Mircea Geoană: "Mă simt neconfortabil în România"

Realizator: Domnule preşedinte, guvernul îşi asumă răspunderea foarte curând pe trei proiecte de lege importante. Unele zvonuri din spaţiul public spun că mai urmează şi alte asumări. În aceste condiţii ce face Senatul, ce priorităţi legislative mai are Senatul? Sesiunea abia a început.

Mircea Geoană: Va fi o sesiune care va fi fără îndoială sub un dublu semn, semnul crizei şi, vrem sau nu vrem, sub semnul alegerilor prezidenţiale. De aceea la începutul sesiunii parlamentare am făcut un apel către colegii mei senatori şi îl fac şi acuma către cei care sunt oamenii de bună credinţă din întreaga ţară, oameni care fac politică, oameni care nu fac politică, oameni care au încă încredere în politică şi majoritatea care nu mai au încredere în politică. Eu spun că principala prioritate este un răspuns la situaţia economică care devine tot mai gravă şi cred că orice alt joc politicianist, inclusiv chestiuni legate de campanie, dincolo de competiţia firească democratică, reprezintă lucruri contraproductive în acest moment. De aceea, pentru că aşa este şi firea mea şi cred că este bine pentru ţară, încercăm să descurajăm anumite încercări care fac parte dintr-un arsenal electoral în care se încearcă ca PSD să fie făcut drept ţap ispăşitor al actualei situaţii socio-economice. Actualul preşedinte a crezut atunci când am fost invitaţi la guvernare şi când visul cel mare i s-a îndeplinit, a crezut probabil că suntem un fel poliţă de asigurare pentru câştigarea unui nou mandat. Noi suntem un partid care are întotdeauna vocaţia de a fi numai unu şi în mod natural preşedintele acestui partid, Mircea Geoană, care vă vorbeşte cu prietenie de la microfonul acesta, a intrat în competiţie şi sunt convins că am o şansă foarte bună să câştig. Dar de aici până la a sacrifica stabilitatea politică a României în condiţii de criză, sunt câteva consecinţe, dacă se văd pe această guvernare, nu că această guvernare este cea mai bună. Din păcate, guvernarea aceasta este mult sub forţa aritmetică a celor două partide. Dar automat se introduce un sentiment de instabilitate politică, formarea unui nou guvern este un lucru complicat într-un parlament în care nu există majorităţi clare. În al treilea rând, în septembrie ar trebui să vină tranşa de la Fondul Monetar Internaţional şi de la Banca Mondială şi de la Comisia Europeană şi după cum îi cunosc pe aceşti parteneri occidentali cu care am lucrat direct şi în America şi ca ministru de externe şi acuma ca lider politic, probabil că vor mai aştepta. Ceea ce înseamnă un risc semnificativ pentru plata pensiilor, a salariilor. Deci aici aş face încă o dată un apel la luciditate, la raţionalitate şi la respectarea interesului general. Sper ca acest mesaj să fie auzit. Vor fi provocări probabil împotriva miniştrilor noştri în continuare. Asumarea răspunderii este un lucru pe care un guvern poate să-l facă, deşi uitaţi-vă, situaţia jenantă în care s-a pus actualul prim-ministru în condiţiile în care legile nu erau practic finalizate. Nu poţi să spui că îţi asumi răspunderea pe un text care îl negociezi până la ora 1:00 noaptea în guvern. Dar pentru că dorim să fim constructivi şi pentru că dorim să dăm ţării legi bune, am acceptat prin ministrii noştri să se mai lucreze până sâmbătă sau duminică la aceste texte. Luni acestea vor fi prezentate parlamentului în mod oficial şi parlamentul va decide în mod suveran perioada de dezbatere în parlament pe care o considerăm necesară. Vor fi şi amendamente. Sunt absolut convins că domnul prim-ministru Emil Boc va accepta amendamentele constructive şi profesioniste care vor fi făcute de diverşi parlamentari, fie că sunt parlamentari din arcul majorităţii, fie că sunt din arcul opoziţiei actuale.

