Orice venit în România "ar trebui să fie impozitat"

Realizator: Domnule preşedinte, aţi fost aproape zilnic, în ultima perioadă, în zone inundate din România. După ce trec apele, după ce se încheie efortul acesta de a limita pagubele şi eventualul dezastru care s-ar fi putut produce la Galaţi, ce vor face autorităţile, ce veţi cere Guvernului?

Traian Băsescu: Doamnă, este foarte dificil de anticipat ce resurse vor fi la dispoziţie, pentru că s-a tot evitat să se spună cinstit cum stăm.

Noi suntem o ţară care cheltuieşte din bugetul de stat 30% pentru salariile în sectorul bugetar, 41% pentru sistemul de protecţie socială, în care includem şi pensiile, 5% serviciul datoriei publice, care înseamnă dobânzile, în afară de creditele pe care le rambursăm, şi 5% subvenţii.

Numai enumerarea acestor cifre vă arată că 80% din veniturile bugetului de stat, din venit, din ceea ce obţinem la buget, are destinaţie fixă acest 80%. Ne mai rămân 20%, din care trebuie să facem să funcţioneze educaţia, să facem să funcţioneze sănătatea, să facem să funcţioneze poliţia, jandarmeria şi toate instituţiile statului, armata ş.a.m.d.

Deci, cinstit vorbind, oricât am fi de demagogi - şi la politicieni e o pasiune; una-două spun: "să construim autostrăzi"; acum, că sunt inundaţii spun: "facem diguri"; mâine, dacă va fi o situaţie în agricultură, vor spune: "să dăm subvenţii la agricultori" -, realitatea este că noi ne ducem tot bugetul de stat, toate veniturile bugetului de stat pe consum. dacă nu restructurăm cheltuielile bugetului de stat, nu vom avea de unde să facem mare lucru. Şi o să vă dau un exemplu.

Poate vă aduceţi aminte că foarte mulţi spuneau, şi-n 2009, chiar şi anul acesta, să facem un nou plan de dezvoltare. sigur că n sunt omul care să cad în această capcană. Ştiu că un plan de dezvoltare, ca şi planurile pe care acum, probabil, le prezintă tot soiul de pseudospecialişti, cum facem noi diguri peste tot, că-s inundaţii, sau cum facem autostrăzi peste tot. Toate aceste planuri sunt sortite să rămână simple desene pe hărtie dacă nu ne restructurăm cheltuielile bugetului de stat.

Chiar viitorul României depinde de deciziile pe care avem putere să le luăm. S-a făcut un prim pas: restructurarea cheltuielilor cu funcţionarea aparatului de stat şi a sistemului bugetar. El este jumătate. trebuie să restructurăm cheltuielile sociale, care - repet, eu nu vă spun din poveşti, vă spun pe execuţia bugetară a anului 2009 - cheltuielile bugetare reprezintă 41% din veniturile bugetului de stat pe anul 2009.

Deci, dacă nu ne restructurăm aceste cheltuieli, în mod categoric, nu putem previziona o dezvoltare a României altfel decât în baza banilor europeni, dar la care, din păcate, trebuie să mai adăugăm ceva de la noi ca să fie funcţionale. Avem şi noi o cotă de participare; acea cotă de participare noi n-o producem şi trebuie să mprumutăm bani.

Cum, de altfel, având în vedere procentele pe care vi le-am spus, 30% salarii, 41% cheltuieli sociale, trebuie să împrumutăm foarte mulţi bani şi pentru funcţionarea celorlalte sisteme: Educaţie, Sănătate, Armată, Interne ş.a.m.d. Deci, eu cred că a venit momentul adevărului în care să spunem lucrurile cinstit, să mergem în buget, în acele zone care ne iau orice perspectivă de dezvoltare a ţării. Noi tot ceea producem, consumăm şi, mai mult decât atât, mai împrumutăm pentru consum opt, nouă miliarde de euro anual.

Or, devenim cinstiţi cu noi ori, dacă nu, putem ţine conferinţe despre ce facem după inundaţii. Eu vă pot spune că acum, după aceste inundaţii, aşa cum au fost ele, nu avem în buget nici o resursă să îmbunătăţim situaţia pentru eventuale alte inundaţii la toamnă sau la...

Realizator: Anul viitor.

Traian Băsescu: anul. La anul vom avea exact aceeaşi problemă...

Realizator: Şi nu se poate face nimic.

Traian Băsescu: Doamnă, nu o spun cu cinism. O spun ca un semnal de alarmă şi cu îngrijorare. Dacă nu facem ceva cu restructurarea cheltuielilor bugetare nu vom avea cu ce să facem nimic. Este adevărat.

Am discutat cu miniştrii, am discutat cu premierul, am discutat cu ministrul mediului, cu ministrul de finanţe, astăzi, sper, va ieşi o hotărâre de guvern prin care la Săuceşti să se construiască acel dig, să se înalţe acel dig de protecţie pe o distanţă de 18 km.

Este un efort punctual care înseamnă tăieri din altă parte ş.a.m.d. sau din fondul de mediu care avea nu ştiu ce destinaţie să pună şi acolo o parte din bani. Dar sunt măsuri punctuale. Nu putem genera politici datorită blocajului pe care îl avem în structura cheltuielilor bugetare. Sigur, o să-mi spuneţi...

Realizator: O să vă spun. Ştiţi de ce?

Traian Băsescu: De ce avem această structură?

Realizator: Nu numai. O să revenim. Dar mai este o problemă. Aceste inundaţii catastrofale au distrus drumuri, căi ferate, hectare de teren, mii, zeci de hectare de teren agricol. În consecinţă, activitatea economică obligatoriu se va diminua, încasările la buget se vor diminua, efortul de reconstrucţie e mai mare.

Traian Băsescu: Aşa este.

Realizator: Este un cerc vicios.

Traian Băsescu: Cercul vicios, eu am încercat să-l spargem acum, în condiţiile în care, o spun acum public, prima dată după ce a luat guvernul decizia, nu sunt un susţinător al creşterii TVA. În opinia mea a fost o greşeală, pentru că n-a operat exact acolo unde este cancerul, în buget.

Avem două zone cancerigene: procentul extrem de ridicat cu salariile în sectorul bugetar, procentul extrem de ridicat din veniturile bugetului de stat pe care le utilizăm în zona socială. Sigur, mi-am asumat tot oprobriul anunţului cu reducerea pensiilor. Exista şi altă variantă.

Realizator: Care?

Traian Băsescu: Impozitarea pensiilor. Cota unică introdusă la pensii.

Realizator: Practic, tot mai puţini bani pentru pensionari. Însemna aproape acelaşi lucru.

Traian Băsescu: Doamnă, cred că suntem într-un clişeu. Eu nu spun că pensionarii au venituri suficiente, dar privind pe statisticile oficiale din 2007, n-avem altele, sărăcia la nivelul pensionarilor este de 15,7%, iar în zona celor tineri este de 37%. Deci, cred că a venit timpul să ieşim din clişee şi din poveşti.

