Ministrul Apărării, Mihnea Motoc la reuniunea SEDM de la Roma

Ministrul apărării naționale, Mihnea Motoc, a participat, timp de două zile, la reuniunea miniștrilor apărării din țările Europei de Sud-Est. Evenimentul, găzduit de Italia, a marcat totodată împlinirea a 20 de ani de existență a acestei inițiative regionale, dedicate menținerii păcii și a încrederii între țările membre. Într-o declaratie acordată pentru Radio România Actualități, ministrul Mihnea Motoc s-a referit la participarea României la aceasta inițiativă.

Mihnea Motoc: A fost o reuniune în sine importantă; sunt 20 de ani de când funcționează acest format, acest proces de cooperare regională. Nu a fost o reuniune strict aniversară, a fost o reuniune de substanță și de reflecție pentru unde stă la ora actuală cooperarea în acest cadru și unde ne putem îndrepta ținând cont de contextul de securitate mai amplu care influențează regiunea. În ce mă privește, în ce ne privește, am remarcat – de altfel au fost mai mulți miniștri care au avut aceeași analiză – că rațiunile pentru care am demarat această cooperare a miniștrilor apărării din țările Europei de Sud Est rămân la fel de valabile acum, precum în urmă cu 20 de ani; atunci au fost două preocupări centrale: cum să asigurăm dinspre dimensiunea de apărare consolidarea stabilității și securității într-o regiune la vremea aceeea destul de fragilă, pe de altă parte cum să racordăm destinele țărilor regiunii la proiectul mai mare de integrare europeană și euroatlantică și vedem pe deoparte că provocările de securitate și de stabiliatate nu au dispărut; regiunea, țările ei se confruntă în continuare cu o serie de ceea ce numim ”noile forme de riscuri asimetrice”, mergând de la terorismul global, care practic nu ocolește pe nimeni în reverberațiile sale că vorbim de fenomenul luptătorilor străini cu care se confruntă acut destul de multe țări din sud estului Europei, ori de radicalizare, modalitățile de prevenire și combatere a ei, fie că vorbim de fenomenul de dată mai recente care iarăși nu a ocolit multe dintre țările din sud estul Europei și anume presiunea migraționistă ilegală. În al doilea rând, tot în planul preocupărilor de securitate și de stabilitate, regiunea nu este ferită de potențialele exporturi de instabilitate, de amenințări dinspre situația de instabilitate din estul Ucrainei ori chiar conflictul din Orientul Mijlociu și lupta coaliției anti-Statul Islamic în Siria și Irak. Toate acestea ne afectează pe noi toți, nu mai putem vorbi de o compartimentalizare, de o regionalizare a securității în zilele noastre, o vedem din cele tot mai multe ilustrări ale acestui fapt. Pe un al doilea plan vorbeam de obiectivul care a insuflat această cooperare și anume completarea proiectului integraționist pentru sud-estul Europei, suntem departe de a fi încheiat acest plan - rămân foarte multe lucruri de făcut – deci am concluzionat că nevoia de cooperare regională sud-est-europeană inclusiv pe dimensiunea apărării ramâne la fel de importantă și de necesară și în ziua de astăzi.

Femeile-lider în domeniul securității și al apărării – un alt proiect cu care România va deveni națiune-lider în 2017

Mihnea Motoc: În ceea ce privește România, eu cred că am avut un cuvânt distinct de spus, pentru că, referindu-ne - alături de ceilalți miniștri - la ce putem să ne propunem ca obiective pentru viitorul acestei cooperări, următorii 20 de ani să spunem, noi am fost foarte pragmatici și am arătat că suntem cei care am pus foarte clar accentul pe una din realizările tangibile de prim-plan ale acestei cooperări, anume componenta ei operațională, cu brigada multinațională sud-est-europeană, SEEBRIG, și căruia suntem singurii care au venit cu o idee de a-i conferi o destinație utilă tuturor, anume afilierea la Comandamentul Multinațional de Divizie Sud-Est, pe care îl găzduiește România, dar care deservește, sigur, și așteptări de securitate ale Bulgariei, precum și, pe un plan mai general, este benefic pentru o parte mai importantă a regiunii. Pentru SEEBRIG este util să fie antrenat, să nu fie o brigadă în așteptare doar, să fie antrenat într-un program sistematic, printr-o disciplină de antrenamente și exerciții sub standarde NATO, deci să fie o brigadă care să poată avea nivelul de pregătire și nivelul de interoperatibilitate care să-i perimtă să opereze în mediul aliat.

România va prelua comanda brigăzii în august viitor pentru o perioada de trei ani. Am mai vorbit de necesitatea ca țările din sud-estul Europei care nu sunt membre ale Uniunii Europene sau si aceste tari sa se racordeze la dezvoltarile accelerate din planul Uniunii Europene sub aspectul cresterii profilului apararii si al securitatii. Ne îndreptam accelerat spre o Uniune a apararii în viitor. Aceste tari nemembre UE au contribuit în trecut la politica comună de securitate și de apărare, o pot face și, cred, e necesar să o facă de o manieră mai accentuată o dată cu această amplificare a ponderii apărării și a securității în agenda europeană, în interesul concretizării acelui proiect integrationist despre care am vorbit. Mai avem un proiect care, cred eu, este emblematic și pentru care România va deveni națiune-lider în 2017, este un proiect de principiu, de valori: femeile-lider în domeniul securității și al apărării. Au fost unele ezitări, am insistat să materializam și la nivelul regiunii așa cum se întâmplă la nivel global, la nivelul ONU, să materializăm experiențele bune, experiențele pozitive pe care multe din țările noastre le au în ceea ce privește antrenarea femeilor în proiectele din sfera securității si a apărării. Noi cel puțin, în România, avem cu ce să ilustrăm această tendință de deschidere.

În contextul acestei reuniuni de la Roma, ministrul Mihnea Motoc a stat de vorbă și cu omologii săi italian, turc și moldovean.