Realizator: Sindicatele din educaţie critică proiectul, aşa cum îl conosc la această oră, că înţeleg că nu-l cunosc, din declaraţiile lor, sindicatele în general critică celălalt proiect al salarizării unice în sistemul bugetar. Dacă sunt formulate amendamente pe care ulterior guvernul nu le acceptă, amendamente pe care le consideraţi importante, ce se poate întâmpla?

Mircea Geoană: Orice se poate întâmpla, dar, eu unul cred în continuare că numai cineva care dispreţuieşte interesul general al ţării aruncă România în scandal politic în acest moment, dar acest lucru nu este imposibil, din păcate. Eu cred în continuare că există o bună intenţie din partea tuturor părţilor interesate: actori guvernamentali, actori sociali, asociaţii profesionale pentru a scoate o lege a educaţiei cât mai bună, şi am spus-o şi cu altă ocazie, să nu ne mai atingem de această lege timp de cel puţin o generaţie de elevi şi de studenţi. În ultimii 14 ani legea educaţiei s-a schimbat de 140 de ori. 140 de modificări la legea fundamentală, până la urmă a prosperităţii unei naţiuni, pentru că fără un sistem bun de educaţie, nu se întâmplă nimic. Am văzut azi o cifră într-un ziar central care spunea că din cei 90 de mii de absolvenţi de facultate de stat, - nu vorbesc de cei 30 şi ceva de mii de la privat - 9000 din cei care au absolvit sunt astăzi şomeri, deci e clar că avem o problemă cu adaptarea a ceea ce-i educăm pe tinerii noştri cu piaţa muncii şi cu şansa de a avea o carieră frumoasă.

Realizator: Mă tem că avem o problemă şi cu calitatea învăţământului, dar aici este cu totul altceva.

Mircea Geoană: Este un alt subiect. Deci, de aceea eu unul cred că pe Legea educaţiei se poate avansa suficient de mult. Nu cred că trebuie să existe un concurs de frumuseţe, de paternitate, sau maternitate, fiind vorba de doamna Andronescu şi de domnul Miclea. Până la urmă întrebarea este dacă într-adevăr, şcoala românească va primi resursele şi un cadru legislativ corect. Unde sunt mai preocupat şi probabil aici este lucrul cel mai sensibil, sunt preocupat de discuţiile din jurul legii salarizării unitare, dar mai ales din jurul discuţiilor cu Fondul Monetar în care se vorbeşte de reduceri masive de personal în sectorul public. Există o încercare din partea unor politicieni români de a învrăjbi salariaţii de la stat cu salariaţii din privat. Dacă sectorul privat are dificultăţi şi mai există nevoi de reducere de personal - asta este economia privată, astea sunt riscurile ciclurilor economice, mai bune sau mai rele. Cred că în acest moment a te gândi că dai 20% sau 10% - decimare ca la romani - din sectorul public este o greşeală. Este adevărat că a crescut foarte mult cheltuiala cu sectorul public în România, că poate s-a umflat nejustificat organigrama, poate că nu e suficient de multă eficienţă. Curtea de Conturi a dat publicităţii raportul pe 2007 în care din Curtea de Conturi a României 100 de milioane de euro au fost bani risipiţi în 2007 din execuţia bugetului de stat. Deci pierderea de locuri de muncă este un punct în care ne diferenţiem dramatic de cei de la PD-L şi cu domnul Băsescu, eu cu dl Băsescu. Cred că un loc de muncă este cel mai important lucru care poate fi păstrat si apărat în acest moment.Avem timp, după ce trece criza, să ne uităm puţin dacă într-adevăr e nevoie şi de o ajustare de personal, dar, pentru numele lui Dumnezeu, în condiţii în care piaţa muncii permite o eventuală absorbţie a unor oameni disponibilizaţi din sectorul public către sectorul privat sau într-o formă de trecere, a trimite în şomaj în mod brutal 150.000 sau 200.000 de oameni - pentru că aceasta este de fapt capcana care se ascunde în spatele legii salarizării unitare şi mai ales al Acordului cu FMI. Eu fac un apel la mai multă creativitate...