Doamne fereşte! Nu vreau să fiu greşit interpretat, dar sunt adevăruri care trebuie spuse. Am făcut pensia minimă garantată de 350 de lei, da? În condiţiile în care această pensie n-a existat până la sfârşitul lui 2008 sau începutul lui 2009, când s-a introdus. 800.000 de oameni care n-au contribuit nicioadată au devenit pensionari ai bugetului de pensii. În ce condiţii?

Oamenii aceştia, 800 de mii, sunt în cea mai mare parte a lor în mediul rural, oameni care trăiesc din economia naturală. Ei au câteva găini pe lângă curte, au un animal, o vacă, un porc, au câţiva acri de pământ în spate şi pot avea o grădină.

Realizator: Cine are.

Traian Băsescu: Vorbim de mediul rural, doamnă. Şi vorbim de marea majoritate. Eu nu spun că trebuie tăiată această pensie. E în regulă. De cât să mai aibă grijă să vândă 10 litri de lapte la piaţă ca să aibă bani de medicamente, e bine că statul a avut o intervenţie, dar nu cred că există venit în România care nu trebuie impozitat, şi sper ca de la 1 ianuarie guvernul să nu vină cu altă măsură de genul mai mărim TVA-ul cu câteva procente şi să nu introducă impozit pe orice venit, inclusiv pe pensii. Eu exprim un punct de vedere. Ştiu că va fi supermediatizat acest punct de vedere, superatacat.

Realizator: Absolut.

Traian Băsescu: De aceeaşi demagogi care înainte de începerea discuţiilor cu Fondul tunau şi fulgerau pe toate televiziunile să nu crească TVA-ul, să nu crească Doamne fereşte! cota unică.

Când am obţinut de la Fond soluţia nu creşte TVA, nu creşte cota unică, aceeaşi demagogi ţipau la televizor reducerea pensiilor, reducerea salariilor, mare nenorocire, iar când n-a putut fi aplicată reducerea temporară a pensiilor, aceeaşi demagogi urlă acum de ce a crescut TVA-ul?

Doamnă, dacă nu ne obişnuim să fim cinstiţi noi toţi, între noi, să recunoaştem că n-avem bani. Deci, n-avem bani pentru ceea ce politicienii şi-au permis să dea şi aici vin la culpa majoră a politicienilor. Tot timpul au cumpărat voturi dând legi de asistenţă socială de multe ori când n-a trebuit.

Realizator: Păi şi cine e de vină?

Traian Băsescu: Politicienii.

Realizator: Toţi?

Traian Băsescu: Toţi, doamnă, toate partidele. Iarăşi nu vreau să creez controversă politică, cel mai mare jaf legat de venitul bugetului de stat şi de resursele pe care le aveam s-a făcut în perioada 2007-2008.

Sigur, asta a ajutat unui partid de a crescut de la 10,11 la 18,19 cât o fi luat în alegeri, dar acum factura o plătesc cei păcăliţi, cei care au votat pentru că le-a dat de unde n-aveau de unde să dea. 2009 am împrumutat bani, am mai dat, 2010 este al doilea an când suntem sub acord cu FMI şi cu UE, o să mai avem de unde să dăm pensiile atât cât sunt şi salarii reduse cu 25%, dar în 2011 care este recomandarea.

Realizator: Haideţi să le luăm pe rând, care e recomandarea? De unde mai împrumută România?

Traian Băsescu: Care e recomandarea? Să mai împrumutăm o dată ca să continuăm această...

Realizator: Şi atunci care e soluţia?

Traian Băsescu: Soluţia distrugerii viitorului României. Asta e soluţia dacă mai luăm o dată bani. Eu sunt de acord să mai luăm bani în 2011 dacă îi ducem numai în dezvoltare. Adică, propunerea mea publică este să trăim din ce producem, vedem ce producem, transparent, ce încasări are bugetul, iar ce împrumutăm să utilizăm numai pentru dezvoltare.

Uite, să facem diguri, să facem autostrăzi. Noi de 12 ani, de 12 ani, împrumutăm bani, deci avem bugete cu deficit şi dedicăm banii consumului. Asta facem. Gândiţi-vă cât de criminal poate să fie gestul unor oameni politici care la sfârşitul anului 2008, cu 6 luni înainte existau 3,2 miliarde în fondul de dezvoltare, ca urmare a vânzării BCR-ului şi a unor societăţi, dastea, de distribuţie electricitate. Au preferat să-i dea la pensii pentru votui...

Realizator: Sunt declaraţii conform cărora au direcţionat o parte din aceşti bani şi către proiecte de dezvoltare.

Traian Băsescu: da doamnă, am văzut. S-au făcut 0 km de infrastructură rutieră, 0 km de infrastructură feroviară, 0 km de diguri. Asta a fost dezvoltarea. Sigur, s-au îndreptat către rurală, săli de sport, bazine de înnot. Nu spun că nu trebuiesc, dar nu de 3,2 miliarde s-au făcut ci de câteva milioane şi în rest s-au dus pe consum.

Ştiţi care este... Aici vă mai spun un lucru. ă uitam cu câtă admiraţie vorbeau unii politicieni despre soluţia unor ţări care au reuşit să nu împrumute bani dar au continuat un proces de privatizare accelerat. Vom vedea dacă rezistă şi în 20111 să afcă treaba asta, pentru că... şi chiar asta erau şi recomandările către Guvernul României. Nu nu sunt un adept....

Realizator: Dar ce ar mai fi de privatizat în România, accelerat sau nu?

Traian Băsescu: Doamnă mai avem... cât Dumnezeu mai avem, 30 de procente la Petrom, mai avem Transelectrica, mai avem Romgazul, încă mai avem de vândut.

Realizator: Şi astea ar fi de privatizat... aţi fi de acord cu asemenea privatizări?

Traian Băsescu: Nu doamnă, nu. Dacă le-am privatiza tot pentru consum ar fi o crimă. Eu aş fi de acord să fie vândute acţiuni până la 49% şi să rămână statul român cu 51%, dar ce vindem să nu dăm la consum, ci să facem autostrăzi, căi ferate, diguri.

Realizator: Dar cine şi cum va impune Guvernului ca astfel de bani să-i folosească pentru dezvoltare?

Traian Băsescu: Parlamentul poate s-o facă. Parlamentul poate s-o facă. Lucrul pe care Parlamentul nu s-a înghesuit să-l facă până acum, dar v-aş mai putea spune un lucru, spre exemplu, Parlamentul dacă era corect acum, ar fi avut o altă atitudine legată de creşterea TVA-ului. Au preferat să rămână în demagogie.

Realizator: Anume.

Traian Băsescu: Puteau foarte bine, atunci când s-a dus Guvernul în Parlament cu reducerea cheltuielilor sociale, în speţă, reducerea temporară a pensiilor, să nu conteste la Curtea Constituţională, să lase legea să se aplice. Aşa, au mărit TVA-ul şi pensionarii vor avea venituri mai mici, în mod real, decât...

Realizator: Dar dacă legea era neconstituţională, ce folos că nu era declarată, ca atare, vă întreb.

