Opoziţia nu vrea "să schimbe actuala putere"

Astăzi avem un invitat special; este vorba despre preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, ministru al culturii şi deputat de Harghita. Bună ziua, dle Kelemen.

Kelemen Hunor: Bună ziua.

Sunteţi reprezentantul unei formaţiuni politice care joacă un rol foarte important, astăzi, în România, rol care a fost evidenţiat şi de episodul privind reîmpărţirea administrativ-teritorială a României, unde UDMR a reuşit să stopeze şi să modifice intenţiile PDL şi pe ale preşedintelui Băsescu. Chiar preşedintele a calificat situaţia în care PDL nu reuşeşte să ajungă la un compromis cu UDMR ca fiind un "mare rateu politic". Nu multă lume a putut să se opună cu succes planurilor preşedintelui Băsescu.

Audio: Interviul realizat de Gabriel Klimowicz cu preşedintele UDMR, Kelemen Hunor.

Reîmpărţirea administrativă a fost amânată datorită opoziţiei UDMR, care a ameninţat că va ieşi de la guvernare în cazul în care se va insista pe variantele avansate de preşedintele Traian Băsescu.

Le reamintesc: opt judeţe mari - o variantă - sau, cea de-a doua variantă: opt judeţe mari plus Harghita şi Covasna în forma actuală.

Dle Kelemen Hunor, deocamdată tema reîmpărţirii administrative, aşa cum am spus deja, este amânată până după vacanţa parlamentară. Care va fi atunci, în septembrie, varianta susţinută de UDMR? Un proiect mai vechi al UDMR sau un proiect de compromis cu PDL?

Kelemen Hunor: Înainte să luăm în calcul variantele şi eventuala susţinere a unuia sau altuia, trebuie să spunem că noi am recunoscut, recunoaştem că este nevoie de o reorganizare administrativă, de o reformă administrativă şi, înainte de orice , avem nevoie de o reorganizare a regiunilor de dezvoltare economică. Cele opt regiuni nu sunt eficiente, nu sunt funcţionale şi nu corespund acelor criterii care, până la urmă, ar fi trebuit să stea la baza construcţiei regiunilor de dezvoltare.

De aceea noi am propus încă din 2009 - 2010 un proiect de regândire, de reorganizare a regiunilor de dezvoltare, fără să dăm atribuţii administrative, ceea ce este cu totul şi cu totul diferit decât varianta lansată de PDL.

Asta nu este, practic, pentru ascultătorii noştri - ca să se înţeleagă mai bine - nu este, practic, o reorganizare administrativ-teritorială.

Kelemen Hunor: Nu era aşa ceva în proiectul nostru. Noi am vrut să reorganizăm aceste...şi am propus reorganizarea acestor regiuni de dezvoltare pe baza unor criterii foarte clare: relaţii economice, potenţial economic similar, tradiţii similare în ceea ce priveşte relaţiile economice şi sociale, fiindcă în acest moment sunt foarte multe judeţe care fac parte dintr-o regiune sau dintr-o altă regiune, care nu au legătură istorică, nu au relaţii economice, au un potenţial cu totul şi cu totul diferit.

De exemplu Vrancea cu Constanţa, sau Sibiu, Braşovul cu Harghita şi Covasna, chiar şi cu Mureşul, să vă dau un exemplu şi din regiunea centru. De aceea noi am propus o primă etapă, redesenarea, reorganizarea regiunilor de dezvoltare economică. Sigur, propunerea preşedintelui Băsescu a fost foarte interesantă...

Vorbiţi de cele opt regiuni.

Kelemen Hunor: Cele opt regiuni, da. Propunerea preşedintelui Băsescu a fost una foarte interesantă şi noi am recunoscut acest lucru; a fost o propunere curajoasă privind păstrarea celor două judeţe - Harghita şi Covasna - în urma unei reforme administrative şi acest lucru înseamnă că în continuare putem căuta soluţii împreună cu PDL şi, bineînţeles, în măsura posibilităţilor, şi cu preşedintele Traian Băsescu, dar în acest moment varianta "opt" sau "opt plus doi" nu putea fi susţinută de către noi şi nu am susţinut aceste variante.