Realizator: Vă temeţi că în forma în care există la acest moment această lege a salarizării unice ar produce în scurt timp efectul unor concedieri masive?

Mircea Geoană: Nu, nu, are o parte bună, în sensul că se reduce ecartul masiv între salariul maxim şi salariul minim în economie. În acest moment este de 1 la 39. 39, întâmplător, aceeaşi cifră, 39 de legi diferite de salarizare. Nu e normal. O lege unitară e un lucru necesar şi eu susţin acest lucru. Mi se pare corect să existe o diferenţă mult mai mică. Nu contează cât câştigă preşedintele României, câştigă suficient de mult, important este cât câştigă cei cu salarii mici. Şi aici este iarăşi un lucru bun. Sunt lucruri bune în această lege. Dar, din păcate, această lege este o lege care are în spate şi o înţelegere cu FMI, mai ales a doua scrisoare de intenţie, în care se vorbeşte negru pe alb de nevoia, în 2010, şi de obligaţia de a reduce cheltuieli cu salarizarea în sectorul public. Eu, când mă uit la această lege a salarizării unitare, mă uit nu doar ca la o lege singulară, ci mă uit într-un context economic şi bugetar mai larg. De aceea spun încă o dată, cred că putem să găsim formule de reducere de cheltuieli cu administraţia publică, reduceri masive de cheltuieli, pentru că este multă ineficienţă, e multă risipă, sunt multe chestiuni care se suprapun, dar să nu dăm oameni afară de la slujbă. Vă spun că mă întâlnesc prin toată ţara cu oameni şi îmi spun, de la o liftieră de la parlament până la un dascăl de la ţară, vă spun din categorii cele mai diverse, lumea spune, domnule Geoană, ne păstrăm locul de muncă? Una este să avem chiar şi un efort temporar de a reduce nivelul de salarizare, dar cred că putem să găsim formule, iertaţi-mă, să mai tundem la salariile mai mari şi să-i ajutăm pe cei cu salarii mai mici. Unde văd eu un punct extrem de delicat şi unde cred că este pur şi simplu greşit şi economic, şi social, este să ne apucăm să aruncăm în şomaj sute de mii de oameni fără un criteriu clar. Şi aşa este foarte politizată administraţia publică românească şi ne vom trezi de fapt că îl dai afară pe al celuilalt şi nu intri pe un criteriu de eficacitate. De aceea, ceea ce face domnul Marian Sârbu este un efort lăudabil, e un risc politic, pentru că nu poţi să mulţumeşti pe toată lumea, dar eu unul aş trage un semnal de alarmă foarte serios: Nu, concedierilor în această perioadă! Da, reducerii de cheltuieli. Da, eficientizării administraţiei publice. Da, încadrării în nişte cifre bugetare suportabile pentru bugetul de stat.

Realizator: Pe de altă parte, în pachetul acesta, în cele trei legi pe care urmează să-şi asume răspunderea guvernul, care conţine inclusiv restructurarea agenţiilor, unele măsuri de reformă economică, unde se vede contribuţia PSD, făcând abstracţie de cele două legi - educaţia şi salarizarea unică - acolo unde miniştrii dumneavoastră sunt implicaţi direct? În a treia parte, în ceea ce priveşete măsurile anticriză sunt.