Traian Băsescu: Doamnă, nu... Aici a fost o... N-aş vrea să comentez, de regulă nu comentez deciziile Curţii Constituţionale. Vă pot spune, fără nicio ezitare, că a fost o abordare politică şi nu una constituţională, pentru că s-a uzat de Articolul 53 din Constituţie în situaţii excepţionale, cu reducerea unor venituri şi nu cu anularea unor drepturi. Era o reducere temporară.

S-a preferat această soluţie care, după părerea mea, este o soluţie împotriva interesului general al românilor şi care nici nu atacă partea cancerigenă a bugetului de stat, una din părţi, pentru că una este partea de salarizare, asta-i atacată, cealaltă, însă, nu. Întreb însă ce se întâmplă de la 1 ianuarie. Până unde mărim TVA-ul?

Realizator: Şi eu o să vă întreb ce se întâmplă de la 1 ianuarie, dar nu aş vrea să trecem peste chestiunea aceasta. Parlamentul poate impune Guvernului cum să cheltuiască banii. Guvernul vine la Parlament cu un buget, Guvernul se sprijină pe o majoritate parlamentară.

Traian Băsescu: Da. Deci, doamnă...

Realizator: Cui...

Traian Băsescu: ...eu nu discut şi, aici, dacă vreţi, poziţia mea vizează şi poziţia majorităţii parlamentare, pentru că eu am fost anunţat despre ce a hotărât majoritatea parlamentară, să mărească TVA-ul. Nu sunt un partizan al soluţiei şi nu cred că rezolvă problema, nici măcar pe termen mediu. Acum, însă, trebuie să privim lucrurile aşa cum ele sunt. O creştere de TVA, destul de puternică, care va eroda veniturile pensionarilor, în opinia mea...

Realizator: Puterea de cumpărare.

Traian Băsescu: În opinia mea, mai mult decât dacă se aplica o măsură temporară. Este creşterea preţurilor care va fi minim 5%, o inflaţie care va creşte. Aici, însă, aş vrea să fac o precizare. Inflaţia nu este, nu va fi o inflaţie generată de politica monetară, ci o inflaţie generată de politica fiscală.

Deci, nu o inflaţie generată de modul cum gestionează Banca Naţională cursul, ci o inflaţie generată de creşterile de taxe pe care le-a impus Guvernul. Din acest motiv, vă pot spune că Banca Naţională, în mod cert, va ţine un curs de schimb convenabil populaţiei.

Realizator: De altminteri, şi tranşa de la Fondul Monetar intră la Banca Naţională...

Traian Băsescu: Da.

Realizator: Rezervele sunt consolidate, are toate şansele să menţină cursul.

Traian Băsescu: Da. Deci, aici putem avea totală încredere că Banca Naţională va ţine un curs convenabil atât populaţiei, cât şi exportatorilor. Cursul ultimei zile, să spunem, este unul care se află în marja convenabilului şi pentru unii şi pentru alţii. Deci, nu va fi o inflaţie generată de politica monetară. Banca Naţională are şi ştiinţa şi resursele de a ţine un curs de schimb acceptabil pentru toată lumea.

Realizator: Pe de altă parte, domnule preşedinte, aţi spus că aţi fi de acord cu impozit pentru toate veniturile, faptul...

Traian Băsescu: Orice venit, ca în orice ţară civilizată.

Realizator: Impozit cotă unică, impozit diferenţiat.

Traian Băsescu: Cotă unică.

Realizator: Faptul că Guvernul nu a luat aceste măsuri, la timp. Consisderaţi un eşec al Guvernului, actual?

Traian Băsescu: Nu doamnă. Guvernul a avut o opţiune, pentru că aici nu e chestie, Guvernul a avut, iniţial, varianta reducerii cheltuielilor sociale, pe care a încercat să o impună; în mod greu de explicat prin litera şi spiritul Constituţiei, Curtea Constituţională a preferat să facă, să dea impresia că anumite cheltuieli ale bugetului de stat sunt intangibile ori asta nu-i treaba Curţii Constituţionale. Era treaba Curţii Constituţionale dacă Guvernul vroia să anuleze pensiile. Dreptul la pensii este garantat. Nivelul pensiei, însă, depinde de veniturile din buget.

Realizator: Tot aşa, pensionarii, în timpul, cât au coztizat, ar fi putut să spună: "nivelul meu de cotizare depinde de câţi bani am şi de ce alte priorităţi am".'

Traian Băsescu: Nu! Depinde de lege. Depinde de lege, iar legile se adaptează veniturilor. Noi, acum, prin aplicarea, mot a mot, a legilor de salarizare şi a legilor care vizează sectorul social, cheltuim mult mai mult decât avem în fondurile destinate, practic, acestor cheltuieli bugetare. Ducem miliarde de euro, împrumutaţi din bugetul de stat, în Fondul de Pensii, ducem miliarde de lei în salariile clintelei politice şi a neclientelei politice, pentru că posturile astea din sectorul bugetar cu foarte mulţi bani, de regulă, le ocupă clienţii politici.

Realizator: Păi, asta a şi fost problema principală, cred, în legătură cu reducerea...

Traian Băsescu: Nu doamnă! Avem doua probleme...

Realizator: Numai o secundă şi închei. O clipă.

Traian Băsescu: Aşa cum v-am spus, şi pe salarizare şi pe pensionare. Daţi-mi voie, am înţeles ce vreţi să spuneţi.

Realizator: Nu ştiu dacă aţi înteles.

Traian Băsescu: Vă rog!

Realizator: Atunci, eu spun aşa, poate că problema principală, a reducerii salariilor în sistemul bugetar, a fost că s-au operat reducerile la fel la toată lumea şi celor competenţi şi celor angaaţi pe criterii politice şi celor care au supradimensionat aparatul bugetar dar şi celor care munceau şi făceau un lucru util pentru societate.

Traian Băsescu: Da doamnă! Nici un stat nu poate exista fără un aparat bugetar. Este clar şi asta e structura statului, însă, pe de altă parte, statul trebuie să se aşeze pe dimensiunile optime, pe de o parte , iar pe de altă parte şi pe dimensiuni cerute de resursă financiară pe care o are.

Pot să am eu nevoie de trei sute de mii de jandarmi, da dacă am bani pentru o sută de mii, fac bani pentru o sută de mii de jandarmi. Pot să am nevoie de cinci sute de mii de profesori, dar dacă, am bani să plătesc o sută cinci zeci de mii de profesori, îmi dimensionez numărul de profesori şi legislaţia, pe ce pot să plătesc, altfel ce să fac? Pot să am nevoie de un radio cu 3000 de oameni, dar dacă, am bani să plătesc doar 1000 de oameni, 1000 de oameni vor fi în acel radio sau în acea televizune.

Realizator: Am înţeles demonstraţia dumneavoastră, dar, eu spun şi altceva, că sunt sectoare în care, poate că ar fi putut fi operate mai mult reduceri, pentru că a fost supradimensionat aparatul prin, inclusiv ce aţi zis dumneavoastră, clientelă politică. Aţi rostit cuvintele acestea, foarte des şi foarte apăsat. De ce nu se umblă acolo?

