Opinia ministrului olandez "este una izolată"

Realizator: Magdalena Zăvoianu - Reforma justiţiei şi lupta împotriva corupţiei - în evaluarea anuală a Comisiei Europene. Aprofundăm acest subiect.

Recomandări ale Comisiei cu 17 lucruri de îndeplinit până în 2012. Aşa scrie în raportul Comisiei Europene pe justiţie. Discutăm despre cuprinsul raportului şi despre cele 17 propuneri făcute României în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare cu ministrul justiţiei, Catălin Predoiu. Mulţumim pentru prezenţa în studio.

Cătălin Predoiu: Bună ziua.

Realizator: Trebuie să spunem ascultătorilor că aţi participat la şedinţa CSM după publicarea raportului. Astăzi ce aţi discutat?

Cătălin Predoiu: Aş fi aşteptat să discutăm chiar raportul, dar s-a optat pentru o soluţie diferită faţa de anii anteriori, şi anume să fac o analiză scrisă a raportului şi probabil va urma o şedinţă specială dedicată acestuia în luna septembrie, la începutul lunii septembrie.

Am discutat mai multe probleme astăzi la Consiliul Superior, printre care şi una foarte spinoasă, cea legată de promovarea judecătorilor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, problemă apărută datorită unor neînţelegeri instituţionale pe parcursul anului între Consiliul Superior şi Înalta Curte.

În prezent, concret, avem nevoie de mai mulţi judecători la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Avem câteva poziţii vacante acolo şi ele trebuie ocupate.

În parlament există o procedură deschisă, un proiect de lege lansat de Ministerul Justiţiei după consultări cu Consiliul Superior şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar în prezent există mai multe propuneri în cadrul Consiliului cu privire la continuarea unor proceduri începute, respectiv schimbarea unui regulament de recrutare. Chestiuni tehnice, dar în orice caz încadrate în problematica raportului.

Realizator: Asta vroiam să spun şi eu, problema Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este cuprinsă în raport. Trebuie să spunem ascultătorilor că vom folosi un limbaj pe înţelesul lor, pentru că temele din justiţie au un limbaj specializat. Încercăm să le adaptăm şi să le înţeleagă şi ei.

Aşadar, dvs spuneaţi că vectorul reformelor este Ministerul Justiţiei. Cheia reuşitei este în buzunarul Consiliului Superior al Magistraturii şi cifrul este la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Iată o formulă magică de reuşită în justiţie, pe care dvs aţi spus-o ieri. Care este importanţa vectorului, vectorul fiind Ministerul Justiţiei.

Cătălin Predoiu: Am înţeles dorinţa dvs şi a ascultătorilor înţeleg să ne eliberăm de limbajul tehnic, un limbaj juridic ce pare uneori de neînţeles. Am să încerc să fac acest lucru.

Realizator: S-a vorbit despre raport în multiple emisiuni, fiecare a abordat probabil o anumită problematică, sau în întregime. Încercăm totuşi să o adaptăm pe înţelesul ascultătorilor.

Cătălin Predoiu: Prima evaluare, să spunem, pe care aş împărtăşi-o ascultătorilor dvs este de fapt concluzia Comisiei, şi anume că în acest an care a trecut de la raportul precedent, guvernul a performat şi a demonstrat "determinare" în urmărirea agendei legate de justiţie. Acest lucru este foarte important pentru că în anii trecuţi exista un deficit de voinţă politică pe care evaluatorii îl constatau.

Exista un deficit de voinţă politică pe care evaluatorii îl constatau atunci când urmăreau fenomenul juridic din România. Cu alte cuvinte, existau reţineri din partea parlamentului şi uneori a guvernului de a promova anumite reforme. Acest lucru nu mai este valabil.

Realizator: Cine garantează că nu mai există deficit de voinţă politică.