Mircea Geoană: Sunt cel puţin trei măsuri care sunt propuse de Alianţa PSD-PC din cele 24 de măsuri anticriză pe care le-am prezentat acum două sau trei luni. Este problema de scutire a profitului reinvestit, un lucru bun, cerut de întreprinderile private din România. Doi, extinderea Programului "Rabla" la persoanele juridice, e o propunere a noastră, ceva la care ţin foarte mult şi am şi coautorat o lege, în 2008, în parlament, care din păcate acum nu se aplică, extinderea Programul "Rabla" pentru parcul din agricultură, de utilaje, de tractoare şi de utilaje autopropulsate din agricultură. Ceea ce regret că nu s-a reţinut în cadrul discuţiei din coaliţie şi ne păstrăm libertatea de a acţiona în parlament, unde vom produce un proiect de lege, luni, este legat de acest proiect masiv de construcţie de locuinţe pentru tineri şi un fond locativ cu chirie, pe care statul l-a avut înainte de '89 şi de care astăzi nu mai dispune. Deci dacă aş spune că sunt câteva lucruri bune în acest al treilea pachet anticriză, dar măsurile mari, robuste pe care noi le propunem şi care considerăm că vor putea să creeze şi un efect pozitiv de antrenare în economie, dar şi un efect social pozitiv, pentru că în condiţiile actuale, cu băncile mult mai rezervate în a împrumuta, cu presiune foarte mare pe salarii şi cu o teamă de a acorda credite, va fi foarte greu pentru o familie tânără să mai aibă acces la un credit ipotecar. Şi atunci ce faci în aceste condiţii?

Realizator: Fie şi cu programul "Prima casă"?

Mircea Geoană: "Prima casă", vedeţi că se cumpără mai mult case vechi. Nu spun că nu sunt şi lucruri bune din "Prima casă", dar scopul iniţial ar fi trebuit să fie construcţia de noi locuinţe ca să antrenăm economia pe orizontală, sectorul de construcţii, de materiale de construcţii, sectorul de electrocasnice, sectorul de produse necesare pentru o casă nouă. Din păcate, "Prima casă" este un proiect interesant, există un interes şi al bancherilor, şi al populaţiei. Dar uitaţi-vă, prima casă pe programul "Prima casă" a fost un apartament de două camere din Colentina, construit în anii '70.

Realizator: Adică efecte economice minore.

Mircea Geoană: Efecte minime. Poate se rezolvă problema cu locuinţe, este bine, dar antrenarea pe orizontală a economiei este, din păcate, un efect care nu a fost produs. De aceea eu consider că piesa grea, piesa de artilerie principală din programul anticriză pe care l-am propus şi din programul social pe care-l propunem este construcţia unui fond social de locuinţe cu chirie. Acolo unde o tânără familie are venituri modeste putem subvenţiona chiria. Acolo, când există în perspectivă putere de a angaja un credit, poate să şi-o cumpere la un moment dat. Dar în acest moment, pentru mine, acest proiect este foarte important. Şi vom veni, repet, luni, în parlament cu un proiect de lege. Aşa cum sper ca iniţiativa pe care am avut-o, inspirat dintr-o decizie recentă a Italiei, aceea de a amâna cu un an de zile plata creditului de către întreprinderile mici şi mijlocii care se pare că a fost recepţionat bine de către sectorul bancar românesc, sper să aibă rezultat în următoarele câteva zile.

Realizator: Aţi vorbit despre măsuri anticriză pe care PD-L nu le agreează. Dece nu le agreează? Nu vă înţelegeţi ideologic?

Mircea Geoană: Nu ştiu dacă ideologic sau din punct de vedere al înţelegerii fenomenului economic.

Realizator: Pentru că domnul Videanu v-a acuzat că sunteţi prea la stânga. De aici vi se trage?

Mircea Geoană: Dacă sunt prea la stânga şi am soluţii de redresare economică, mulţumesc.

Realizator: Partidul dumneavoastră.

Mircea Geoană: Dacă altcineva mă acuză că sunt prea de dreapta şi am soluţii bune pentru economie, nu mă deranjează, atâta vreme cât aceste măsuri produc efecte în economia reală. Criza n-are culoare ideologică, răspunsurile la criză poate că au culoare ideologică. Deci din punctul meu de vedere, principalul element care poate astăzi să antreneze orizontala economiei româneşti este un amplu proiect de construcţii de locuinţe destinate închirierii şi care ne-ar rezolva o problemă masivă economică. Închipuiţi-vă că am construi 50.000 de locuinţe pe an, complet echipate, daţi-vă seama ce ar însemna pentru orizontala economiei româneşti să poţi să ştii că ai atâta parchet, atâtea ţigle pentru acoperiş, atâtea frigidere de la Arctic, atâtea prize, atâtea ştechere, atâtea maşini de spălat, atâtea cuie, atâtea draperii, atâtea perdele, ce mai avem prin casă, avem cu toţii... Complet echipate, asta este propunerea noastră.