Traian Băsescu: Păi doamnă, se umblă acolo, chiar modul cum s-a făcut această operaţiune de reducere cu 25% a aparatului bugetar. S-a făcut exact pentru a da timp de evaluare.

Realizator: Aţi spus-o de atunci, din mai.

Traian Băsescu: Da, pentru că în prima parte, a anului, s-a încercat cu anvelopa salarială. Ea a demonstrat că poate fi păcălită. Acum se merge pe reducerea venitului, fiecărui salariat din sectorul bugeta, cu 25%. Dându-se timp ministerelor, agenţiilor, sectorului de educaţie, sectorului de educaţie, sectorului de sănătate, să se ajusteze până la întâi ianuarie, era acelaşi timp de abordare care exista cu pensiile şi o să vă spun şi cum trebuia făcut acolo.

Acum miniştrii au timp să îşi facă toate evaluările şi, dacă se va produce o reducere cu 25% a funcţionării, poate cu 20%, pentru că, depinde, câti vor trebui să rămână, ca să fie eficiente structurile statului, se poate reveni pe salarii, de la 1 ianuarie. Nu se va produce această reducere, se vor menţine salariile reduse în continuare.

Acesta este challenge-ul, e aceeaşi poveste ca la fondul de pensii, şi o să vă spun unde-s problemele fondului de pensii şi a cheltuielilor sociale. În câţiva ani am ajuns de la 400.000 de pensionari pe caz de boală, la 900.000. Deci, aici este un tandem al furtului, între beneficiarul de pensie de invaliditate, medici, oameni din aparatul de stat, da?

Realizator: O reţea întreagă.

Traian Băsescu: O reţea întreagă, pentru că se duce dosarul la cei de la Ministerul Muncii, da, care pun pe el un văzut. Deci, este o reţea a corupţiei în sectorul pensilor de invaliditate. Mai avem nişte prevederi, din urmă, extrem de interesante. Avem foarte mulţi pensionari cu vârstă de 40, 40 şi ceva de ani.

Realizator: Alţii decât militari.

Traian Băsescu: Şi militari, şi de alte categorii.

Realizator: Care au fost forţaţi să iasă la pensie la vârsta aceea.

Traian Băsescu: Da, doamnă. Însă, aceşti militari, nu rămân pensionari până la vârsta de 65 de ani, ei se-ncadrează, că Armata le dă o pregătire bună, pentru ce şi pensie şi salariu în acelaşi timp? De ce am făcut eroarea, pe care n-avem curaj să o îndreptăm, să spunem, frate, la cât e vârsta de pensie oficială în România?

Foarte bine, domnu' CFRist, domnu' militar, domnu' orice ai fi, domnu' fost salariat în Serviciile de Informaţii, orice ai fi tu, sau fost poliţist. Pentru anii care i-ai lucrat în Poliţie, ai dreptul la o pensie de atât. Dar ai 42 de ani, această pensie ţi-o dau când împlineşti vârsta de pensionare, la 67 de ani, tu te duci acum în câmpul muncii, eşti disponibilizat ca orice cetăţean, din fabrică, din uzină. Ai 42 de ani şi ai fost disponibilizat, foarte bine, îţi cauţi alt de muncă, iar te duci.

Realizator: Şi să primească pensia abia la împlinirea limitei?

Traian Băsescu: Doamnă, aşa e în orice ţară normală, doamnă. De ce se numeşte vârstă de pensionare? Ca să nu am de la 18 ani, că mă fac pensionar pe invaliditate la 18 ani. Şi atunci îmi daţi până la 90 de ani pensie. Deci, odată, avem de văzut ce-i cu pensiile pe caz de invaliditate, aici mi se pare una din marile zone de fraudă, şi ele au şi fost demonstrate.

Realizator: Au fost demonstrate, dar de ce n-a umblat Guvernul încă de anul trecut la pensiile ăstea? De ce nu a căutat cum se scurg banii?

Traian Băsescu: Doamnă, acest de ce din urmă, de ce dinainte, trebuiau făcute!

Realizator: Trebuiau făcute şi poate nu se ajungea aici.

Traian Băsescu: Trebuiau făcute, şi nu era treaba preşedintelui să o facă, ci a guvernelor. Că au văzut că li se umflă numărul de pensionari şi nu s-au întrebat, de unde, dintr-o dată, măcar mergeau pe stradă şi vedeau că nu sunt atâţia invalizi, cât plătesc ei, că dacă ai 900.000 de pensionari pe invaliditate, ar însemna să ai numai oameni care se lovesc de stâlpi, numai oameni care n-au un picior, numai oameni, ori unii nu mai au amigdalite şi-s pensionaţi pe caz de boală. Alţii nu văd şi conduc, şi-i opreşti la volan, da-s invalizi, nu văd. Deci, şi vă pot spune că a început să dea deja rezultate, din vreo 12.000 de astfel de dosare controlate, 3.000 au fost deja trimise la reexaminare.

Realizator: Un sfert.

Traian Băsescu: Da.

Realizator: Este foarte mult.

Traian Băsescu: Foarte mult. Nu mai vorbim de ajutoarele sociale, sau de până unde am putut să mergem cu indemnizaţiile pentru copii. Sunt foarte multe familii cărora nici nu le trece prin cap să se apuce de muncă, pentru că datorită numărului de copii, au un venit care îi face să trăiască din indemnizaţiile pentru copii.

Realizator: O afundare în sărăcie şi în tăierea viitorului?

Traian Băsescu: Doamnă! Sunt două lucruri. Ca, de altfel, şi la ajutoarele sociale şi la venitul minim garantat. Pe toate palierele de cheltuieli sociale s-au început verificări. Sper să meargă suficient de repede şi nu să fie o întindere a acestor verificări pe doi trei ani, ci în şase luni, în opt luni, să se termine acest proces de verificare.

Realizator: Şi cam câţi bani s-ar putea economisi, oare?

Traian Băsescu: Îmi este greu să vă spun. O să vedem.

Realizator: Este vorba de mentalitate care trebuie curmată sau, pur şi simplu, de banii care să vină la buget?

Traian Băsescu: Doamnă, în primul rând, de mentalitate, şi,în al doulea rând, de furt. Sunt bani care se fură din banii publici, sunt bani care se dau unor oameni care nu au dreptul, nu sunt invalizi, nu sunt orbi, cei care conduc, nu sunt invalizi, cei care nu mai au amigdale sau apendice. Sgur, nu mai sunt cum i-a făcut mama natură dar nu eşti nefuncţional ca om dacă n-ai apendicele, însă cea mai mare problemă pe care o avem este că Românii trebuie să înţeleagă că statul nu substituie grija lor pentru ei. Cel care trenuie să aibă cea mai mare grijă de el este cetăţeanul însuşi.

Realizator: De acord cu dumneavoastră, cu o singură observaţie...

Traian Băsescu: Aşa...

