"Oameni care mişcă România"

"Oameni care mişcă România"

Emisiunea "Oameni care mişcă România" - Realizator: Ruxandra Săraru - Bună seara, stimaţi ascultători, vă spunem Ruxandra Săraru, din studioul de la Bucureşti, şi Maria Ţoghină, din Seul, capitala Coreii de Sud.

După cum vedeţi, ediţie specială, sub semnul aniversării, zilele acestea, a zece ani de Parteneriat Strategic între România şi Coreea de Sud, unul dintre cei patru tigri asiatici.

Maria Ţoghină: Ruxandra, să dăm actualităţii ce este al actualităţii. Preşedintele Coreii de Sud, Moon Jae-in, se află la Phenian, pentru cel de-al treilea summit de anul acesta cu liderul nord-coreean, Kim Jong-un. Şefii celor două state coreene s-au îmbrăţişat în această dimineaţă la sosirea lui Moon Jae-in, care a fost întâmpinat de sute de nord-coreeni, mulţi îmbrăcaţi în costume tradiţionale, care purtau flori şi fluturau steaguri. Principala temă a convorbirilor se anunţă a fi denuclearizarea Peninsulei Coreene, anunţată în cadrul summitului din Singapore, dintre Kim Jong-un şi preşedintele american Donald Trump. Procesul denuclearizării nu a avansat de atunci, mai ales că nua fost stabilită vreo foaie de parcurs a acestuia. Liderii celor două state coreene ar putea să semneze şi o declaraţie comună privind încheierea razboiului din anii '50, dat fiind că suspendarea ostilităţilor nu a fost urmată până acum şi de un acord de pace. Cele trei summituri intercoreene de anul acesta au fost organizate pe fondul unei intensificări a activităţii diplomatice a Phenianului. Coreea de Nord este una dintre cele mai izolate ţări din lume, atât din cauza regimului său, cât şi mai ales pe fondul eforturilor sale de a obţine rachete nucleare intercontinentale. Programele de înarmare coreene fac obiectul unor severe sancţiuni internţtionale, iar eliminarea acestor sancţiuni pare să fie principalul obiectiv al recentei activităţi diplomatice coreene. Sancţiunile au afectat serios economia nord-coreeană, însă există suspiciuni că acestea ar fi fost parţial eludate.

Ruxandra Săraru: Iată, la noi, în cadrul duplexului Bucureşti - Seul, o premieră pentru Radio România, invitaţi sunt doi oameni care prin activitatea depusă mişcă nu doar cele două ţări pe care fiecare dintre ei le reprezintă, ci şi lumea, prin contribuţia la promovarea păcii şi a stabilităţii.

Maria Ţoghină: Să spunem deci bun venit Excelenţelor Lor, domnul ambasador al Coreii de Sud la Bucureşti, Kim Eun-joong, şi domnului Mihai Ciompec, Excelenţa Sa, ambasadorul României la Seul.

Ruxandra Săraru: Coreea de Sud a fost primul stat din Asia cu care România a stabilit relaţii de parteneriat şi rămâne până astăzi singurul partener strategic din Asia. Totodată, România este prima ţară din Uniunea Europeană care a stabilit relaţii la acest nivel cu Coreea de Sud.

Maria Ţoghină: Orice aniversare are o componentă de bilanţ, dar şi una de perspectivă. În această ediţie, ne propunem să discutăm despre stadiul relaţiilor, dar şi premisele de dezvoltare a acestora.

Ruxandra Săraru: Zece ani departeneriat strategic. Cum poate fi sintetizat acest deceniu de cooperare, atât de partea sud-coreeană, care se află lângă mine, în studio, la Bucureşti, cât şi de partea română? Aş începe cu partera sud-coreeană. Bine aţi venit la Radio România Actualităţi, domnule ambasador!