Cătălin Predoiu: Nu este o garanţie, este o certitudine constatată de către experţii Comisiei Europene atunci când au evaluat ce s-a întâmplat în ultimul an. Concret, au constatat că în parlament a fost adoptată o nouă lege pentru funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, au fost adoptate de către parlament proiectele de coduri înaintate de Ministerul Justiţiei prin guvern, au fost adoptate două legi de punere în aplicare, au fost adoptate alte reglementări cu privire la reorganizarea instanţelor şi parchetelor.

Toate aceste lucruri au demonstrat că parlamentul sprijină proiectele pe care guvernul le propune în domeniul justiţiei şi că Ministerul Justiţiei funcţionează în parametri normali, să spunem. De asemenea, a existat o schimbare de optică cu privire la anchetele pe care Direcţia Naţională Anticorupţie le-a iniţiat în legătură cu un număr de membri ai parlamentului.

Dacă în anii trecuţi exista o reticenţă în a da curs liber justiţiei cu privire la aceste anchete, observăm că, în ultimul an s-a schimbat această atitudine şi în prezent, practic, toţi cei care au făcut obiectul anchetelor DNA se apără acum în justiţie. Cu alte cuvinte, au fost trimişi în judecată ...

Realizator: Se apără...

Cătălin Predoiu: Fără a fi împiedicaţi de către parlament, Direcţia Naţională Anticorupţie. Este o schimbare notabilă.

Realizator: Se apără în justiţie, aşa cum spuneaţi, apare însă în justiţie problema aceasta a termenelor de prescripţie pentru cazurile de mare corupţie.

Cătălin Predoiu: Da, voi reveni. Dar, pentru a răspunde, totuşi, întrebării dumneavoastră cu privire la ...

Realizator: Legate de ce face vectorul....

Cătălin Predoiu: Rolul fiecărei instituţii în cadrul acestor reforme, aş reaminti ascultătorilor dumneavoastră faptul că, în prezent, toate atribuţiile esenţiale şi puterea în sistemul judiciar sunt, prin lege, localizate la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii. Char dacă există această percepţie publică, în sensul că Ministerul Justiţiei conduce justiţia, ea nu este corectă.

Din anul 2004, repet, marea majoritate a atribuţiilor care ţin de organizarea sistemului judiciar, de organizarea procesului de selecţie şi de recrutare a magistraţilor, pregătirea lor profesională, disciplina magistraţilor, politicilor profesionale care ţin de resursele umane, alocarea acestor resurse umane în sistem, procedurile de transfer, de detaşare ş.a.m.d.

Realizator: Sunt la Consiliul..

Cătălin Predoiu: Sunt localizate la Consiliul Superior al Magistraturii şi atunci, în această ecuaţie, exact....

Realizator: Şi atunci ce poate face vectorul, când puterea este la CSM?

Cătălin Predoiu: Ministerul a rămas cu o atribuţie importantă, respectiv aceea de a formula proiecte de acte normative, are iniţiativă legislativă şi dincolo de această activitate de elaborare legislativă, ministerul poate formula proiecte de strategii publice, poate formula poziţii publice instituţionale în legătură cu o problemă sau alta, adică poate da un sens eforturilor conjugate ale Consiliului Superior, ale Ministerului Public, poate acţiona ca un catalizator. Noi încercăm să facem lucrul ăsta şi dacă ne uităm în urmă la ultimele trei - patru rapoarte vom vedea că s-a mers într-o oarecare progresie. Chiar şi anul trecut....

Realizator: Aţi simţit că aveţi funcţia de catalizator şi astăzi, la reuniunea la care aţi participat, la CSM?

Cătălin Predoiu: Ştiţi, uneori depinde şi de componentele aflate în reacţia chimică, nu numai de catalizator. Dacă vreţi să vă răspund concret, da, cred că astăzi am reuşit să deblocăm o situaţie complicată în CSM. Repet, există mai multe păreri diferite cu privire la acest proces de recrutare la Înalta Curte. Există, de asemenea, un proiect de lege....

Realizator: S-a vorbit numai despre Înalta Curte?