Realizator: ...că statul trebuie să ofere şanse şi posibilităţi de muncă corectă, cinstită, în...

Traian Băsescu: Sunt de acord. Şi atunci, de ce...

Realizator: Şi, sunt, aceste posibilităţi? Oferă societatea românească, în acest moment...

Traian Băsescu: Nu numai societatea românească are probleme în a oferi condiţii ca oamenii să muncească. Toate societăţile din lume trec, în momentul de faţă,... mă refer la America, la Europa, acilo unde noi suntem conectaţi... trec prin criză. Toate au şomeri, toate nu pot oferi tot, dar, iată, vă spun la noi ce se întâmplă, şi puteţi constata acest lucru în discuţii cu orice om din agricultură.

N-au zilieri care să vină să muncească la strânsul recoltei, n-au zilieri care să vină să muncească la începutul recoltei, pentru că ajutorul social sau venitul minim garantat în mediul rural ne-a făcut să aşteptăm totul de la stat. Chiar spuneam unora, cu ocazia acestor deplasări în teritoriu, într-un sat, nu vă spun unde, am văzut o abordare incredibilă: Un om căruia i se construise casă la inundaţiile din 2008... Singura casă pe care am văzut-o netencuită.

Probabil, în acel sat unde s-au construit 400 de case, mai erau cinci, şase, zece. Omul vine, îmi arată până unde a ajuns apa, sigur, îmi arată că nu i s-a întâmplat nimic la casă şi zice că statul trebuie să-i mai dea să-şi înalţe casa. Astfel de mentalitate ne scoate din orice circuit al şansei pentru viaţă decentă.

Excesul de bani daţi înainte de alegeri pe diverse proiecte sociale care au făcut să fie mai avantajos să nu munceşti decât să munceşti este, de asemenea, un exces dăunător responsabilităţii fiecăruia pentru el, or, nu mai putem mege aşa pentru că nu mai avem resurse.

Dacă luăm lucrurile privind, pur şi simplu, într-un buget... dar noi nu mai putem merge aşa dacă vrem să nu ne distrugem singuri ţara, şi, aici, vreau să vă spun un lucru foarte simplu pe care îl gândesc, şi e bine să-l ştie şi cei care m-au ales preşedinte şi cei care nu m-au ales. Nu mă simt singur resposabil pentru soarta ţării. Toţi 22 de milioane de români, suntem reponsabili.

Realizator: Întrebarea este ce putei face dumneavoastră pentru ca această soartă să se schimbe.

Traian Băsescu: Uite, pot împinge, în continuare, politic, la a convinge Guvernul şi majoritatea parlamentară să nu mai meargă pe ideea unei noi măriri de TVA, să meargă pe ideea restructurării cheltuielilor bugetare, atât pe salarii cât şi pe cheltuielile sociale, şi să încerce să reducă, să revină către 19% cu TVA-ul, dacaestructurează şi cheltuielile sociale. Aceat lucru pot să-l fac.

E un lucru extrem de important pentru reforma statului şi pentru a putea avea o viziune despre ce se va întâmpla în anii următori, pe termen mediu. Pot să vorbesc public despre solidarizarea noastră pe o idee, ideea de a consuma atât cât producem, iar ceea ce împrumutăm să ducem în dezvoltare.

Dacă noi, românii, o acceptăm, este foarte bine. Vom da o şansă ţării. Nu spune nimeni să nu împrumutăm bani pentru dezvoltare. Să împrumutăm, dar să stăm în acea marjă de 3%, permisă de statutul nostru de ţară europeană, iar deficitul de 3% din PIB, care ar însemna aproape 4 miliarde de euro, să-l utilizăm pentru dezvoltare care, alături de banii de la Uniunea Europeană, ar face o sumă frumuşică, de 7-8 miliarde pe an, pe care să-i băgăm în autostrăzi, în căi ferate, în diguri. Acest lucru pot să-l fac ca preşedinte.

Realizator: Dar puteţi să vă şi asiguraţi că după ce vor merge banii aceştia pentru proiecte de dezvoltare, pentru proiecte de infrastructură, în beneficiul României, vor fi folosiţi corect şi transparent.

Traian Băsescu: Doamnă, astea sunt organele statului. Preşedintele este un om, care nici nu are atribuţiuni executive. Apropo de asta, sunt unul dintre cei care spun trebuie să diminuăm, să stârpim contrabanda, evaziunea fiscală. Dar mai avem ceva de stârpit în România, minciuna, minciuna şi vă dau cazul Săuceşti.

Am ajuns acolo după ce a fost premierul şi în sat, deşi apa era la gură, era o singură melodie, s-au dat bani de dig şi primarul cu ai lui i-a furat. Sigur că nu am avut nicio reacţie, pentru că m-a şi surprins, nici nu ştiam despre ce este vorba. Am venit, m-am interesat. Nu s-au alocat niciodată primăriei bani pentru dig. Deci, nu avea cum să-i fure primarul.

Pe urmă am constatat: primarul de Bacău îşi trimisese oamenii, când satul a fost acoperit de ape, să spună s-au dat bani primarului, nu a făcut digul, el e vinovat că aţi fost inundaţi. Dacă există o vină, există la Apele Române care, dând vina mai departe, este la bugetul de stat, care nu i-a dat bani să refacă digu. Dar în niciun caz nu era vorba de un caz de furt acolo. Însă am vrut să vă arăt până unde a mers politica şi mizeria unor oameni politici şi că asta găsim. În Dorohoi.

Mă duc, sigur, oameni necăjiţi, am vorbit cu ei. Într-un târziu am ajuns undeva unde era un grup care se vedea că nici nu voia să vină spre mine, aştepta să mă duc la el. Am ajuns la el şi încep ţipete isterice ale unei doamne, cu... primul pe care l-aţi vizitat este un pedelist. Şi pe urmă a început să dea lecţii, sigur, tot isteric şi ţipând.

Replica mea cred că a fost pe măsura atitudinii doamnei, însă nu mi-am putut explica până unde poate merge politizarea unor drame. Acolo unde am ajuns, habar nu am avut că omul acela este din PDL sau nu, prima casă în care am intrat, mai ales că era o casă mare.

Eu am ajuns acolo pentru că în acea casă fusese un deces generat de ape. Am văzut două doamne, erau îndoliate, un domn care era într-o ţinută mai lejeră. Sigur că am intrat să le spun condoleanţe şi să încerc să-i încurajez. Doamna, deşi stătea pe aceeaşi stradă, nu a văzut decât că acel om era pedelist şi eu m-am dus la un pedelist, nu la o familie care pierduse o mamă în inundaţii. Mi s-a părut groaznic.

Realizator: Este groaznică politizarea aceasta a oricărui gest şi a oricărui demers. Pe de altă parte, o constatăm zi de zi. Nu ştiu ce soluţie se poate găsi pentru revenirea la un dialog, la un climat de normalitate, după cum, tot groaznică, după părerea mea, este şi constatarea că au existat multe proiecte, mulţi bani care s-au dus fără să ştim unde. De aici pornesc frustrările populaţiei.

