uniunea Europeană, numai patru ţări au o datorie mai mică decât România. Trebuie apărat acest lucru. Am ajuns să avem una dintre cele mai joase inflaţii din ultimii 20 de ani şi trebuie apărat acest element important pe care-l avem. Deficitul este sub control şi nimeni din Uniunea Europeană nu ne critică pentru acest element, pentru că suntem în acord. Aceste lucruri trebuie să fie protejate, trebuie să fie apărate de către un guvern care vine în faţa parlametnului.

Domnule prim-ministru, daţi-mi voie să vă spun, senatorul de la UDMR Cseke Attila a precizat că Uniunea va solicita în mod expres guvernului şi coaliţiei ca din primăvara anului viitor să se revină la salariile bugetarilor din iunie 2010, iar pensiile să fie indexate cu rata inflaţiei.

Emil Boc: Repet, eu nu intru în jocuri politicianiste.

Colegii de coaliţie.

Emil Boc: Eu sunt un om deocamdată - şi cred că am demonstrat - responsabil cu ce înseamnă resursele publice. Dacă economia va permite, aşa cum am spus, putem vorbi de uşoare indexări ale salariilor şi pensiilor. Dacă economia nu ne va permite pentru că se va înrăutăţi situaţia în Uniunea Europeană, atunci nu va fi posibil. Trebuie spus lucrul acesta , repet, verde în faţă şi cu cifrele în atenţie pentru ca nu avem voie să facem niciun fel de derapaj care să scoată România din aceasta /.../

Veţi negocia cu UDMR? Iată, va cere în mod expres.

Emil Boc: Repet, eu nu mă iau după o declaraţie politică făcută de un senator, îi respect punctul de vedere. Important este că guvernul nu va permite niciun fel de derapaj economic al ţării care să pericliteze soarta României. Vedeţi ce eforturi se fac de către preşedintele României, de către guvern de a păstra această stabilitate pe care România o are. Ea nu trebuie să fie compromisă de către /.../

Preşedintele României spunea în urmă cu două zile, chiar aici în studio, domnule prim-ministru, că indiferent de decizia Curţii Constituţionale salariile şi pensiile nu vor fi indexate pentru că nu sunt bani. A urmat bineînţeles şi afirmaţia USL. cum că ar intenţiona să declanşeze procedura de suspendare a preşedintelui. Ce voiam să vă întreb?

Emil Boc: Un demers

Populaţia îmbătrâneşte. Vedem - şi nu numai în România, în toată Uniunea Europeană. Există, aveţi, are guvernul o strategie pe temen lung de a trata această bombă întârziată a problemei pensiilor? Repet, populaţia îmbătrâneşte

Emil Boc: Reforma sistemului de pensii tocmai acest lucru l-a avut în vedere. Uitaţi-vă la legea pe care am adoptat-o, care, practic, pe termen mediu şi lung, diminuează deficitul la bugetul de pensii. Începând cu anul următor se începe o uşoară diminuare a deficitului la bugetul de pensii. Asta ce înseamnă, că legea nu mai merge să creeze deficite în creştere la bugetul de pensii, ci le coboară până să ajungă la o limită sustenabilă. Nu se poate face peste noapte, e adevărat acest lucru, dar fără acea reformă, vreau să ştiţi... Vă dau un exemplu: România ar fi trebuit să suplimenteze de la bugetul de stat, dacă nu se făcea reforma, cu 21 de miliarde de ron. Aşa, numai 15 miliarde de ron sunt în bugetul de stat duşi pentru bugetul de pensii. Deci, imaginaţi-vă care era direcţia daca nu se făcea reforma pensiilor: 21 de miliarde de ron, în loc de 15. Cei şase miliarde de ron, de exemplu, se duc spre finalizarea unor lucrări de investiţii care aduc locuri de muncă şi care vor aduce mai mulţi contributori la sistemul de sănătate, la sistemul de pensii şi de unde vom putea întreţine acest sistem. Aceasta este direcţia. De aceea nu am înţeles iresponsabilitatea opoziţiei, care dorea cu orice preţ să se accelereze acest deficit la bugetul de pensii.