Am discutat cu colegii noştri şi concluzia noastră era unanimă: nu putem să mergem pe această variantă brutală, foarte rapidă, fără o pregătire foarte bine făcută, fără studii de impact, fără o consultare, fără o dezbatere publică. Nu ştiam exact ce atribuţii rămân la nivelul oraşelor, ce atribuţii ajung la nivel de judeţ, la reşedinţa de judeţ, distanţele ar fi devenit foarte mari...

Cu alte cuvinte, spuneţi că nu s-a făcut un studiu amănunţit cu privire la efectele acestei reorganizări.

Kelemen Hunor: Nu s-a făcut, eu cel puţin nu am văzut şi dacă nu am văzut, înseamnă că în acest moment nu există, că totuşi, dacă ar fi existat, atunci noi, din coaliţie, am fi văzut. Existau nişte studii făcute de domnul Octav Cozmâncă la începutul anilor 2000, când PSD era la guvernare.

Atunci, într-adevăr, exista un alt proiect de reorganizare, nu era similar cu proiectul actual, dar existau atunci câteva studii făcute pe acel proiect pregătit de PSD care niciodată nu a fost dus mai departe, nici măcar până la stadiul de dezbatere publică.

Cineva şi-a dat seama că nu se poate face în 2003, în 2004 o astfel de reformă. Sigur, acum, în perioadad e vară vom lucra, vom discuta cu colegii din PDL şi dacă va exista o variantă care va avea şi susţinerea majorităţii parlamentare, susţinerea coaliţiei, putem merge mai departe. Dacă nu, trebuie să căutăm în continuare.

Eu cred, foarte sincer, că ar trebui să mergem în două etape, pentru că problema fondurilor europene nu era problema judeţelor, nu la nivelul judeţelor s-a blocat, dacă noi aducem acest argument, de altfel foarte important şi, oricum, discutăm despre perioada 2014-2020, următoarea perioadă de proiecţie bugetară.

Problemele la nivelul judeţelor sunt multe, dar nu poţi să le rezolvi, zic eu, printr-o astfel de măsură, transformând cele 8 regiuni în 8 megajudeţe. De aceea, vom lucra mai departe fiindcă e nevoie de o reformă, asta este foarte clar.

În această perioadă de dispute privind reorganizarea administrativ-teritorială a României, liderii opoziţiei au invitat UDMR să părăsească coaliţia şi să se alăture opoziţiei pentru a constitui o nouă majoritate parlamentară. Pe de altă parte, aşa cum declara şi deputatul Márton Árpád, de exemplu, există o serie de lideri sau de membri ai UDMR care cer ei înşişi ca UDMR să iasă de la guvernare.

Toată această discuţie trebuie pusă în contextul în care sunt, iată, şi parlamentari din afara UDMR care au intenţia să iasă de la guvernare. Chiar zilele trecute un senator anunţa ceea ce este foarte important este pentru Senat - dacă un senator trece în partea cealaltă, deja se schimbă un raport de forţe - îşi anunţa nişte opinii foarte critice la adresa preşedintelui Traian Băsescu care pot să fie un semnal.

În cazul în care mai mulţi parlamentari vor trece la opoziţie, ceea ce opoziţia a anunţat de mai multe ori până acum, şi se schimbă majoritatea parlamentară, UDMR va fi pus în situaţia de a avea un rol mult diminuat în politica românească,d e a nu mai fi necesar pentru constituirea unei majorităţi parlamentare.

În acest context, vreau să vă întreb care este mesajul pe care îl transmiteţi alegătorilor dvs, va rămâne UDMR la guvernare până la alegerile din 2012 sau, în anumite condiţii şi în interesul comunităţii maghiare, va putea ieşi la un moment dat de la guvernare?

Kelemen Hunor: Nu vreau să intru eu în foarte multe speculaţii şi analize, fiindcă aceste lucruri trebuie făcute de alţii, nu de către politicieni neapărat. Momentan, avem majoritate. După cunoştinţele mele, toate intenţiile opoziţiei de a mai atrage parlamentari au eşuat.