Traian Băsescu: Doamnă, spre exemplu, dumneavoastră sunteţi ziarist. Care e proiectul care vă frământă, unde s-au dus banii? Spuneţi-mi, că vă promit că vă dau informaţia imediat ce ajung la birou.

Realizator: De ce România, după 20 de ani, de când a renunţat la comunism, o ţară mare, cu resurse...

Traian Băsescu: Proiecte, spuneţi de proiecte.

Realizator: De exemplu, o autostradă.

Traian Băsescu: Păi nu, spuneţi-mi la care din proiectele de autostradă s-au furat banii, că de fapt în spiritul ăsta...

Realizator: Că dispar banii. Discutăm în spiritul că...

Traian Băsescu: Nu, doamnă. Haideţi să fim foarte clari cu autostrăzile. Încă n-am auzit de un scandal legat de furturi de la autostradă, unul serios, că aşa, o afirmaţie...Dar spuneţi-mi ce autostrăzi s-au construit? De unde s-au furat?

Realizator: Păi nu s-au construit, asta e problema. De ce durează atât de mult până să apară o autostradă?

Traian Băsescu: Tocmai vă explicam că România, în execuţia bugetară a anului 2009, 70% din resursă a dus-o pe cheltuieli cu salarii şi cheltuieli sociale. Am mai avut 10% pe serviciu datorii, e 80% şi a trebuit să mai cheltuiască, să funcţioneze spitalele, să funcţioneze poliţia, să funcţioneze armata, să funcţioneze şcolile etc.

Deci, noi ne cheltuim banii pe care-i realizăm ca venit fără să avem resurse să facem ceva. Tocmai vă explicasem la începutul emisiunii lucrul acesta. Deci, trebuie să mai reiau că, dacă dumneavoastră n-aţi înţeles, îmi dau seama că avem probleme de explicare...

Realizator: Păi de ce, domnule preşedinte, că sunt şi miniştri...

Traian Băsescu: Ştiţi care-i marea problemă? Marea problemă este tot demagogia oamenilor politici, care spun fac 800 de kilometri de autostradă, altul vine şi spune fac 1.500, altul spune fac 2.000.

Realizator: Aşa a fost toată campania electorală din 2008. Toată lumea avea 800 de kilometri de autostradă în proiect.

Traian Băsescu: Da. Nu, cei mai slabi au venit cu 800.

Realizator: Cam pe acolo.

Traian Băsescu: Alţii au venit cu 1.200-1.500. Exact cei care făcusere o pulbere şi amanetaseră viitorul ţării în 2008, exact ăia aveau cele mai mari lungimi de autostradă. Oamenii politici ştiu această structură a bugetului de stat, doamnă. Ei mint!

Eu nu le voi fi partener în această privinţă şi v-aş ruga să vă aduceţi aminte că, în plină campanie am avut puterea să spun "am greşit, netrimiţând înapoi legea salarizării profesorilor" şi nu s-a aplicat legea şi am vorbit foarte mult despre nevoia de restructurare a statului, de modernizare a statului, ceea ce nu schimbă cu nimic poziţia mea de acum, asta am susţinut în campania prezidenţială, asta susţin şi acum şi nu în ultimul rând am susţinut utilizarea banilor europeni, ca singură sursă, n-am vorbit de bani din buget niciodată, pentru că ştiam unde au adus partidele politice bugetul de stat.

Realizator: Şi de ce nu sunt utilizaţi bani europeni?

Traian Băsescu: Pe de o parte, din incompetenţă. Din incompetenţă. Şi aici venim la marele aparat de stat, da? Pe care mulţi îl jelesc, acum pe la televizoare:"Ia uite, ce fac cu oamenii din aparatul de stat!" Acest aparat de stat este mare, ineficient şi incompetent.

Dacă cei plătiţi cu 75% mai mult, arhiselecţionaţi, nu reuşesc să mişte banii europeni să finalizeze proiectele, asta nu este decât o problemă de incompetenţă. Este adevărat, nu peste tot. O incompetenţă consistentă. Şi nu o reproşez - atenţie! - nu o reproşez ministrului.

Ministrului pot reproşa doar uşurinţa cu care spune: "N-am bani!" Dar, acolo, este un aparat, la Ministerul Transporturilor de o sută şi ceva de competenţi, plătiţi cu 75% mai mult la salariu şi care n-au niciun proiect măcar pe un tronson de 50 de kilomteri aprobat la Bruxelles, da? 50 de kilometri de autostradă...

Realizator: Avem şanse să se schimbe lucrurile acestea?

Traian Băsescu: Doamnă, acum, poate cu această selecţie a personalului, pentru că nu-mi imaginez că va fi vreun şef de instituţie atât de iresponsabil încât să spună "opresc pe cei cu carnet de partid şi dau afară incompetenţii". De aceea, am cerut Guvernului să facă nişte criterii de evaluare a personalului.

Şi, vă rog să mă credeţi, că n-am nicio reţinere, dacă vorbim de cei responsabili de atragerea banilor, să spun:"Măi, oameni buni, acolo unde ai ca la Ministerul Transporturilor o unitate de implementare a proiectelor, care n-a fost capabilă să transmită măcar un proiect finanţabil la Uniunea Europeană, de ce nu-i daţi pe toţi afară?" Nu? Toţi!

Realizator: Şi? Vom vedea aşa ceva?

Traian Băsescu: Şi orgnizat prin concurs. Eu vă spun ce a-şi face eu. Nu sunt Guvern. Am dat un exemplu doar. Sigur, sunt şi multe alte situaţii, cum sunt, spre exemplu, ministere unde absorbţia merge foarte bine. Este peste media ţărilor intrate în ultimele două valuri. Avem şi aşa ceva. Din păcate, acolo, proiectele sunt mici. Dar mari proiecte de infrastructură care ar schimba ţara, stăm blocaţi în incompetenţă şi într-un ministru care cântă în struna aparatului şi iese şi spune 'n-am bani' de la buget'. Dar uită că are bani europeni.

Realizator: Le-aţi spus lucrurile acestea, atunci când v-aţi întâlnit cu ei?

Traian Băsescu: Repetat, doamnă. Le-am spus, da.

Realizator: Miniştrilor, Guvernului?

Traian Băsescu: Bineînţeles.

Realizator: PD-L-ului, care este princi...

Traian Băsescu: N-aveţi nicio grijă, că nu fac parte din categoria acelora care întâi spun public şi pe urmă se adresează celor care ar trebui să rezolve problemele. Dar nici nu accept...

Realizator: Aţi văzut, vreo reacţie...

Traian Băsescu: Sper să fie reacţii. Sper.

Realizator: Să pună în aplicare lucrurile acestea?

Traian Băsescu: Sper să fie, doamnă. Sper să fie.

Realizator: Domnule preşedinte...

Traian Băsescu: Aş mai aborda un subiect. Uite, unul tare neplăcut pentru mine. Apropo, că vorbisem de ajutoarele sociale excesive. Nu discutăm de deja celebrele imagini cu oameni care stau la cârciumă şi miliarii, jandarmii care fac...