Domnule prim-ministru, vă propun să ne întoarcem puţin în 2008. Atunci, guvernul Tăriceanu a amânat creşterea salariilor profesorilor cu 50%, iar dumneavoastră aţi spus că PDL va depune o plângere penală împotriva premierului Tăriceanu dacă acesta va bloca legea cu privire la salarizarea profesorilor. Nu suntem în aceeaşi situaţie acum, cu pensiile şi salariile, cu indexarea?

Emil Boc: Repet, în acest moment vom avea un cadru legal care ne spune foarte clar: dacă există posibilitate economică, acest lucru se va întâmpla în partea a doua a anului; dacă nu, nu se va întâmpla acest lucru, pentru că nu ai altă alternativă. Dar, repet, acest lucru se face prin lege şi nu printr-o decizie unilaterală, de exemplu, cum era în 2008, a primului-ministru de atunci, care anunţa că va face acest lucru. Prin lege acest lucru se stabileşte, pentru că aşa este raţional, cu ţara să abordezi această perspectivă şi să nu cazi în orice patimă populistă. De aceea v-am subliniat aspectul acesta de raţionalitate, şi de a sublinia încă o dată că sunt câteva câştiguri pe care am reuşit să le obţinem în aceşti ani. Faptul că... uitaţi-vă la cifrele din Uniunea Europeană. România, alături de Polonia, au cei mai mulţi bani alocaţi pentru infrastructură. Şi vă mai dau un exemplu pe care-l poate observa fiecare român. Câţi kilometri de autostradă s-au făcut în mandatul lui Tăriceanu? Ştim cu toţii. Cinci kilometri de autostradă s-au finalizat. În aceşti ani, 2009, 2010, 2011 deja se circulă pe 90 de kilometri de autostradă, adică s-au terminat, s-au făcut.

90?

Emil Boc: 90. 90 de kilometri de autostradă, la care dacă mai adăugăm încă 32.

Arad-Timişoara.

Emil Boc: ... Arad-Timişoara, avem deja o cifră. Şi aici nu am inclus lucrări precum centura Ploieştiului, sau parte din centura Timişoarei, sau centura Clujului, sau centura de la Iaşi, sau ce se lucrează la Suceava. Nu am inclus aici. Aici am vorbit doar de cei 50 şi ceva de kilometri de Autostrada Transilvania, de cei 17 de la Sibiu, care fac parte din Coridorul IV, de ce 21 de kilometri de la mare, de la Constanţa, care sunt finalizaţi şi pe care se poate circula. Deci, vorbesc de lucrări pe care se circulă în regim de autostradă. Nu mai vorbesc de drumurile care sunt în regim de autostradă. Iar la asta, dacă mai adăugăm ceea ce actualul ministru a făcut, şi anume semnarea tuturor contractelor, practic, pe Coridorul IV, de la Nădlac la Constanţa, asta înseamnă că în 2013, cu excepţia tronsonului de la Sibiu la Piteşti, vom circula pe autostradă.

Iar luni urmează o moţiune simplă pe transport, la Camera Deputaţilor.

Emil Boc: Tocmai de aceea cred că şi-a bătut cuie în talpă opoziţia, pentru că va fi ocazia excelentă pentru actualul ministru al transporturilor să demonstreze, cu cifre şi fapte, ce s-a făcut în acest mandat, spre deosebire de cei cinci kilometri de autostradă pe care i-a făcut opoziţia, liberalii, în perioada anterioară.

Concret, încă o întrebare, domnule prim-ministru, legat de buget, prioritate zero investiţii. Emil Boc: Asta ce înseamnă...

ealizator: Ce înseamnă?