Kim Eun-joong: Relaţiile noastre bilaterale au făcut un salt înainte prin stabilirea partenmeraiatului Strategic. Planul de acţiune a fost adoptat în 2010 şi a creat baza pentru noi proiecte de cooperare. Consultătrile bilaterale au fost conduse în mod regulat în cadrul Parteneriatului Strategic. Ţările noastre au construit o relaţie puternică pe o durată foarte scurtă de timp. De exemplu, ar fi sprijinul României faţă de eforturile Coreii de a crea pace şi siguranţă în Peninsula Coreeană, în timp ce Coreea sprijină traseul României către OECD în acest an.

Ruxandra Săraru: Maria, îţi cedez microfonul şi domnului ambasador Ciompec.

Mihai Ciompec: În primul rând, doresc să vă mulţumesc pentru iniţiativa acestui duplex, care ne oferă oportunitatea, atât mie, cât şi Excelenţei Sale, domnul Kim Eun-joong, să trecem în revistă în acest an aniversar principalele repere ale relaţiilor dintre România şi Republica Coreea. În acest context, permiteţi-mi să întăresc şi eu, de la bun început, cele afirmate de doamna Săraru în introducere, anume că Parteneriatul Strategic existent între România şi Republica Coreea reprezintă cel mai înalt stadiu atins în relaţiile bilaterale ale României cu un stat din Asia./aionescu/ Aş aminti însă că şi relaţiile diplomatice bilaterale au fost stabilite din 1990. Încă din anii '70 au existat unele gesturi punctuale cu profundă semnificaţie politico-diplomatică şi amintesc doar de sprijinul acordat de Republica Coreea în 1971 pentru aderarea României la GATT, ceea ce a devenit ulterior Organizaţia Mondială a Comerţului, iar în '72, sprijinul oferit pentru cererea României de a adera la FMI. Iată cum se realizează un arc peste timp şi dl ambasador Kim Eun-joong s-a referit la sprijinul de care acum România beneficiază din partea partenerilor coreeni pentru aderarea la o altă organizaţie economică de prim rang mondial - Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, unul dintre obiectivele majore de politică externă ale României. În ceea ce priveşte dezvoltarea relaţiilor noastre ulterior momentului 8 septembrie 2008, când a fost semnată de către cei doi preşedinţi declaraţia comună privind stabilirea parteneriatului strategic, aceasta a înregistrat o dinamică semnificativ îmbunătăţită pe toate palierele. Nu numai politic şi economic, dar şi în plan cultural, academic, etc.

Maria Ţoghină: Excelenţa Voastră domnule ambasador Kim Eun-joong, de unde s-a pornit în urmă cu zece ani din punct de vedere economic, cultural?

Kim Eun-joong: România a fost una dintre ţările central-europene cu care Coreea a avut o relaţie apropiată, de acum zece ani. Comerţul bilateral a fost în jur de 900 de milioane de dolari, iar investiţiile coreene în România au fost de aproximativ 400 de milioane de dolari. Iar turismul bilateral a fost de aproximativ, în total, 30.000 de persoane. Aceste cifre pentru comerţ şi turism nu sunt foarte diferite în zilele noastre. Însă, având în vedere creşterea economică a României extraordinară în anii /.../, ambele ţări sunt din ce în ce mai interesate una de alta. Acum, investiţiile coreene în România s-au dublat şi au ajuns la aproape 1,1 miliarde de dolari. De altfel, un serial coreean a început să vină la Televiziunea Română în 2009 şi astfel a început un val coreean în România. Acum sunt fani foarte mulţi de pop coreean şi seriale coreene în România care promovează cultura coreeană în România, ceea ce apreciez foarte mult.

Maria Ţoghină: Excelenţa Voastră, dle ambasador Mihai Ciompec, cum aţi vedea punctul de pornire al relaţiilor româno-coreene?
Mihai Ciompec: Trebuie să reamintesc faptul că relaţiile diplomatice bilaterale au fost stabilite, sigur, numai după căderea regimului comunist în România, dar s-a înregistrat o dinamică foarte bună - pentru că întrebaţi de planul economic -, o dinamică foarte bună şi în plan economic; aş aminti doar prezenţa constructorului de automobile Daewoo la Craiova. Bineînţeles, au existat şi diverse fluctuaţii, dictate de evoluţiile economice ale diverselor firme sau pe plan mondial.