În acest moment, 29 iunie, avem majoritate şi vom avea majoritate şi la începutul sesiunii de toamnă. Sigur, în momentul în care programul nostru de guvernare nu poate fi pus în aplicare fiindcă nu există majoritate, atunci şi PDL şi noi trebuie să ne gândim ce vom face mai departe.

Eu nu cred...cu experienţa mea de 15 ani în politica românească, eu nu cred în varianta formării unei noi majorităţii, fiindcă în acest moment, la începutul "campaniei electorale" - fiindcă mai avem un an până la alegerile locale - dar deja fiecare formaţiune politică începe să facă strategie pentru anul viitor, nimeni nu are intenţia de a crea o criză politică, o criză guvernamentală.

Premisa să treacă un guvern minoritar cu o susţinere....guvern minoritar PDL, sigur, nu mă gândesc la altceva, eventual este foarte mare.

Deci, aceasta este o variantă.

Kelemen Hunor: E o variantă şi nu cred că ar fi benefică României o astfel de variantă şi nu vreau să intru în speculaţii, dar analiza noastră ne spune, cel puţin nouă, că în acest moment, în această perioadă este foarte importantă păstrarea coaliţiei, stabilitate politică şi construcţie lentă, fiindcă într-un an, un an şi jumătate, noi am făcut eforturi uriaşe să păstrăm credibilitatea României în faţa instituţiilor financiare internaţionale, să reducem deficitul bugetar, să menţinem un echilibru bugetar, să tăiem cheltuielile şi acest lucru - sigur, cu nemulţumirile şi protestele şi cu toate criticile - acest lucru a fost recunoscut de fiecare dată de către...

S-au reuşit aceste obiective?

Kelemen Hunor: S-a reuşit, s-a reuşit, în acest moment da, şi dacă noi nu am fi făcut, atunci România în acest moment, dacă nu am fi făcut ce am făcut anul trecut ar fi fost ...

Deficitul bugetar, după ultimele date, se pare că este mai mare decât cel aşteptat.

Kelemen Hunor:...ar fi fost în situaţia Greciei. Asta trebuie să ştiţi şi trebuie să luaţi în calcul. Şi, sigur, deficitul bugetar poate până la 30 iunie, dar aici calculele se fac până la sfârşitul anului şi nu vom avea un deficit mai mare, fiindcă cheltuielile sunt ţinute sub control şi veniturile în primele patru - cinci luni au fost stabilite aşa....adică au fost realizate aşa cum erau stabilite. Deci, nu avem probleme din acest punct de vedere.

Vă spun, în acest moment nu avem intenţia de a schimba guvernarea şi oricum opoziţia ar trebui, în relaţia cu UDMR, în relaţia cu comunitatea maghiară, să clarifice câteva chestiuni, fiindcă tot valul din februarie şi până acum, retorica antimaghiară, retorica naţionalistă nu a fost lansată de PDL, nici de noi, nici de grupul minorităţilor naţionale. Puteţi să luaţi toate exemplele din parlament, din presă, să vedeţi cine a lansat această retorică antimaghiară.

Aici lucrurile cumva trebuie clarificate şi din punctul lor de vedere. Să nu credeţi că noi, dacă cumva se întâmplă o situaţie neaşteptată şi suntem împinşi în afara arcului guvernamental, de la o zi la alta putem să ne trezim în braţele opoziţiei, nici nu se pune problema. Opoziţia trebuie, cu tot respectul faţă de colegii şi prietenii noştri, trebuie să clarifice câteva chestiuni înainte să ne transmită nouă ultimatumuri şi mesaje de acest gen.

În UDMR au existat tot timpul, din 2009, voci, nu foarte multe persoane, dar au fost câteva care au spus "nu intraţi la guvernare cu PD"; după ce am intrat, "să ieşiţi de la guvernare". Dar noi facem aceste dezbateri, şi când există o opţiune a majorităţii acea opţiune este respectată de toată lumea.