Realizator: Pentru că putem adăuga şi adevărul voluntarilor tineri, de 18 ani, care-şi dădeau bacalaureatul...

Traian Băsescu: Dar nu se compensează! Nu se compensează una pe alta!

Realizator: Dar sunt adevăruri!

Traian Băsescu: Sunt adevăruri, nu se compensează una pe alta! Însă, cel cu cârciuma merge menţionat, privind la lista celor decedaţi în inundaţii, sunt 23 de decese. Şi, mă uitam, cea mai mare parte, în afară de incidente de genul, prins cu maşina de viitură pe stradă, izbită maşina de copac, au decedat cei doi, Dumnezeu să-i ierte, a fost o întâmplare, deşi poate şi aici trebuiau să ţină cont de avertizări să nu se aventureze cu maşina.

Dar, mă uitam, cea mai mare parte a celor decedaţi sunt oameni în vârstă. La Alba, 65 de ani, la Bacău, 69 de ani, la, dincoace unde a fost cel mai mai dezastru, în judeţul Botoşani la Dorohoi, printre decedaţi, 79 de ani, 84 de ani, 68 de ani, 65 de ani, 63 de ani. Oare...

Realizator: Şi ce vă spune acest lucru?

Traian Băsescu: Îmi spune un lucru. Oare vecinii bătrânului sau bătrânei de 84 de ani, care a murit în casă, sau a celui de 68 de ani sau a celui de 79 de ani din Dorohoi, Liliacului numărul 23, adresa, oare nu s-au gândit că vecinul lui e un bătrân de 84 de ani, să vadă, a apucat să iasă, n-a apucat să iasă din casă, pentru că...

Realizator: Aici chiar nu putem ştii, nu putem ştii condiţiile.

Traian Băsescu: Nu... Doamnă...

Realizator: Chiar nu ne putem pune în pielea acelor oameni, cum au reacţionat şi ce au făcut.

Traian Băsescu: Doamnă, ne putem pune în pielea oricui, că e sport naţional, aşa că permiteţi-mi şi mie măcar să ridic un semn de întrebare. Bătrânii aceştia care au murit striviţi de apă în case, 68, 84, 79 de ani, 85 de ani la Cluj, 83 de ani la Iaşi, în judeţul Iaşi, omorâţi în casă. Oare n-au avut un vecin să vadă, a ieşit bătrânul ăsta când s-a dat evacuarea.

Realizator: Eu nu ştiu ce alegeri dureroase trebuie să facă oamenii în asemenea împrejurări.

Traian Băsescu: Nu, uitaţi. Tot la Dorohoi, aici unde vă spun de oamenii în vârstă, am văzut şi un om care s-a dus la trei case şi a scos copiii, da.

Realizator: Deci s-a putut şi aşa.

Traian Băsescu: Era în altă parte, decât aici unde erau în vârstă. Deci, avem toate categoriile, dar vorbim puţin de solidaritate, de puţină solidaritate între noi. Cred că este un lucru care, legat de care ar trebui să ne întrebăm, şi în comuna Şerbăuţi, 83 de ani, 73 de ani, tot la Şerbăuţi.

Sunt lucruri în neregulă. Acum, mai este un adevăr, sunt zone în care primarii şi-au făcut perfect treaba, eu am fost şi am auzit pe oameni cu urechiile mele, spunând "ne-au anunţat cu şase ore înainte, am avut timp să ne ducem animalele, să ne urcăm mobila-n pod, a venit apa, s-a retras, acum scot mâlul şi gata". Sau, în alte zone, cum este la Dorohoi, unde oamenii din zona inundată asta reclamau.

Sigur, am discutat cu primarul, el a anunţat, dar dacă ar fi fost oare la fel de insistent în a anunţa exact în zona inundabilă, cum anunţă în campanie electorală, "Votaţi pe Traian Băsescu" sau "Votaţi pe Mircea Geoană", oare n-ar fi auzit toţi şi să-şi ia măsuri să... că aici au fost cele mai multe decese, şase.

Realizator: Domnule preşedinte, pentru că mai avem, din păcate, foarte puţin timp din această emisiune, aş vrea să revenim la chestiunile legate de împrumutul de la Fondul Monetar. Credeţi că România va fi nevoită anul viitor să facă un nou împrumut de la Fondul Monetar?

Traian Băsescu: În mod categoric, România are nevoie de un acord cu Fondul Monetar. Poate fi de două feluri. Un acord cu împrumut de bani sau un acord, aşa-numitul precautionary agreement, un acord numai dacă am o situaţie critică deosebită să iau bani.

Pentru a merge pe această a doua variantă, cu un acord în care se iau bani doar dacă am nevoie, ar implica acordul nostru, al tuturor, să cheltuim pe cheltuieli curente doar atât cât producem. Dacă societatea va refuza o astfel de abordare, pentru care eu insist, va trebui să luăm bani în continuare, să plătim pensii, salarii şi cheltuieli materiale, de funcţionare a spitalelor, a şcolilor.

Realizator: Aţi vorbit despre o impozitare a tuturor veniturilor. Există riscul sau posibilitatea să existe şi această impozitare a tuturor veniturilor şi să rămână cota de TVA la 24%

Traian Băsescu: Obiectivul ar fi să reducem TVA. Aceasta ar fi...

Realizator: Să revină, eventual.

Traian Băsescu: Să revenim către 19%. Nu vă pot da o cifră, dar ştiţi cum este cu creşterea TVA-ului? De fapt, noi ce am făcut acum? I-am păcălit pe pensionari încă o dată, i-am mai păcălit o dată. Dar le luăm banii prin creşterea TVA-ului şi prin inflaţie. Le luăm exact aceiaşi bani. În plus...

Realizator: Pur şi simplu cresc preţurile.

Traian Băsescu: Da şi creşte inflaţia, că inflaţia nu înseamnă cursul de schimb. Deci, oricum, acei bani ei i-au pierdut sau îi pierd în săptămânile următoare prin reaşezarea preţurilor. Sigur, BNR va menţine cursul, pentru că poate ştie ce are de făcut, va menţine un curs convenabil, dar inflaţiei nu va avea nimeni ce să-i facă, pentru că e generată de măsurile fiscale, creşterea de TVA. Marea problemă este că suntem şi cu preţurile crescute, şi cu inflaţia crescută. Schimbăm obiectivul de la 3,5 inflaţie...

Realizator: ...la 7,9, mai mult decât dublu.

Traian Băsescu: ...la 8. Cine ştie cât o fi. Asta este optimist, 7,9, dar ne schimbăm ţinta oficială, de la 3,5% la 8% şi nici nu am rezolvat nimic în zona costurilor reale pe care le avem în bugetul de stat. Concluzia, am făcut toată această creştere de preţuri şi de inflaţie ca să protejăm în continuare cangrena legată de costurile sociale. Atenţie, nu vreau să se spună că pensia este o cangrenă.