Cătălin Predoiu: În principal. Există un proiect de lege care, repet, aşteaptă în parlament. Important este să luăm cea mai bună decizie şi să nu încurcăm şi mai rău procedurile de recrutare a judecătorilor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Şi pentru că aţi adus în discuţie această instituţie vreau să menţionez că ea trebuie sprijinită şi din punct de vedere logistic, există în atenţia guvernului problema sediului, căutăm o rezolvare amiabilă a acestei chestiuni şi o rezolvare rapidă. Ar exista poate şi o soluţie la îndemână, dacă ar exista o înţelegere în cadrul sistemului.

Realizator: Problema sediului rezolvă problemele din sistem?

Cătălin Predoiu:...Dacă ar exista o înţelegere în cadrul sistemului cu privire la acea soluţie, dacă nu, vom încerca să identificăm şi alte rezolvări.

Realizator: Revin la întrebare. Problema sediului CSM rezolvă problema din sistemul...

Cătălin Predoiu: Aţi anticipat ceea ce vroiam să continui. problema sediului este o parte din soluţiile pe care trebuie să le găsim pentru ameliorarea performanţei Înaltei Curţi. Nu este partea principală, aş putea spunem, dar este o parte importantă. O altă parte este, cum spuneam, procesul de recrutare, dar în acelaşi timp ceea ce este şi mai important este managementul Curţii şi managementul fiecărui dosar aflat pe rolul Curţii şi cred că aici semnalelel pe care le primim în ultima perioadă din partea conducerii ÎCCJ sunt încurajatoare. Cred că există determinarea la nivelul preşeidntelui şi vicepreşedintelui ÎCCJ şi a şefilor de secţie de acolo de a împinge lucrurile înainte, cum se spune pe un limbaj mai puţin tehnic.

Realizator: Aţi vorbit de ÎCCJ, mai mult, la CSM pentru că acolo se discută cazurile de înaltă corupţie, de mare corupţie şi de termenle care se dau în aceste dosare.

Cătălin Predoiu: Este adevărat. Nu aş vrea să reducem atenia sau să concentrăm exclusiv atenţia la aceste dosare. Pentru mine ca ministru este importantă...

Realizator: Dar ele apar în raport.

Cătălin Predoiu:... funcţionarea justiţiei în ansamblu ca servicu public. să nu uităm şi de dosarele civile şi cele comerciale. Să nu uităm de interesele economice foarte importante pe care uneori justiţia este chemată să le tranşeze. Toate aceste comandamente, dacă vreţi, sunt la fel de importante. Raportul se concentrează pe cazurile de mare corupţie pentru că unul din obiectivele MCV este combaterea corupţiei la nivel înalt.

Realizator: răspunde realităţilor tehnice din România şi angajamentelor asumate acest raport pe care dumneavoastră l-aţi primit?

Cătălin Predoiu: Cred că putem vorbi de o cvasiunanimitate în aprecierea raportului ca fiind obiectiv, ca fiind echilibrat, ca fiind corespunzător situaţiei din teren. Prin urmare este un raport bine scris, cum au fost şi celelalte. Experţii Comisiei Europene nu discută doar cu una dintre părţi.

Au întâlnitri multilaterale, urmăresc între rapoarte tot ceea ce se întâmplă în justiţia noastră, tot ceea ce se întâmplă în parlament, tot ce este legat de procesul de reformă al justiţiei. Deci nu cred că putem să contestăm utilitatea raportului şi obiectivitatea lui. Nu a făcuto nimeni în mod serios şi în orice caz nu erste un subiect de discuţie.

Deci, ca să vă răspund la întrebare, da el răspunde unor realităţi tehnice. În acelaşi timp vreau să reamintesc că acţiunea, cel puţin a MJ, nu se limitează la obiectivele din raport. Noi ne-am propus obiective mult mai largi decât cele stabilite în cadrul MCV.

Realizator: ca răspuns la acest raport probabil că v-eţi face şi dumneavoastră un raport în toamnă?!