Referitor la programul de guvernare despre care aţi amintit: din punctul de vedere al UDMR, dacă ar fi să faceţi un bilanţ, pe lucrurile cele mai importante, bineînţeles, de realizări ale UDMR în perioada în care s-a aflat la guvernare şi de nerealizări, de lucruri acceptate în coaliţie şi care nu au fost realizate, cum ar arăta acest bilanţ?

Kelemen Hunor: Bilanţul meu e un bilanţ echilibrat şi dacă avem ceva de reproşat coaliţiei şi nouă, fiindcă până la urmă suntem şi noi o parte din coaliţie, este lipsa măsurilor active pentru a stimula economia un pic şi pentru a crea nişte instrumente pentru investitori. Din acest punct de vedere, într-adevăr, noi ar fi trebuit să facem mai mult, sau ar trebui să facem în perioada imediat următoare mai mult.

Noi avem câteva proiecte depuse în coaliţie, discutate în coaliţie, pentru IMM-uri, pentru cei care într-adevăr au nevoie de instrumente financiare bancare în plus şi sunt convins că până în toamnă aceste proiecte vor fi discutate şi vom lua şi o decizie. De exemplu, cardul Kogălniceanu, de care noi am discutate de câteva ori şi în presă, a fost ideea noastră, noi am depus, se discută.

Şi astăzi a fost o şedinţă cu specialişti despre acest proiect, care ajuta IMM-urile să ia credite în condiţii foarte bune, cu garanţii guvernamentale.

Unii legau, la un moment dat, rămânerea la guvernare a UDMR-ului de adoptarea Legii statutului minorităţilor în această sesiune parlamentară, care se încheie mâine.

Kelemen Hunor: Lucrurile trebuie citite şi în contextul politic.

Cum rămâne cu statutul? Asta voiam să vă întreb.

Kelemen Hunor: Statutul va fi adoptat în momentul în care se poate vota un proiect similar cu proiectul depus de Guvernul Tăriceanu, dar nu putem citi acest statut şi tot ce s-a întâmplat în această perioadă neţinând cont de contextul politic şi noi am avansat un pic.

Din păcate, n-am reuşit să finalizăm, dar avem răbdare şi vom căuta argumente, vom căuta dialog în continuare şi sigur că, în momentul în care va exista un raport acceptabil pentru toată lumea, vom da şi voturi. Se va întâmpla în septembrie, în octombrie, în noiembrie? Nu ştiu, dar se va întâmpla. Noi, pentru Legea învăţământului...

Această lege este în Parlament din 2005, dacă nu mă înşel.

Kelemen Hunor: Da, noi, pentru Legea învăţământului, am aşteptat 15 ani de zile până când am găsit o formulă acceptabilă. Este adevărat ce spuneţi dumneavoastră. Din 2005 e acolo, dar atunci pun şi eu întrebarea: în 2005, PNL-ul a susţinut acest proiect. Acum unde este PNL-ul sau unde e acel PNL care a susţinut în 2005? Ce s-a schimbat din 2005 şi până în 2011? Fiindcă a fost proiectul Guvernului Tăriceanu. S-a schimbat un singur lucru: PNL-ul este în opoziţie.

S-au schimbat partenerii politici şi interesele.

Kelemen Hunor: Este în opoziţie şi atunci are o altă abordare, inclusiv privind statutul minorităţilor, inclusiv chestiunea minorităţilor naţionale şi nu e ok. Eu spun de foarte mult timp şi noi spunem de foarte mult timp: sunt câteva chestiuni politice, subiecte politice, care nu ar trebui să facă subiectul sau - mă rog...

Negocierile.

Kelemen Hunor: ...negocierilor şi războaielor politice între opoziţie şi coaliţie.

Totuşi, această lege a statutului minorităţilor a fost un subiect de negociere în acest context al intenţiei de reorganizare administrativ-teritorială.

Kelemen Hunor: Nu, nu. Au fost intenţii de a cupla, dar am spus "Nu". Nu se cuplează, nu se negociază la pachet fiindcă de la bun început noi nu am negociat la pachet statutul minorităţilor cu alte lucruri, de altfel importante pentru toată România.