Realizator: De acord. Dar probabil că n-ar fi achiziţionate numai din producţia internă, dar asta e cu totul altă... Sau aici e ideea?

Mircea Geoană: Evident că nu poţi să asiguri absolut din producţia internă, dar în mod cert firmele care desfac în România sunt firme care produc şi plătesc taxe în România. Deci până la urmă efectul de antrenare în economie este foarte pozitiv. Fără îndoială, o formă empirică, şi eu mă uit la contoar la curentul electric să văd cât mă costă luna asta. Dar să te uiţi pur şi simplu să vezi câtă energie se consumă şi după aia să spui că merge economia mi se pare pur şi simplu o formulă simpatică pentru presă. Întrebarea este: avem în acest moment certitudinea sau încrederea măcar că măsurile anticriză propuse de actualul executiv produc efecte în economie? Şi răspunsul este "încă nu". De aceea, am să vă spun şi am să fac şi în parlament, m-aţi întrebat de parlament şi de Senat. Dacă vor exista propuneri de la liberali, de la UDMR, de la asociaţii profesionale, de la IMM-uri, de la sindicate, care sunt interesante... de la bancheri, care sunt interesante şi sunt utile, n-am să ezit, dincolo de ceea ce crede actualul guvern, să mă duc să încerc să construiesc o majoritate ad-hoc în jurul unui proiect bun de lege. De aceea fac un apel şi către parlamentarii PD-L, şi parlamentarii PNL, şi UDMR, aceste patru partide, alături de PSD-PC, sunt în parlament astăzi, să se uite pe acest proiect cu locuinţele... cu fondul social de locuinţe. Este un proiect interesant, e un proiect pe care... nu vă ascund că i-am calculat şi efectul economic, este un efect de antrenare mai rapid decât construcţia de autostrăzi, care sunt necesare, dar nu produc astăzi...

Realizator: Dar deocamdată nu se construiesc.

Mircea Geoană: Şi care nu se construiesc...

Realizator: Sau nu le vedem.

Mircea Geoană: Sau când te duci undeva şi inaugurezi, nu vreau să spun cine, dar este absolut jenant să inaugurezi şi a doua zi, după ce pleacă un alt demnitar, să se crape centura de ocolire a unui oraş important din Transilvania.

Realizator: O să vi se spună că nu funcţionează coaliţia în parlament, aşa cum spun fruntaşii PD-L... au spus de mai multe ori în ultimele trei zile.

Mircea Geoană: Avem de apărat în parlament un program de guvernare, doamna Andon. Acest program de guvernare conţine inclusiv un proiect de construcţie de locuinţe sociale. Dacă actualul executiv nu are resurse sau nu are suficientă imaginaţie ca să răspndă la criză, eu nu am să stau încorsetat în discuţii pe care şi le mai aruncă un ministru sau altul. Nu mă interesează ce spun aceşti oameni, mă interesează dacă putem salva economia românească şi locuri de muncă. Iar din punct de vedere al programului de guvernare şi al parteneriatului pentru România, o spun şi aici la microfonul acesta pe care-l ascultă prin radiouri atât de mulţi români, noi am făcut un parteneriat pentru România cu cei de la PD-L, nu am făcut un parteneriat cu domnul Băsescu. Domnul Băsescu este preşedintele României, intră în campanie, nu intră în campanie, e problema domniei sale. Pe mine mă interesează ca atâta vreme cât sunt la guvernare şi sunt un factor important în parlament să încerc să dau legi bune şi decizii bune pentru toţi românii.

Realizator: Aţi zis "atâta vreme cât mai suntem la guvernare", presa de astăzi scrie că PD-L a hotărât data divorţului de PSD, 25 septembrie.

Mircea Geoană: Să fie sănătoşi!