Cătălin Predoiu: Nu, nu este nevoie de un raport de răspuns. Cred că atât constatările, cât şi recomandările fie tehnice, fie politice, sunt cât se poate de limpezi în raport. Pe de altă parte avem propria noastră strategie care este armonizată cu MCV.

Cred că ceea ce trebuie să facem acum în mod concret este să accelerăm procesele de decizie la nivelul CSM. Adică să trecem de la o fază preponderent de dezbateri şi de analiză la o fază programatică, o fază ideatică, la o fază de decizie.

În prezent dacă este să privim procesul de reformă în ansamblul său, aşa cum constată şi raportul, s-a intrat într-o fază de implementare a legislaţiei adoptate. Această primă fază de elaborare şi adoptare a legislaţiei a fost la rândul ei foarte complexă. În general se vorbeşte cu mare uşurinţă, din câte am observat, de adoptarea unor acte normative.

Da, a fost adoptat Codul civil, a fost adoptat Codul penal. Ei să ştiţi că în spatele acestor paşi instituţionali se află energii şi competene care au lucrat ani de zile armonizându-se, contrazicându-se de multe ori, îmbunătăţind soluţia finală.

Se află procese politice compelxe la nivelul parlamentului, se află dezbateri parlamentare, un întreg proces care a însemnat voinţă politică. De aceea spun că voinţa politică există în prezent pentru reformă.

Realizator: Purtătorul de cuvânt...

Cătălin Predoiu: Ei bine, de la această fază...

Realizator: Da.

Cătălin Predoiu: Mă iertaţi, ca să îmi termin ideea. De la această fază de elaborare şi adoptare a cadrului normativ, fază deloc simplă, se trece acum într-o fază la fel de complexă, aceea a implementării actelor normative.

Această implementare are nevoie de decizii, la nivelul CSM - de o investigare foarte atentă a volumului de încărcare a dosarelor, a volumului real de încărcare a dosarelor în instanţe şi parchete, care a crescut, e adevărat, dar trebuie să ştim exact cu cât a crescut, la alocarea resurselor umane în sistem - sunt evaluări care trebuie făcute acolo, la nivelul CSM, prin direcţii de specialitate, dar şi prin contactul direct cu şefii de instanţe şi parchete.

Realizator: Dumneavoastră vorbiţi de fază de implementare. Mark Gray, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, vorbeşte, de asemenea, despre un plan de acţiune pe care trebuie să-l elaboraţi. Acest plan de acţiune ce cuprinde? Şi dacă legi sunt, atunci de ce mai este necesar parlamentul atât de mult să fie implicat, să arate voinţa politică pentru rezolvarea modernizării sistemului judiciar?

Cătălin Predoiu: Cadrul normativ este, în bună măsură, elaborat, dar mai sunt încă pe rolul parlamentelor unele legi importante pentru justiţie, cum ar fi legi de punere în aplicare a codurilor de procedură, mai sunt legi privind sistemul de probaţiune, legi privind executarea pedepselor. Cred că vom discuta din nou despre o nouă rundă de reformă a hărţii instanţelor şi parchetelor, deci nu şi-a epuizat...

Realizator: O nouă rundă a hărţii instanţelor...?

Cătălin Predoiu: O să vă explic imediat, da.

Realizator: Da?

Cătălin Predoiu: Runde de discuţii. Nu şi-a epuizat parlamentul întreg rolul în reforma justiţiei, dar acum - spuneam - greul trece puţin către Consiliul Superior al Magistraturii şi sistemul judiciar, pentru că, spre exemplu, trebuie puse în aplicare planuri de pregătire profesională pentru coduri, trebuie făcută o reevaluare a unui program, aşa-zis de volum optim, de încărcare a judecătorilor, trebuie făcută o evaluare a resurselor umane... Exact.

Realizator: Când ei spun că sunt foarte încărcaţi, au un volum foarte mare de activitate, dumneavoastră le mai puneţi în braţe alte planuri şi alte planuri de pregătire?