Emil Boc: ... că vor fi mai mulţi bani decât în 2011 alocaţi investiţiilor. Aşa cum în 2011 au fost mai mulţi decât în 2010, în 2012 vor fi mai mulţi bani decât în 2011. De ce spun asta? Pentru că numai aşa poate creşte economia şi să avem locuri de muncă şi mai mulţi bani pentru salarii şi pensii. Invers, dacă ne repezim să îi aruncăm în pomeni electorale, care nu au, repet, susţinere economică, ducem ţara în prăpastie. Pentru un politician e un an electoral. Vă daţi seama că ar fi ideal acum să ne repezim şi să spunem: majorăm salarii, pensii, că nu ne mai interesează ce o fi după 2012 cu ţara. Nu, ne interesează din toate punctele de vedere. Ne interesează, în primul rând, că ţara trebuie să rămână stabilă în acest context de furtună economică. Şi, doi, tot actuala coaliţie va conduce şi după 2012 şi, în consecinţă, nu are voie la derapaje de niciun fel.

Dar văd că, totuşi, în actuala coaliţie sunt mici probleme, domnule prim-ministru. Exact ce spuneam şi mai devreme: UDMR, totuşi, vrea indexarea salariilor şi pensiilor.

Emil Boc: Repet. Cred că v-am răspuns la această întrebare în intervenţia anterioară. Discuţiile în coaliţie sunt extrem de serioase şi de responsabile asupra proiectului de buget, ca şi concepţie generală, am convenit, în această formă va fi înaintat bugetul, în forma prudentă, şi în martie... în aprilie-mai vom face analiza necesară. Dacă va exista resursă economică, vom putea vorbi de o uşoară indexare a salariilor şi pensiilor, dacă nu, nu. Şi cu toţii vom vedea dacă va fi posibil sau nu, pentru că ne vom uita şi în ţară şi vom vedea ce se întâmplă şi în lume. Nu trăim într-un glob de sticlă. Suntem înconjuraţi de economii care au probleme mari, iar noi suntem o ţară mult mai mică decât foarte multe economii din Uniunea Europeană, care au mari probleme. De exemplu, Italia cu o datorie publică în PIB de 119%, vă daţi seama, şi are probleme uriaşe, ca să nu mai vorbim de Grecia, cu datorii de peste 150% în PIB, la fel. Media Uniunii Europene a datoriei este de 80%. România este la 30% - 31% datorie publică în PIB, deci stă foarte bine. Vreţi să compromitem şi acest avantaj pe care îl avem? Vreţi ca inflaţia să o ia razna, vreţi să dublăm cursul euro-leu? Acolo ajungem dacă luăm piciorul de pe frâna responsabilităţii. Ajungem în derapaje economice majore şi va trebui să aşteptăm după aceea cu mâna întinsă să ne salveze cineva, dacă ne va salva, pentru că nu suntem în zona euro şi tot pe spinarea românilor va sta greul. Aşa, am făcut la timp ce a trebuit, am salvat economia, suntem stabili, haideţi să protejăm ceea ce există.

Urmare a declaraţiilor pe care preşedintele Băsescu le-a făcut la Radio România Actualităţi, USL a anunţat că intenţionează să declanşeze procedura de suspendare. Senatorul PNL, Teodor Meleşcanu, spunea că sunt discuţii inclusiv cu parlamentari din zona puterii pentru a duce la capăt acest demers. Cum comentaţi?

Emil Boc: Tot ce pot să comentez, demersul opoziţiei este unul lipsit de fundament juridic şi constuţional. Există multe decizii ale Curţii Constituţionale care dau dreptul preşedintelui să aibă posibilitatea să-şi exprime punctele de vedere cu privire la realitatea economică. Preşedintele României are aceleaşi date pe care le are şi guvernul şi ştim cum stă realitatea economică a ţării. El a pronunţat o realitate economică pe care nu o putem ignora. Pot domnii Ponta şi Antonescu să se zbată sau să ţipe, pentru că nu schimbă datele economiei. Ar trebui să-l întrebe pe domnul Tăriceanu şi pe dommnul Vosganian ce au făcut în 2008 de au dus ţara în pragul prăpastiei şi după aceea să vorbească de alte lucruri. Nu este decât un demers cu tentă profund populistă şi electorală, care nu are niciun fel de susţinere constituţională şi legală şi urmăreşte doar câştigarea ieftină de voturi în preajma anului electoral, pentru că realităţile economice sunt acelea pe care şi preşedintele şi guvernul le-au spus întotdeauna.