Cât de important este faptul că UDMR are, în acest moment, patru miniştri, şapte secretari de stat şi alţi membri care sunt în institutele deconcentrate pentru că sunt voci care spun că acesta este singurul motiv pentru care UDMR rămâne la guvernare, aceste funcţii, care dau formaţiunii politice o mare importanţă.

Kelemen Hunor: Nu este adevărat. Aceste voci ori sunt răuvoitoare, ori nu cunosc ce se întâmplă în politică în general. Nicio formaţiune politică, niciun partid politic nu participă la viaţa politică cu ambiţia să fie în opoziţie, nici UDMR-ul. Deci, fiecare formaţiune politică vrea să ajungă la putere, la guvernare.

Noi, când n-am reuşit să fim în coaliţie, în 2009, am stat în opoziţie. N-am avut nici miniştrii, nici secretarii de stat, nici şefii în deconcentrate. Chiar din deconcentrate au fost măturate toate persoanele care erau înainte propuse şi susţinute de către noi.

Noi ştim foarte exact că, fiind în opoziţie, în 2011, în România, încă se pot întâmpla lucruri neplăcute şi putem să mergem înapoi în istorie. Sunt foarte multe proiecte în Parlament, depuse de colegii noştri din opoziţie sau colegi care au plecat din PDL şi sunt acum independenţi, care vizează dreptul minorităţilor naţionale şi noi ştim foarte bine, dacă nu suntem în arcul guvernamental, dacă nu facem parte din majoritate, aceste proiecte foarte repede primesc girul Parlamentului şi ne întoarcem în istorie cu zece, cu 15-20 de ani. Nu dorim acest lucru.

Există o anumită limită, există un punct peste care nu putem trece - reorganizarea administrativă - dar, până atunci, nu contează dacă avem patru miniştri şi opt-nouă secretari de stat şi aşa mai departe. Nu pentru ei, nu pentru persoanele respective stăm la guvernare. Este o abordare greşită. Sigur, cei care vor să ne critice au această posibilitate, dar nu sunt credibile aceste voci.

UDMR se va găsi anul viitor - an electoral, 2012 - într-o situaţie dificilă. Pe de o parte, este foarte probabil că va suferi o eroziune a capitalului politic datorită măsurilor impopulare pe care guvernul din care UDMR face parte le-a luat, dacă ar fi să amintim numai reducerea salariilor cu 25%, reducerea unor sporuri, concedierea unui personal cu un număr destul de ridicat, introducerea CAS-ului la pensionari, desfiinţarea unor spitale; dacă ar fi să le amintim numai pe acestea, sunt măsuri impopulare.

Nu discutăm dacă sunt bune sau rele, sau dacă au fost necesare sau nu, dar ele sunt impopulare, ceea ce duce la pierderea unor voturi. De asemenea, anul viitor s-ar putea ca UDMR să participe în cursa electorală împreună cu două partide: Partidul Popular Maghiar al domnului Laszlo Tokes şi Partid Civic Maghiar, ceea ce va împărţi voturile comunităţii maghiare. În această situaţie dificilă, la un moment dat Uniunea Democrată a Maghiarilor din România propusese reducerea pragului electoral de la 5% la 3%. Îşi va menţine...?

Kelemen Hunor: Nu am propus. Nu am propus niciodată aşa ceva. ealizator: S-a vorbit despre acest lucru. elemen Hunor: Nu ştiu cine s-a vorbit. Noi, pentru consiliile judeţene... ealizator: Deci se merge în continuare - asta vroiam să vă întreb - pe această idee? elemen Hunor: Pentru consiliile judeţene am propus o altă variantă decât cea actală, dar acolo pragul de 5% oricum nu 5% , e 8% , 9%, 10%, fiindcă numărul consilierilor e mic şi atunci creşte pragul, dar la parlamentari niciodată nu am propus aşa ceva şi nu vom propune.

Nu veţi propune. Care va fi atunci strategia UDMR pentru a contracara toate aceste lucruri care sunt nefavorabile în alegerile viitoare?