Avem mult mai multe costuri sociale, mult prea multe pensii pe nedrept acordate, mult prea multe venituri minime garantate celor care nu vor să muncească, mult prea multe peste tot. Nu am atacat exact substanţa. Deci, orice mărire de TVA vom face în continuare nu o facem decât pentru a menţine populist, din lipsă de curaj politic, nişte costuri pe care ar trebui să le reducem.

Realizator: Domnule preşedinte, mai avem extrem de puţin timp. O chestiune şi dacă mai avem timp pentru încă una, de ce campaniile de presă, între riscurile la adresa siguranţei naţionale? Sunteţi de acord cu această abordare?

Traian Băsescu: Nu şi nici nu a fost denumită risc, ci vulnerabilitate.

Realizator: Vulnerabilitate, fie.

Traian Băsescu: Deci, este o vulnerabilitate. Vă pot da diverse exemple. Unul este chiar legat de o problemă pe care eu am avut-o, pentru că nu pun presa în cauză ca vulnerabilitate, ci campaniile de presă incorecte. Spre exemplu, campania din campania electorală, că familia preşedintelui ar fi implicată în trafic de armament pentru grupări teroriste.

Realizator: Astea erau acuzaţii foarte grave. Dar justifică această campanie includerea campaniilor de presă între vulnerabilităţile la adresa siguranţei naţionale? E suficient?

Traian Băsescu: Da. Sigur că da. Categoric da şi voi menţine acest punct de vedere. Campaniile nereale, în care încerci denigrarea unei instituţii sau a unui demnitar al statului, fără să fie acoperire în fapte, dar o faci, pentru a-l discredita, în faţa cetăţenilor şi în faţa comunităţii internaţionale sunt o vulnerabilitate.

Realizator: Şi cum se poate acţiona împotriva acestei, adică, după ce o constataţi, ce se întâmplă?

Traian Băsescu: Dacă presa şi-ar face, spre exemplu, un cod, propriu, de moralitate, în ducerea astfel de campanii. Sigur, aici, avem mult mai multe probleme, care înseamnă o vulnerabilitate...

Realizator: Şi mult mai multe instituţii atacate.

Traian Băsescu: Sigur că da. O campanie ca cea care s-a apetrecut în această perioadă de inundaţii, pe trusturile Intact şi Realiatatea. O campanie de decredibilizare a autorităţilor, în condiţiile în care autorităţile locale erau singurele care puteau să ajute populaţia. La ce-a folosit?

Realizator: Dar riscul mai mare erau inundaţiile însele.

Traian Băsescu: Păi doamnă.

Realizator: Şi atunci, nu-i asta un risc mai mare, o vulnerabilitate mai mare la adresa siguranţei naţionale?

Traian Băsescu: Doamnă, deci este o vulnerabilitate care există, eu nu am trecut inundaţiile la vulnerabilităţi la adresa siguranţei naţionale, pentru că statul român are capacitate de intervenţie, în momentul de faţă nu mai suntem ca pe vremuri, s-a dovedit că este capacitate de intervenţie. ISU şi-a făcut admirabil treaba, Jandarmeria, Armata unde au fost trimise au acţionat.

Primarii, cu foarte mici excepţii, au acţionat corect, au anuţat populaţia să se ferească din cauza viiturii. Sigur, dacă pentru cineva, un primar care acţionează corect, înseamnă un primar care se duce, stă cu pieptul la dig, asta e cu totul altceva, dar misiunea primarului în momentul în care e anunţă o viitură care depăşeşte cotele de inundaţie, este să sprijine evacuare populaţiei.

Au acţionat corect şi primarii, dacă am un semn de întrebare am la Dorohoi, în rest, peste tot au acţionat corect primarii, acţionează corect post inundaţii, se duc materiale, distribuie alimente, fac ceea ce trebuie să facă. Nu văd aici un motiv pentru a distruge încrederea cetăţenilor în primarii cu care lucrează, în preşedinţii de consilii judeţene, în prefecţi, chiar în Guvern. Eu vă pot spune, ca om care a trecut şi prin inudaţiile din 2005 şi din 2008 şi din 2010, s-a acţionat cel mai bine la aceste inundaţii.

Realizator: Au fost şi cele mai mari.

Traian Băsescu: Da şi a fost şi timpul în care s-a produs, antrenarea personalului de la ISU, dotarea personalului de la ISU.

Realizator: Cât de cât lecţii mai s-au învăţat.

Traian Băsescu: Da, s-au învăţat lecţii. Deci, foarte riscanta în situaţie de pericol pentru viaţa a zeci de mii de oameni să distrugi sentmentul de încredere al populaţiei în autorităţi.

Realizator: Dacă autorităţile acţionează corect, nu ai cum să distrugi la televizor acest sentiment.

Traian Băsescu: Ba da doamnă ai cum. Eu i-am găsit la Săuceşti, cum primarul a furat banii de dig şi primarul nici nu avea în atribuţiuni, dihul era la apele române, nici nu primise vreodată vre-un ban pentru dig. Eu am găsit un sat care l-ar fi pus, pe stâlp, direct, pe primar, la Săuceşti. De aceea, după ce m-am documentat, m-am întors iar o televiziune îşi trimisese om care îi ducea pe toţi pe toţi pe dig - uitaţi aici a furat primarul - şi ală nu primise un ban. Aş întreba eu câţi bani a primit omul de televiziune să facă treaba asta.

Realizator: Cine, un ziarist?

Traian Băsescu: A, da, un ziarist. Vă surpinde că?

Realizator: Da.

Traian Băsescu: Atunci să vă mai aduc aminte nişte exemple, un ziarist a lansat o campanie preluată pe urmă de trusturi de televiziune, cum familia preşedintelui face trafic de armament, dar aţi văzut doi ziarişti care şantajau un şef de ANI? Tot doi ziarişti care ne dau lecţii, şi pe TVR şi pe la televiziune private care santajau pe şeful ANI ca să afle taine din dosare de oameni politici. A fost cazul, a fost mediatizat.

Realizator: Dar nu puteţi generaliza.

Traian Băsescu: Doamnă, dar nu generalizez, nici strategia de securitate, la vulnerabilităţi, nu generalizează, ci doar menţonează ca o vulnerabilitate, dacă şeful acelei insituţii, de teama campaniilor pe care cei doi ziarişti putea să le declanşeze le-ar fi pus la dispoziţie date din dosarele oamenilor politici. Cum era? Este un tip de vulnerabilitate, mai ales că ambii sun cunoscuţi ca fiin şantajişti.

Realizator: Domnule preşedinte, din păcate trebuie să punem punct aici ediţiei noastre, am şi depşit un pic timpul. Îmi pare foarte rău că nu v-am adresat ultima întrebare pe care v-o pregătisem, fiindcă aţi spus la început de mandat că nu mai aveţi interese politice, dar obiective politice aveţi.

Traian Băsescu: Am. Modernizarea statului, buget, noile coduri, un aparat flexibil şi eficient, modernizarea Constituţiei, sunt multe, dar nu mai avem timp. Putem face o emisiune întreagă.

Audio: Ascultaţi aici interviul integral cu preşedintele Traian Băsescu.