Ruxandra Săraru: Relaţiile economice sud-coreene, care sunt domeniile principale de colaborare şi ce ar trebui făcut pentru o mai mare diversificare a lor? Excelenţa Voastră, dle ambasador la Bucureşti.

Kim Eun-joong: Principalele zone de cooperare includ cea industrială, mai ales în automobile, în IT şi în domeniul energetic. Căutăm moduri de a extinde cooperarea în aceste domenii, ceea ce ar întări şi ar adânci cooperarea care există deja. Diversificarea zonelor de cooperare este foarte importantă. În acest scop trebuie să ne dăm seama /de/ zonele unde România şi Coreea sunt puternice şi să explorăm modalităţi de a maximiza sinergia dintre aceste calităţi pe care le au cele două ţări. Sunt multe domenii pline de potenţial pentru cooperare. Aş spune, energia nucleară, infrastructura şi agricultura, ca exemplu bun, de acest lucru.

Maria Ţoghină: Excelenţa Voastră, dle ambasador, doriţi să adăugaţi ceva?

Mihai Ciompec: Diversificarea vizează şi alte paliere. În 2016, prin vizita la Seul a secretarului general al Ministerului Sănătăţii, a fost semnat un memorandum de înţelegere în vederea îmbunătăţirii sistemului de management al spitalelor şi modernizării spitalelor publice şi private româneşti. În 2017, cu prilejul vizitei ministrului de externe al Republicii Coreea la Bucureşti, a fost semnat un memorandum de înţelegere privind cooperarea şi consultările dintre cele două ministere de externe, care oferă acum un cadru şi formal de promovare a unei game largi de contacte şi de asemenea, de mare actualitate, mâine are loc vizita la Seul a directorului RoAID, aflat într-un turneu regional. Cu acest prilej va fi semnat un memorandum de înţelegere cu organismul coreean pentru asistenţă pentru dezvoltare, în vederea unei cooperări între cele două organisme.

Maria Ţoghină: Vă mulţumim mult pentru această ştire şi o să luăm şi noi legătura cu directorul RoAID, este vorba de domnul Cătălin Harnagea, care se află zilele acestea la Seul. Care sunt zonele de colaborare care au fost cel mai bine exploatate de către ambele state în aceşti zece ani. Excelenţa Voastră, domnule ambasador Kim Eun-joong.

Kim Eun-joong: Am menţionat deja, industria, energia şi IT-ul ca principale zone de cooperare între două ţări, haideţi să detaliez un pic. Sectorul industrial este cel mai activ. După cum ştiţi, şi s-a menţionat deja, Daewoo a fost una dintre primele firme străine care a lansat o fabrică de automobile în România. De atunci, multe companii coreene au investit în zona de automobile, zona navală şi zona oţelului. Recent, s-au deschis mai multe fabrici de piese de automobile în România şi ne aşteptăm la mai mult. În termeni de energie, energia solară generată de companiile coreene acum reprezintă cam 12% din energia solară generată în România. Firmele coreene doresc să îmbunătăţească termocentralele din România. De asemenea, ambele ţări sunt puternice în zona IT şi vrem să continuăm să avem cooperare bilaterală în domeniul IT. Centrul de cooperare în IT coreean-românesc în Bucureşti a funcţionat în perioada 2014-2016, Coreea a avut o cooperare foarte bună în domeniul IT şi în cooperare în domeniul experienţei în IT şi am avut proiecte în comun în acest domeniu.

Ruxandra Săraru: Care ar fi principalele avantaje ale acestui parteneriat strategic pentru cetăţenii ambelor state?
Maria Ţoghină: Excelenţa Voastră, domnule ambasador Mihai Ciompec?

Mihai Ciompec: Politica externă se defineşte ca urmărind drept principal obiectiv interesele ţării respective, deci politica externă a României urmăreşte în primul rând promovarea şi apărarea pe plan internaţional a acestor interese româneşti, bineînţeles având în centru tocmai cetăţenii români. Cooperarea în plan cultural conduce la mai buna cunoaştere a unei culturi extrem de bogate, de interesante şi foarte diferite de cea a României. De asemenea, vă amintesc faptul că în urmă cu doi ani au fost desfiinţate vizele pentru turiştii care au o şedere de până la 90 de zile în ţările noastre.