Realizator: Vor să vă forţeze mâna pentru a ieşi de la guvernare? Cum veţi reacţiona?

Mircea Geoană: Consideră că o criză politică este necesară în acest moment României, eu consider că nu. Este decizia suverană a domnului Băsescu şi a celor de la PD-L. Consideră că vor să facă acum criză politică în România, în plină criză financiară, în plină criză socială şi în plină criză de credibilitate externă pe care o traversăm, e decizia lor. Eu am intrat la guvernare cu buna credinţă, nu mai doresc să lucreze cu noi, au toate pârghiile să facă acest lucru. Ne pot spune "la revedere PSD, nu mai vrem cu dumneavoastră" în 30 de secunde. Nu înţeleg de ce atât de multă forfotă. Dacă se hotărăsc, să o facă. Dacă nu se hotărăsc, măcar să nu mai vorbească.

Realizator: Şi dacă aplică tactica pe care o expune astăzi domnul ministru Berceanu de la PD-L şi anume că, dacă PD-L va constata că cei de la PSD nu sunt la guvernare, dar vor să rămână la putere, o să le dăm un semnal odată la două-trei zile şi câte o exemplificare afară. Cu alte cuvinte, vă dă câte doi miniştri afară, cam asta se înţelege din declaraţie.

Mircea Geoană: Domnul Berceanu este ministrul transporturilor, nu? Eu aş prefera să vorbească mai mult de proiectele de infrastructură decât să vorbească despre politică. Le-am spus, în coaliţie, de trei sau patru luni de zile şi domnul Boc ţine minte şi cei care i-aţi menţionat ţin şi ei minte. le-am spus: staţi în afara campaniei prezidenţiale, nu intraţi în această luptă politică, care este o luptă importantă între Geoană şi Băsescu, protejaţi guvernarea, protejaţi această majoritate. Cine a început să vorbească despre Geoană primii... exact aceiaşi miniştri. Deci răspunsul meu la domnul Berceanu: unde sunt şoselele şi drumurile, domnule ministru? Aşa cum pe miniştrii PSD îi descurajez să intre în conflict şi lumea nu mai are chef de scandal, doamna Andon, lumea a obosit după atâta scandal şi dacă există o dorinţă de a rupe această coaliţie, să o facă, să o anunţe, nu avem niciun fel de dificultate să mergem în opoziţie. Dacă aş fi cinic, aş spune că poate e mai bine pentru mine şi pentru partid.

Realizator: Păi, un lider de la PSD, un lider local sau un senator spunea ieri că partidul pierde rămânând la guvernare, într-o oarecare măsură.

Mircea Geoană: Probabil că da, dar întrebarea este: cum se uită lumea la tine după ce ai spus timp de opt luni de zile că intri la guvernare ca să pui umărul la greu, pe zona socială. Multă lume crede că PSD, şi PD, şi orice partid, merg la guvernare doar pentru acces la resurse. Există, într-adevăr, această suspiciune din partea publicului. Şi poate, într-o măsură oarecare, este şi o dorinţă, să zic, mai prozaică de a fi la putere. Dar vă spun cu toată seriozitatea, în aceste condiţii de criză, a fi la putere, a fi la guvernare, este un risc mai mare decât un avantaj. Este un risc mai mare. Dar stau şi mă întreb cum ar fi arătat răspunsul la criză a unui guvern condus doar de PD-L, dacă nu ne-am fi opus la cei 20% de dat afară dintre bugetari, pe care domnul Băsescu i-a propus. 20%, 300.000 de oameni daţi afară dintr-o azvârlitură de condei. Cum ar fi arătat această guvernare...

Realizator: Ulterior, au mai refăcut această...

Mircea Geoană: Au mai refăcut, dar vă spun că instinctul...

Realizator: ...adică s-a nuanţat această declaraţie, a fost nuanţată.