Kelemen Hunor: Prin deschidere, prin sinceritate şi prin modul cum mergi să explici oamenilor ce am făcut şi ce urmează să facem, eu cred că se pot recupera voturile pierdute sau, mă rog, acele erodări care într-adevăr sunt inevitabile, pot fi recuperate şi asta este intenţia noastră; în rest, prin dialog, prin înţelepciune. Prima probă va fi la alegerile locale. La alegerile locale în 2008 toată lumea spunea că UDMR-ul e terminat, e mort deja, unii au făcut şi parastasul. Am bătut PCM-ul la...85 - 15% era raportul.

Eu sunt convins, dacă vom avea oameni credibili, primari, candidaţi, atunci vom vâştiga şi vom câştiga. Eu am discutat şi astăzi cu câţiva bancheri şi, din punct de vedere economic-financiar, dacă nu se întâmplă vreo tragedie economică, atunci perspectivele nu sunt proaste. Investitorii şi băncile mari fac strategii pe termen de cinci ani, şase ani şi ei calculează pentru România o creştere stabilă în următorii patru - cinci ani dacă nu se întâmplă ceva - acest lucru trebuie tot timpul precizat - de 3% - 4%, 2,5%, 3%-4% şi fac strategii în ceea ce priveşte investiţiile şi prezenţa investitorilor şi prezenţa capitalului în România.

Din acest punct de vedere eu spun că ceea ce am făcut într-un an şi jumătate era un lucru ce trebuia făcut, nu avem voie să greşim acum, dar trebuie recuperat ceva, trebuie dat ceva înapoi oamenilor.

Această creştere nu se va simţi prea curând în buzunarele oamenilor. Insist puţin pe această temă pentru că...

Kelemen Hunor: Dar dacă nu e creştere, atunci nu se va simţi nici mai târziu.

Nici mai târziu. Dar oamenii acum votează.

Kelemen Hunor: Corect.Corect.

Deci când se vor duce la vot, ei vor suferi în continaure efectele măsurilor dificile care au fost luate, dar insist pe puţin această temă pentru că în Serbia, în Slovacia, de exemplu, existenţa mai multor partide ale comunităţii maghiare a dus până la urmă la lipsa de acces în Parlament a unuia sau mai multor partide, sau la diminuarea ponderii şi procentelor pe care le-au obţinut comunitatea maghiară sau partidul, primul clasat, care are mai multe şanse să intre în parlament.

Kelemen Hunor: Există acest pericol şi de aceea am spus noi, este o greşeală istorică din punct de vedere politic să înfiinţezi partide şi să dai impresia că prin partide nou înfiinţate ai şanse mai multe.

Ce vroiam eu să vă întreb este dacă aveţi în strategia dumneavoastră, aveţi gândul de a iniţia discuţii cu cele două partide pentru o coaliţie electorală?

Kelemen Hunor: Deocamdată discutăm doar de un singur partid, PCM. Celălalt partid încă nu e înregistrat. Coaliţie nu putem face, fiindcă pragul creşte la 8% ceea ce este imposibil de atins şi vom avea discuţii la momentul potrivit şi sunt convins că înţelepciunea şi raţiunea vor învinge, fiindcă interesul comunităţii maghaire este mult mai important ca să ne jucăm cu prezenţa sau neprezenţa noastră în parlament.

Sunt convins că înţelepciunea şi raţiunea va învinge fiindcă interesul comunităţii maghiare este mult prea important ca să ne jucăm cu prezenţa sau neprezenţa noastră în Parlament.

Cât de importantă este autonomia Ţinutului Secuiesc pentru UDMR? Vreau să citez ceea ce spunea vicepremierul maghiar, Semjen Zsolt. El spunea: "Este o problemă de viaţă şi de moarte pentru etnicii maghiari ca regiunea istorică a Ţinutului Secuiesc şi judeţele populate de etnici maghiari să rămână unite. România şi-a asumat angajamente internaţionale să nu schimbe forţat harta etnică".

Posibilitatea ca aceste judeţe să nu rămână unite este o exprimare ciudată pentru că populaţia trăieşte acolo. Ce trebuie să se întâmple ca aceste judeţe să nu rămână unite? Sunt două judeţe care sunt unul lângă altul, plus acea regiune din judeţul Mureş, care, tot aşa, este în partea de nord-vest a acestei regiuni.