Cătălin Predoiu: Puteţi să vedeţi lucrurile şi în acest fel, dar eu prefer să le văd altfel, le punem la dispoziţie instrumente care le pot uşura în viitor această...

Realizator: În raport se spune că apar dezechilibre în volumul de lucru.

Cătălin Predoiu: Tocmai asta încercam să vă exprim, că acest instrument trebuie asimilat. Trebuie să existe o pregătire profesională, trebuie să existe, în acelaşi timp, şi o evaluare a alocării resurselor umane în sistem.

Acest lucru se cantonează la nivelul CSM. Ce este de făcut în continuare la nivelul executivului, este ca, împreună cu CSM, să vadă unde mai trebuie investit şi, mai departe, să urmărească dacă aceste investiţii se duc la bun sfârşit.

Pentru că alocarea banilor este o jumătate de rezolvare, cealaltă rezolvare este cheltuirea banilor în mod eficient. În alte cuvinte, dacă ajungem la concluzia că ne trebuie mai multe resurse, trebuie să ştim unde anume.

Ştim că, în general, sistemul este supraîncărcat, dar vrem să ştim exact care sunt disparităţile privind această încărcare în sistem. Nu toate instanţele sunt încărcate în mod egal. Spre exemplu, instanţele din Bucureşti...

Realizator: Până când se face această analiză de costuri bugetare?

Cătălin Predoiu: Ar trebui să întrebăm şi CSM, asta încerc să spun, că trebuie să accelerăm acest lucru. În timpul verii şi în toamnă vom avea, sper, studiile de impact finalizate, pe baza lor, dar şi cu efortul de investigare a sistemului pe care o să-l facă CSM trebuie să vedem cum şi unde trebuie, dacă trebuie modificate schemele de personal.

Dar, mai departe, este de asemenea un proces tehnic, care e la nivelul CSM de recrutare a magistraţilor şi de pregătire a lor profesională. Pentru că alocările financiare, prin ele însele, nu rezolvă rezolvă problemele, cum adoptarea legilor, prin ele însele, nu rezolvă problemele. Legile trebuie aplicate.

Am spus şi repet, nu poate face legislatura ce trebuie să facă judecătorul, după cum alocările financiare trebuie cheltuite eficient. Dacă vom lua acum să analizăm modul în care se cheltuie banii în sistemul judiciar, vom găsi că nu totul este roz, pentru că avem o problemă legată de managementul instanţelor, atât managementul administrativ, cât şi managementul dosarelor. Până acum a discutat de managementul dosarelor...

Realizator: Probabil, de aceea...

Cătălin Predoiu: Deci şi managamentul administrativ e o problemă. Şi chiar vedeam ieri un fost ministru al justiţiei care pronunţa o critică legată de lipsa managerilor de instanţă, uitând parcă faptul că proiectul de lege privind managementul instanţelor este deja elaborat de minister şi pus în dezbatere publică, ba chiar înaintat mai departe pe traiectul normal.

Deci noi, Ministerul Justiţiei, ca fabrică de legi, dacă vreţi, vom continua să funcţionăm în aceiaşi parametrii, nu avem o problemă aici, e un aparat foarte bine pregătit. În ceea ce priveşte politicile, de asemenea, avem destui specialişti şi contacte permanente cu Comisia Europeană, astfel încât să putem elabora astfel de politici pentru sistem, să putem fi acel vector de care vorbeaţi dumneavoastră. În acelaşi timp, cei care beneficiază de "produsele" executivului şi legislativului, trebuie, la rândul lor, să se organizeze, să gospodărească, ca să nu spun, să îmbunătăţească managementul instituţional, că poate e pretenţios spus. Adică trebuie făcut un efort de alocare a resurselor umane şi financiare într-un mod ştiinţific şi nu la modul general.

Realizator: Trebuie să amintim aici şi de practica disciplinară în dosarele importante despre sancţiunile disciplinare care se dau sau... este o altă remarcă apărută în raport.