Mircea Geoană: Instinctul... sunt miniştri şi sunt lideri de la PD-L - şi o spun cu preocupare - care spun: ce contează 8% şomaj, e relativ puţin. Eu nu pot să accept aşa ceva! 8% şomaj e foarte mult! Orice loc de muncă pierdut este un lucru foarte mare. Dacă nu ar fi fost şi miniştrii noştri, poate că recuperările cu absorbţia fondurilor europene în agricultură, unde au început să vină ceva bani europeni, pe alte proiecte, ar fi fost mai mică. În continuare sunt restanţe la transporturi, la economie şi la mediu, sunt restanţe mari pentru absorbţia fondurilor europene. Deci dacă se doreşte în continuare să asigurăm un minimum de stabilitate politică, PSD e în continuare dispus să facă un efort de a sta la guvernare. Dacă nu se doreşte ca să mai stea PSD la guvernare, să ne-o spună, că e 15 septembrie, că e 25...

Realizator: 25.

Mircea Geoană: ...că este 23, că e marţi, 13, trei ceasuri... cum doresc domnia lor, să o facă.

Realizator: Dar tot dumneavoastră aţi vorbit despre faptul că există o intenţie obsesivă din partea celorlalţi, desigur, de a-l înlătura pe domnul ministru Nica, şi vicepremier Nica?

Mircea Geoană: Domnul Nica face o treabă foarte bună şi ca vicepremier şi aş spune că este unul din oamenii din acest guvern respectaţi şi un om foarte serios. Eu constat o schimbare de strategie electorală din partea domnului Băsescu, e clar că s-a schimbat strategia. S-a considerat că PSD, prizonier la guvernare, înseamnă o şansă mai mică pentru Geoană şi o şansă mai mare pentru Băsescu. În acest moment treaba nu merge, Băsescu cade în sondaje,Geoană creşte în sondaje şi bănuiesc că e un calcul electoral...

Realizator: Aveţi sondaje? Ultimele ce spun?

Mircea Geoană: Avem sondaje. Deşi am fost înregistraţi, nu ştiu de către cine...

Realizator: Chiar aşa! Vroiam să vă întreb!

Mircea Geoană: Deci ceea ce am spus la Baia Mare, la întâlnire cu activul, este vocea mea, eu sunt acela, ceea ce am spus acolo este perfect adevărat, că nu o spun public, este altceva. O discuţie cu colegii de partid reprezintă o altă tonalitate şi alt tip de informaţii decât cele pe care le folosim în spaţiul public, pentru că, până la urmă, e o entitate care funcţionează după reguli de organizare.

Realizator: Oricum, suntem în perioada după informaţii pe surse în înregistrări pe surse?

Mircea Geoană: Nu ştiu, eu sper...

Realizator: Cum vă simţiţi în perspectiva acestei campanii electorale?

Mircea Geoană: Mă simt spionat.

Realizator: Spionat... cu înregistrări, cu telefoane, cu...

Mircea Geoană: Da, mă simt... Da, mă simt... Mă simt neconfortabil în Republica România şi simt că există o încercare de apăsare pe butoane de putere, în special în zona specială, la adresa oponenţilor politici ai actualilor conducători ai României. Sper că nu e adevărat. Dacă este adevărat, vreau să vă spun că acest lucru este atât de grav.

Realizator: Dar înregistrarea există!

Mircea Geoană: Există şi evident că nu e uşor să demonstrezi cine a făcut-o. E uşor să spun că a făcut-o un serviciu de informaţii sau a făcut-o doar cineva dintr-o altă zonă. Dar e un sentiment de disconfort, nu este în regulă, până la urmă, ca în parlament să se apuce să înregistreze când e o discuţie sensibilă despre un ministru, cum a fost cazul comisiei de anchetă la Ministerul Turismului. Este nefiresc ca în mod permanent şi repetat discuţii interne de la noi, să apară în spaţiul public. Ce mai aşteptăm? Ca în timpul campaniei să fim atacaţi sub centură cu acest tip de activităţi? Până la urmă, să decidă românii şi electoratul pe cine doresc să aibă ca preşedinte în anii următori. De aceea, eu sunt absolut convins că un rol mai puternic al parlamentului în această zonă... şi poate chiar preluarea directă a controlului serviciilor speciale româneşti de parlament, pentru că, până la urmă...