Acelaşi preşedinte, domnule prim-ministru, spunea mai demult: PDL nu va lua nici 25% în 2012 dacă nu rezolvă problema corupţiei. Aş vrea să vă întreb, pentru că mulţi colegi de-ai dumneavoastră din PDL trebuie să facă faţă unor chemări, să zic aşa, arestări chiar la DNA. Domnul preşedinte spunea, referitor la cazul Apostu că, de şase luni existau informaţii despre acest subiect pe care le ştia inclusiv premierul, adică dumneavoastră. Haideţi să lămurim odată această chestiune, ştiaţi sau nu ştiaţi?

Emil Boc: Încă o dată, v-aş ruga să citiţi cu atenţie declaraţia preşedintelui.

De şase luni existau informaţii despre acest subiect...

Emil Boc: Că e la Cluj, nu despre Apostu în special. Că la Cluj este ceva, aşa a spus preşedintele, da? Vă rog să citiţi, dacă aveţi /informaţia/.

"Nu mă aşteptam...". Da, citesc.

Emil Boc: Vă rog.

"Nu mă aşteptam să fie acolo cazuri de corupţie. Informaţii că ceva ar fi în neregulă acolo sunt de vreo şase luni şi, în mod categoric, le primise şi premierul Boc".

Emil Boc: Deci, informaţii cu caracter general despre potenţialul infracţional într-o anumită zonă regiune, da, primeşti, dar nu primeşti informaţii cu privire la o persoană, la faptul dacă este cercetată, interceptată telefonic sau aşa ceva. De acest gen, la acest lucru s-a referit şi preşedintele, la acest lucru m-am referit şi mă refer şi eu, la informaţii cu caracter general pe care le ai în vedere, nu cu privire la contexte particulare. Şi acest răspuns l-am mai dat de câteva ori. Am văzut însă... şi două lucruri vreau să spun aici. Comparaţi atitudinea pe care a avut-o PDL când a fost vorba de o situaţie cu justiţia a unui politician din PDL. Întotdeauna nu ne-am pronunţat pe ceea ce face justiţia, am lăsat să-şi exercite, conform legii, prerogativele şi am stat deoparte. Amintiţi cum a procedat şi cum procedează PSD. De la Bivolaru, la cazul de la Piteşti şi aşa mai departe.

Nu am făcut niciodată comparaţie.

Emil Boc: Nu, dar trebuie spus acest lucru, pentru că asta este, totuşi diferenţa majoră în România între partide care respectă statul de drept şi justiţia şi partide care cred că trebuie să fie totul sub papuc, cum este PSD. Asta este diferenţa majoră şi ea trebuie să fie cunoscută. În rest, am văzut o afirmaţie ieri cu privire la fondul de rezervă al premierului şi am venit să vă dau câteva date foarte clare şi precise, pentru că şi aici trebuie lămurite aspectele. Unu - acea primărie care face obiectul discuţiei dintre cei doi oameni de afaceri din interceptările din dosar nu a primit bani din fondul de rezervă al guvernului. Acest lucru vreau să fie clar şi bine menţionat, pentru că am înţeles că existau suspiciuni pe această temă. Deci nu a primit resurse financiare acea primărie din Vâlcea, care face obiectul discuţiei dintre cei doi oameni de afaceri. Doi - vreau să ştiţi că în privinţa fondurilor pe care le-a alocat guvernul, pe baza propunerii Ministerului Administraţiei şi Internelor, în această perioadă de timp, de 10 ori mai puţini bani, subliniez, de 10 ori mai puţini bani s-au alocat în 2011 din fondul de rezervă decât în anul 2008. Deci, repet, de 10 ori mai puţini bani în 2011 decât în 2008. Şi vreau să ştiţi că în toţi anii ăştia, 2009, 2010, 2011 abia dacă s-au acordat jumătate din banii pe care PSD şi PNL i-au acordat într-un singur an, în 2008. Deci ca să aveţi amploarea fenomenului. Să reţineţi acest lucru, în cei trei ani, guvernul din fondul de rezervă a alocat abia jumătate din suma pe care PSD şi PNL au alocat-o în anul 2008. Iar, tot cu privire la acest aspect, s-a spus: "Clujul a primit nu ştiu câte resurse financiare". Vreau să ştiţi că în 2011, dacă vă uitaţi la lucrările din fondul de rezervă, sunt judeţe precum Bacău, Constanţa, Galaţi, Gorj, Hunedoara, Olt, Vaslui, Vâlcea, care au primit mai mulţi bani decât judeţul Cluj şi sunt judeţe ale opoziţiei. Deci, să fim bine înţeleşi, aceste alocări se fac pe baza solicitărilor pertinente, apreciate ca atare şi evaluate de către Ministerul Administraţiei şi Internelor şi după aceea se promovează, nu pe alte criterii. Iar când cei din PSD mai vorbesc, le-aş reaminti faptul că în 2008, de exemplu, numai judeţul Teleroman, în 2008, a primit 1.000 de miliarde... În 2008, un judeţ, repet, 1.000 de miliarde, care cred că spune totul despre ceea ce au făcut cei din PSD şi PNL. Ca să lămurim aceste aspecte cu privire la sumele alocate.

