"Nu e bine să se intre la facultate fără bacalaureat"

La nivel politic, începutul anului universitar a fost marcat de disputa cu sau fără bacalaureat la facultate.

Începută destul de ferm dinspre fostul ministru PSD, Ecaterina Andronescu, printr-o iniţiativă legislativă care ar permite concesii la admitere pentru cei fără bac, problema s-a mai atenuat la nivelul aceluiaşi partid şi a fost respinsă categoric de partidele din arcul guvernamental.

Cât de corectă ar fi o astfel de soluţie, cât de necesar este să avem absolvenţi cu studii superioare, cum ar trebui abordată această problemă, a răspuns pentru Radio România preşedinta Societăţii Academice din România, profesor Alina Mungiu Pipidi.

Alina Mungiu Pipidi: Întrebarea se pune dacă în general e bine să se intre la facultate fără bacalaureat sau în special, adică în România, în acest an. Şi s-o iau invers, în România, în acest an, nu e bine să se intre la facultate fără bacalaureat pentru că nu există nici un alt sistem de a tria şi de a şti dacă oamenii merită sau nu să intre la facultate. În ce priveşte situaţia generală, există alternative la bacalaureat.

De exemplu, alternativa din Statele Unite, a unui test online mult mai clar, mai simplu, pe care eu o susţin, ca mult superioară bacalaureatului. Dar asta nu poţi să faci de pe o zi pe alta. Bacalaureatul din România este, de fapt, o formă proastă de evaluare.

Deci toată programa liceală, cum s-a văzut anul ăsta, este un eşec, nu doar al elevilor, ci al sistemului, însă este adevărat că nu poţi să rezolvi această situaţie, acest eşec, primind elevii acum în facultate, fără nici o formă, practic, de a-i testa.

Se vorbeşte despre scăderea drastică a numărului studenţilor. Credeţi că aceasta este o problemă, că avem studenţi puţini?

Alina Mungiu Pipidi: Depinde care sunt scopurile reformei învăţământului, dar am să vă spun ceva ce nu ştie multă lume.

Toată reforma Bologna a fost făcută pentru că noi am vrut să atragem în Europa mai mulţi oameni în învăţământul terţiar, deci, practic, ca să avem mai mulţi studenţi, să ajungem la nivel american, America a avut de vreo două ori mai mulţi studenţi în medie decât Europa, iar România este mult sub media europeană.

Deci noi avem foarte puţini studenţi. Deci nu e o problemă că avem mulţi studenţi şi nu această problemă trebuia rezolvată prin distrugerea numărului de studenţi.

Problema la noi este discrepanţa dintre calitate, de faptul că diploma nu are acoperire într-o calitate oarecare a învăţământului, pentru că avem o corelaţie între educaţie şi creşterea economică. Cu cât oamenii studiază mai mult, cu atât sunt mai întreprinzători şi mai capabili să-ţi ducă economia mai departe.

Există aşa un număr optim de absolvenţi cu studii superioare pentru o ţară, raportat la cerinţele pieţii muncii?

Alina Mungiu Pipidi: În Bologna, premisa a fost că economia americană este superioară în competitivitate celei europene pentru că circa 60% din adulţi, într-o formă sau alta, au fost prinşi într-o formă de învăţământ superior.

Ca să-i ajungem din urmă în Europa, noi am introdus mastere şi doctorate şi am preferat acest sistem fără să ne uităm însă că, în America, formele acestea de învăţământ superior nu sunt doctorate şi masterate, ei au o mulţime de colegii tehnice, foarte aplicate, în care oamenii studiază lucruri care îi ajută absolut direct în domeniul productivităţii.

Deci, pe scurt, da, vrei să ai cât mai mulţi oameni educaţi, dar asta nu înseamnă cât mai mulţi oameni cu masterate şi doctorate.

E facultatea pentru toată lumea?

Alina Mungiu Pipidi: Depinde ce înţelegem prin facultate. Acest gen de colegii foarte aplicate şi tehnice, cum sunt în Statele Unite, sunt pentru multă lume şi rolul şcolii este să găsească nişa pentru fiecare şi să încerce să obţină la maximum din pregătirea fiecărui om.

Noi trăim în timpuri în care nu mai poţi să fii nimic, nu mai poţi să vinzi bilete de cale ferată fără să te pricepi la computere şi să ştii să operezi câteva programe.

Deci soluţia de a abandona o parte din societate în urmă nu este o soluţie şi nici soluţia de a trânti lume la examen, pentru că în clipa în care ai ajuns să trânteşti 80% din oameni la examen, înseamnă că şcoala ta nu funcţionează şi nu ai din start copii sau tineri mai proşti decât au alte ţări. Ai pur şi simplu o şcoala mai ineficientă.

Deci pledaţi, în orice caz, pentru educaţie la orice nivel.

Alina Mungiu Pipidi: Evident. O societate eficientă, o societate care creşte şi care se dezvoltă are cât mai mulţi oameni capabili de productivitate maximă şi ăştia sunt oameni educaţi.