Cătălin Predoiu: Da. De ani de zile, în raport se cere reformarea inspecţiei judiciare. De ce? Pentru că s-a constatat că, în timp, această inspecţie judiciară este poate prea indulgentă cu cazurile de indisciplină apărute pe rolul instanţelor. Or, acest lucru poate conduce şi s-a produs în timp la o relaxare, dacă vreţi, a normelor de integritate, a standardelor de calitate în actul de justiţie, în alte cuvinte, întărită această inspecţie judiciară şi trebuie să-i punem prghii noi la dispoziţie.

Noi am făcut acest proiect de lege, pe care l-am lansat în dezbatere publică, tocmai cu gândul de a automiza inspecţia judiciară, de a extinde lista de abateri disciplinare şi a întări, dacă vreţi, exigenţele faţă de magistraţii care nu respectă aceste standarde.

În alte cuvinte, nu este o lege care vine să afecteze activitatea unui magistrat profesionis şi integru, ci este o lege care vine să corecteze activitatea unui magistrat care nu este profesionist întotdeauna şi nu respectă standardele de integritate. Dar de la proiect de lege până la realizarea practică a unor obiective este o cale care trebuie parcursă de cei care au, cum spuneam, cheia în buzunar, adică de către magistraţii înşişi.

Realizator: Din ce aţi spus până acum, este un volum imens de muncă. La începutul emisiunii, vorbeaţi de o cooperare instituţională în acest volum imens de muncă. Urmează vacanţa, după vacanţă, se reintră greu în ritm, după care urmează anul electoral. Ce se poate obţine din tot ce v-aţi propus?

Cătălin Predoiu: Se poate obţine tot, dacă toată lumea este concentrată. Vacanţa urmează din punct de vedere formal, din experienţa ultimilor trei ani, vă spun că s-a lucrat şi pe parcursul vacanţei atât la Ministerul Justiţiei, cât şi la Consiliul Superior al Magistraturii şi la Înalta Curte, nu mai spun. De asemenea, din punct de vedere al calendarului electoral, este teoretic o problemă, dar tot experienţă vă spun că am parcurs şi perioade campanie electorală şi de confruntări electorale, unele dintre ele foarte importante, foarte intense şi am reuşit să trecem prin aceste perioade fără să abandonăm programul nostru de reformă.

Sunt, din acest punct de vedere, optimist. În ultimii, să zicem, doi-trei ani de zile, am constata cum încet-încet se conturează o percepţie cvasigeneralizată la nivelul clasei politice, în sensul că reforma justiţiei trebuie să meargă pe traiectul său, traiect stabilit împreună cu Comisia Europeană, indiferent de calendarul electoral şi cred că acest lucru va continua.

Nu mă refer doar la majoritatea care susţine guvernul, am în vedere aici şi opoziţia. Am avut proiecte de legi în parlament care au fost trecute inclusiv cu voturile opoziţiei şi, de fiecare dată, am subliniat acest lucru, pentru că e un semnal politic foarte puternic pentru statele membre din Uniunea Europeană şi pentru Comisie. Şi anume, faptul că întreaga clasă politică a realizat şi acceptă în prezent faptul că programul justiţiei trebuie să-şi continue drumul, indiferent de confruntările politice.

Realizator: În raport se fac referiri la lipsa de eficienţă a justiţiei şi, de asemenea, lipsa de rezultate în unele cazuri de mare corupţie şi pericolul intervenţiei prescripţiei.

De asemenea, se vorbeşte despre măsuri pentru confiscarea bunurilor nejustificate. Această măsură de confiscare a bunurilor nejustificate corespunde MCV, mecanismului de cooperare şi verificare?

Cătălin Predoiu: În primul rând corespunde unei politici a Ministerului Justiţiei care excede mecanismul de cooperare şi verificare. Ministerul Justiţiei a propus implementarea unui articol din decizia-cadru privind confiscarea extinsă încă din anul 2009 prin proiectul de Cod Penal.

Noi am reluat această propunere printr-un proiect separat după ce Curtea Constituţională s-a pronunţat în sensul că nu există niciun impediment constituţional pentru a trece la aplicarea instituţiei confiscării extinse.