Eu nu comentez declaraţiile vicepremierului ungar. Nu e treaba mea. Noi ştiam aceste lucruri şi fără să ne spună el. Aici, vorbeam şi vorbim despre megajudeţe.

V-a ajutat această declaraţie?

Kelemen Hunor: Nu ne-a ajutat, nu ne-au încurcat, nu e treaba noastră. A fost o declaraţie cam tardivă, dar nu putem noi să spunem ce să declare şi ce să nu declare un vicepremier din Ungaria. Sigur, în orice situaţie, când noi avem un obiectiv, avem deziderate şi avem susţinerea guvernului ungar, e important, dar treburile trebuie rezolvate la Bucureşti, nu la Budapesta, nu la Bruxelles.

Votul aici se dă în Parlamentul României şi acest lucru trebuie reţinut de fiecare dată şi pentru fiecare om politic. Dizolvarea comunităţilor maghiare într-un megajudeţ într-adevăr ar fi însemnat o problemă şi de aceea nu am şi acceptat.

Era unul dintre argumentele puternice pentru care noi nu am acceptat această reformă administrativă fiindcă am fi ajuns sub 30% în judeţul mare, în regiunea de centru şi în nord-vest am fi ajuns sub 20%. Acest lucru înseamnă că nu ai putea să participi la deciziile la nivel de judeţ, nu ai putea să foloseşti limba maternă acolo unde se coboară sub 20% raportul etnic şi aşa mai departe.

Deci, din acest punct de vedere, într-adevăr aceste megajudeţe ar fi avut şi acest handicap din punctul nostru de vedere, dar, sigur, acest lucru ne interesează doar pe noi, dar problemele României nu sunt concentrate nici în secuime, nici la Mureş, nici în judeţele acolo unde trăiesc maghiari în majoritate.

Problemele României sunt un pic mai dificile şi mai complicate şi de aceea această dezbatere a fost redirecţionată intenţionat nu ştiu de cine şi toată lumea vorbea de Harghita şi Covasna. Parcă problemele României sunt Harghita şi Covasna. Nu sunt deocamdată şi nu vor fi nici mai târziu. Vă spun foarte sincer.

Spuneţi că nu v-au deranjat şi nici nu v-au ajutat declaraţiile oficialului de la Budapesta. Au mai fost şi alte declaraţii, care, totuşi, pe preşedintele Traian Băsescu l-au deranjat pentru că nu a participat din acest motiv la reuniunea convocată de ambasadorul Ungariei la Bucureşti cu câteva zile înainte de Consiliul European.

În încheiere, pentru că mai avem foarte puţin timp, vreau să vă întreb dacă aţi putea să ne spuneţi ca ministru al culturii în cultura românească ce schimbări urmează să se întâmple sau poate nu urmează să se întâmple nicio schimbare în perioada următoare mai importantă.

Kelemen Hunor: Poate, dacă reuşim să trimitem în Parlament în septembrie-octombrie Codul patrimoniului naţional, pe care... intenţia mea era să îl trimit mai repede, dar nu prea avem oameni, atunci va fi o schimbare uriaşă după ce acest proiect va fi aprobat. O altă schimbare sigur va fi în noiembrie.

Ce va schimba acest cod?

Kelemen Hunor: Sancţiunile vor fi mult mai drastice şi păstrarea şi pârghiile pentru Ministerul Culturii vor fi mult mai numeroase. Asta ar însemna şi o protecţie mult mai bună, mai ales pentru patrimoniul construit fiindcă acolo avem probleme serioase.

O schimbare uriaşă va fi undeva în noiembrie când Biblioteca Naţională, noua clădire a Bibliotecii Naţionale va fi finalizată şi Biblioteca Naţională se mută în noua clădir. Într-adevăr se poate proiecta planurile pe termen mediu, pe termen lung în ceea ce priveşte bibliotecile publice fiindcă, în acest moment, e aproape imposibil.

Iată o informaţie importantă. Aici se încheie emisiunea noastră.