Ei bine, domnule prim-ministru, mai mulţi aleşi locali, chiar ai coaliţiei la putere, nu vor să renunţe la - pentru că vorbim de bugete locale - nu vor să renunţe la banii pe care guvernul vrea de fapt să îi ia printr-un proiect de ordonanţă de urgenţă, acei 430 de milioane de euro.

Emil Boc: E vorba de banii pe care îi plătim pentru întreţinerea şcolilor sub aspectul cheltuielilor cu utilităţile. Din 2012 aceşti bani se vor aloca per elev şi practic nu se ia, nu se dă nimic în plus, doar se rearanjează aceste sume de bani. Primăriile plăteau până acum la şcoli cheltuielile de întreţinere cu iluminatul şi celelalte utilităţi, acum guvernul, printr-o altă formulă, va plăti aceşti bani în funcţie de elev, ca urmare a aplicării Legii educaţiei naţionale, şi nu va mai plăti primăria din vechile surse. Deci despre aceasta este vorba în esenţă, de aplicarea unei prevederi din Legea educaţiei naţionale care spune foarte clar: Cheltuiala trebuie să urmeze elevul. Banul trebuie să urmeze elevul. Şi aş mai face o precizare cu privire la fermieri. Vreau să se ştie un lucru. În 2012, fermierii vor primi în mână tot atâţia bani câţi au primit în 2011 ca subvenţie.

Deci nu vor primi mai puţin bani. Asta este important să se ştie, nu vor primi mai mulţi bani.

Emil Boc: Prin faptul că alocăm aceste subvenţii la timp a fost posibil să avem un an agricol bun, evident şi cu ajutorul lui Dumnezeu că ne-a ajutat în privinţa anului meteo iar în 2012, aş vrea să se ştie, fermierii în mână nu vor primi mai puţini bani decât în 2011. Acest lucru este de ştiut. Aceşti bani vor fi din surse europene şi din surse naţionale, dar per ansamblu fermierii nu vor primi bani mai puţini în mână. ealizator:

Foarte pe scurt, domnule prim-ministru, dacă reuşiţi să răspundeţi la această întrebare privind comasarea alegerilor. Ce veţi face? Veţi modifica o lege, pentru că va trebui prelungit mandatul unui primar? Foarte pe scurt.

Emil Boc: O asemenea decizie, dacă se va păstra acordul coaliţiei până la capăt, se va face prin lege în parlament. Altă soluţie nu există. Deci, deocamdată există acordul coaliţiei, sper să fie menţinut până la capăt şi în acest context comasarea alegerilor va avea loc prin lege adoptată.

Nu va fi nevoie de consensul tuturor partidelor? Aşa cum este de la ....

Emil Boc: Noi vom consulta tot spectrul politic, evident, dar decizia apaţine, în esenţă, coaliţiei majoritare.