Realizator: Se poate exercita efectiv un asemenea control?

Mircea Geoană: Eu am fost în America atâţia ani de zile şi vreau să spun că funcţionează, cum zic românii, al naibii de bine, atâta timp cât este voinţă politică şi profesionalism. Şi măcar suspiciunea care planează acum în societate, că ne sunt ascultate telefoanele, că de fapt există o monitorizare atât de agresivă, nu face bine atmosferei din România, aşa cum vrajba asta nesfârşită nu face bine, aşa cum o idee bună, cum e cea cu locuinţele sociale, de care am vorbit, este respinsă doar pentru că vine de la Geoană, pentru că are toate calităţile să producă efecte socioeconomice importante. Dar dacă vine de la Geoană, este proastă. Nu am să fac aşa şi nu fac aşa. Dacă vine o idee bună, pe domnul Videanu, de dânsul vorbeaţi la un moment dat. A venit cu o idee foarte bună cu privire la sprijinirea CET-urilor, a centralelor de termoficare din municipalităţi pentru la iarnă, pentru că va fi o problemă la iarnă. Am aplaudat şi am spus: bravo, este o idee foarte bună!

Realizator: Ideea! Concretizarea?

Mircea Geoană: Concretizarea va fi făcută, sper, în poroiectul de buget pe 2010 şi în pregătirea de iarnă, care aparţine Ministerului Economiei. Deci atunci când cineva, chiar dacă sunt în coaliţie sau în rivalitate cu acea persoană, am capacitatea să aceept o idee bună chiar de la un adversar, şi cu atât mai mult de la un partener de guvernare...

Realizator: Domnule preşedinte Mircea Geoană, aţi făcut multe deplasări în teritoriu, au fost mai mediatizate cele care s-au legat de evenimente publice gen festivaluri ş.a.m.d., dar aţi fost şi în teritoriu, unde nu s-au întâmplat asemenea lucruri, aţi fost în Harghita, în Mureş, ce impresie va lăsat dialogul cu electoratul de acolo?

Mircea Geoană: Eu sunt de mult vreme într-un amplu proces de ascultare. Ascult. Pun întrebări, evident, şi-i ascult pe oamenii obişnuiţi. Vă dau un exemplu. Am fost la Satu Mare acum, câteva zile, şi înainte de o întâlnire cu agricultorii din zona Carei - şi o plăcere să vezi ferme care se mişcă, acolo sunt şi români, şi maghiari, şi şvabi şi e potenţial în continuare de dezvoltare foarte, foarte bun - şi m-a frapat o discuţie care am avut-o cu un tânăr agricultor, cred că nu avea mai mult de 28 de ani, care ştiţi ce făcea?, cultiva căpşuni.

Realizator: În România?

Mircea Geoană: Da. Toată zona de la Halmeu către Oaş, de la Satu Mare către Maramureş, există o tradiţie de cultivare de căpşuni. Şi vine acest om tânăr, om în putere şi îmi spune: domnul Geoană, nu putem găsi o formulă ca să ne sprijine statul sau cu fonduri europene, ca să putem să avem sprijin pentru importul de răsaduri, pentru că sunt foarte scumpe în Italia? Şi zice dânsul - şi efectiv m-a frapat ascultându-l - nu-i păcat, în loc să cultivăm noi şi să producem noi căpşuni şi să-i trimitem pe ai noştri să culeagă căpşuni pe la alţii? Vă dau un exemplu... sau o tânără doamnă, tot acolo, o familie tânără, avea 28 de ani, a început o mică fermă de lapte. Deci atuncea când mă duc în ţară, dacă mă duc la un festival, mă duc să ascult şi să preţuiesc tradiţia românească. Când mă duc într-un loc obişnuit, îi ascult pe oameni. Şi vreau să spun că politicienii români, dacă am asculta şi noi mai mult şi am fi mai puţin certăreţi, probabil că ţara ar fi pe mâini mult mai bune.