Kim Eun-joong: Parteneriatul strategic a fost o manifestare a dorinţei ambelor guverne de a facilita cooperare în toate domeniile. În acest scop, este nevoie să căutăm sprijin şi participare activă din partea ambelor popoare. În planul de acţiune, am specificat zonele şi modalităţile de cooperare în acest scop. Stabilirea acestui parteneriat a deschis noi oportunităţi pentru cooperare, pentru firme şi dând avantaje economice sectoarelor din ambele ţări. Progresul în parteneriatul economic a fost remarcabil.

Maria Ţoghină: Excelenţele Voastre, cum este înclinată balanţa în ceea ce priveşte schimburile economice bilaterale şi ce ar trebui făcut pentru ca Asia să fie echilibrată? Aş începe mai întâi cu perspectiva de la Seul, domnule ambasador Ciompec?

Mihai Ciompec: Mă voi folosi de statisticile Asociaţiei de Comerţ Internaţional din Republica Coreeană, KITA, care arată că în 2017, primul meu an de mandat în Republica Coreea, balanţa este favorabilă, surpriză, României, cu plus 19,1 milioane./aboboc/gioan/ În statisticile româneşti datele diferă şi aici este o explicaţie pe care pot să o dau, foarte interesantă, o concluzie la care am ajuns: aceasta înseamnă că firmele româneşti, multe din firmele româneşti, nu exportă direct în Coreea, exporturile ajung prin intermediul unor ţări terţe, astfel încât în statistica românească se înregistrează ca export în aceste ţări terţe, dar la import vama sud-coreeană ia în considerare ţările de origine, adică România. Deci este primul an după foarte mulţi ani în care balanţa a fost favorabilă României. Anul trecut, majoritatea categoriilor de produse exportate a înregistrat creşteri foarte mari ale exporturilor din România către Coreea.Vă dau numai două- trei exemple: la lemn şi produse din lemn a existat o creştere de 213 %, la aparatură optică o creştere de 55%, la cereale o creştere de 165%. Însă toate aceste creşteri nu au putut compensa pierderile cauzate de /.../ din România şi de dificultăţile pe le întâmpină /.../ IMGB referitor la comenzile pe care le primeşte din Coreea. Este o problemă deci foarte mare care a fost creată de dificultăţile industriei navale din Coreea în general, care erau principalii destinatari ai ambelor companii. Din această cauză, în ciuda creşterilor pe toate celelalte paliere, volumul total al exporturilor româneştia scăzut.
/.../

Kim Eun-joong: Sunt de acord complet cu dvs. Nu putem să continuăm cu aceste rezultate comerciale. Trebuie să căutăm modalităţi de a exploata la maxim potenţialul ambelor ţări. Nu vreau să repet ce a spus dl ambasador legat de rezultatele de balanţă comercială din ultimii ani, dar cred că avem totuşi o relaţie comercială destul de echilibrată. Ca exemplu, în 2017 balanţa comercială a fost de 800 de milioane de dolar. Se poate spune că balanţa noastră comercială este bună. Importurile româneşti din Coreea au fost de 450 de milioane de dolari, în timp ce exporturile din Coreea către România au fost de 430 de milioane de dolari anul trecut. Ce vreau să specific aici totuşi este că sper să văd o mărire a volumului total de comerţ bilateral. Volumul total al comerţului bilateral a ajuns la 1,1 miliarde de dolari anual, de când s-a stabilit tratatul de comerţ liber între Coreea şi UE, în 2011. După cum am spus deja, putem aspira să avem o balanţa comercială mărită prin îmbunătăţirea structurii de comerţ, prin diversificarea articolelor cu care facem schimburi comerciale.

Ruxandra Săraru: Excelenţele Voastre, vă pun o întrebare amândurora: există şansa, pentru că bazele sunt puse, există şansa unor investiţii de substanţă în viitorul apropiat?