Realizator: De asemenea, aş fi vrut să vă întreb despre încrederea opiniei publice în integritatea sistemului judiciar, dacă din analizele dvs. credeţi că opinia publică are încredere în acest sistem?

Cătălin Predoiu: Nu, avem o problemă de încredere şi ea nu poate fi obţinută decât prin rezultate concrete. Aceasta înseamnă că în momentul în care vom obţine termene mai scurte, în momentul în care calitatea actului de justiţiei va creşte, în momentul în care jurisprudenţa va fi mai aşezată unitar, atunci treptat va creşte şi încrederea actului în actul de justiţie.

Pe de altă parte, încrederea în sistemul judiciar poate fi la rândul ei consolidată sau subminată de o serie de alte /.../ instituţionale ale unor profesii juridice, de exemplu. Aud frecvent în stânga şi în dreapta opinii spunând: cutare judecător nu e în regulă, cutare judector a greşit ş.a.m.d.

Nu ştiu dacă aşa este întotdeauna, dar eu mai am şi rezerve uneori. În justiţie, întotdeauna o parte este nemulţumită. Cred că mai multă rezervă în evaluarea profesională a unui sistem întreg ar sprijini acest proces de consolidare a încrederii populaţiei în justiţie. De asemenea, un rol important îl au aici şi liderii sistemului judiciar.

Ei, prin prestaţia publică şi prin modul în care îşi promovează proiectele, pot consolida încrederea în justiţie. Nu mă refer doar la membrii CSM. Mă refer la şefii de instanţe şi parchete care în comunităţile lor sunt oameni notabili şi care pot, prin comportamentul propriu şi exemplul personal, să inspire această încredere în justiţie.

Realizator: Trebuie să luăm în calcul şi încărcătura mesajelor politice care vin după acest raport. Spre exemplu, ministrul olandez al afacerilor europene, Ben Knapen, a spus că statul de drept nu a atins încă nivelul dorit în România. Este o critică?

Cătălin Predoiu: Este o opinie izolată sau cvasi-izolată în peisajul european. Eu vă pot exemplifica opinii ale altor miniştri de justiţie care sunt mai aproape de fenomenul judiciar din România şi care sunt în sensul contrar, în sensul că România a parcurs o serie de reforme pe care poate alte state membre îşi pun acum problema să /.../ desfăşoare.

Realizator: Vă referiţi la ministrul polonez, la...

Cătălin Predoiu: Nu numai ministrul polonez care a fost extrem de limpde în aceast privinţă, cel mai recent sosit la Bucureşti, dar au fost şi alţi miniştri. Pe de altă parte, chestiunea existenţei statului de drept este tranşat după părerea mea şi formal, dar şi în ceea ce privete situaţie de pe teren.

Deci cu alte cuvinte, cred că astfel de evaluări sunt departe de realitatea existentă în teren şi de aceea inacceptabile, cum am şi spus deja. Mai departe este, după părerea mea, şi o datorie a noastră să explicăm neobosit aceste /.../ partenerilor europeni.

Realizator: Mai sunt câteva minute până la încheierea emisiunii. Vreau să vă întreb legat de aceste costuri bugetare, pe care dvs. le veţi evalua pentru modernizarea sistemului judiciar. El se va face în raport cu o rectificare bugetară?

Cătălin Predoiu: Este un efort pe termen mediu şi lung, nu este un efort imediat. Nu ştiu dacă trebuie să judecăm după prima rectificare bugetară care v-a ţine cont practic de proiecte stabilite deja. Eu vorbesc de un efort care va urma în perioada următoare.

Este important că guvernul a inclus în cadrul bugetar, pe termen mediu, justiţia ca domeniu prioritar, dar cu certitudine va trebui să mărim aceste eforturi pentru personal şi logistică în sistemul judiciar în vederea implementării Codurilor.

Realizator: Mulţumim. A fost împreună cu noi ministrul justiţiei, Cătălin Predoiu.