Mihai Ciompec: Există nu numai şansa, există aproape certitudinea că în termen foarte scurt vor fi finalizate negocierile pentru investiţii de mari proporţii ale unor concerne majore coreene în România. Întrucât aceste negocieri nu au fost totuşi finalizate - repet, sunt în fază de finalizare - nu pot să divulg mai multe detalii, dar sunt foarte încrezător privind o încheiere a acestor negocieri, cum am spus, pe termen scurt, mai concret, în ultimul trimestru al anului în curs.

Kim Eun-joong: Dacă mi-aţi permite, aş vrea să adaug ceva. După cum înţelegem noi, investiţiile coreene în România au crescut continuu şi în momentul acesta au ajuns în jur de un miliard de dolari. În România, sunt acum active aproximativ 250 de firme coreene. Având în vedere politica României faţă de investiţii, politica prietenoasă faţă de politici şi inţiative, precum parteneriatul public-privat aprobat recent de guvernul dvs, mai ales având în vedere forţa de muncă deosebită şi foarte talentată din România, sunt sigur că vom vedea investiţii pe scară largă în câţiva ani cel mult.

Ruxandra Săraru: O întrebare adresată amândurora, Excelenţelor Voastre: ce aşteptări aveţi din partea română şi/sau din partea sud-coreeană pentru ca să fie o colaborare fructuoasă şi profitabilă pentru ambele ţări.

Kim Eun-joong: În acest an, /.../ vrem să facem vizite reciproce de oficialităţi înalte între cele două guverne şi parlamente. Sper ca aceste vizite reciproce să aducă parteneriatul strategic la un nou nivel, facilitând proiecte de cooperare şi iniţiative în domenii cu potenţial mare. De asemenea, faptul că avem în comun valori comune, precum pacea şi prosperitatea, democraţia şi drepturile omului, sper ca parteneriatul bilateral să continue să se extindă pe un front global. De asemenea, şi pe un front bilateral. Mulţumesc.

Maria Ţoghină: Excelenţa Voastră, domnule ambasador Ciompec, de aici, de la Seul, ce ar mai fi de adăugat?

Mihai Ciompec: Împărtăşesc şi eu optimismul omologului meu de la Bucureşti privind dezvoltarea în continuare a relaţiilor bilaterale. Mă aştept în era globalizării, într-o perioadă, într-o epocă în care timpul de parcurgere a distanţelor lungi este tot mai scurt, mă aştept deci ca partenerii român şi sud-coreean să-şi îndrepte tot mai mult atenţia unul către celălalt, astfel încât să fie exploatate oportunităţile reciproce în mod cât mai eficient. Şi, în cazul României, oportunităţile oferite sunt, desigur, în primul rând calitatea de stat membru al Uniunii Europene, vă amintesc că anul viitor este o oportunitate deosebită, având în vedere exercitarea de către ţara noastră a preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene, dar este vorba şi de poziţia geostrategică a României, care o califică drept un posibil /hub/ pentru investiţiile sud-coreene nu doar către statele membre ale Uniunii Europene, ci şi către estul şi sudul continentului.

Maria Ţoghină: Vă mulţumesc. Să sperăm că în următorii ani România şi Coreea de Sud vor continua traiectoria ascendentă a relaţiilor bilaterale.

Ruxandra Săraru: Maria, aceeaşi speranţă şi de aici, din Bucureşti. La mulţi ani pentru acest parteneriat strategic şi, deşi ar mai fi multe de discutat, duplexul nostru Bucureşti-Seul, o premieră românească, a ajuns la final. Vă reamintim că invitatii ediţiei au fost Excelenţele Lor ambasadorul Coreei de Sud la Bucureşti, domnul Kim Eun-joong, şi ambasadorul României la Seul, domnul Mihai Ciompec. Doamnelor şi domnilor, vă mulţumesc pentru participarea la această ediţie. Mulţumesc, Maria, pentru tot ce ai făcut şi te aşteptăm la Bucureşti. Şi mai am o mulţumire specială, domnului ministru Teodor Meleşcanu şi doamnei secretar de stat Monica Gheorghiţă, care au făcut posibil acest duplex, această premieră.