Marian Lupu, noua stea politică a Chişinăului

Fostul preşedinte comunist al Parlamentului de la Chişinău, Marian Lupu, devenit lider al Partidului Democrat, spune ca este interesat de o schimbare profundă a societăţii şi de aceea respinge o aliantă cu Partidul Comuniştilor, părându-i-se plauzibil scenariul organizării de noi alegeri în 2010.

Formaţiunea condusă de Marian Lupu a produs surpriza la alegerile legislative anticipate de miercuri, reuşind să intre în Parlament cu un scor care îi asigură 13 mandate din cele 101 ale legislativului, în condiţiile în care comuniştii au 48 de mandate, iar opoziţia liberală 40, astfel încât PD se găseşte în postura de arbitru al raportului de forţe din noul Parlament.

Într-un interviu acordat la o zi după scrutin, când deja se prefiguraseră rezultatele, Marian Lupu a abordat "matematic" scorurile obţinute de partidele implicate, fiind de părere că pierderile comuniştilor s-ar regăsi în câştigurile Partidului Democrat.

Este un rezultat care demonstrează o legitate. Partidul Comuniştilor, în comparaţie cu alegerile din data de 5 aprilie, a pierdut 12-13 mandate. Sunt tocmai acele mandate pe care le-a luat Partidul Democrat. Gândesc că acest rezultat a fost pe măsura aşteptărilor noastre. Este un prim pas, un prim pas foarte important pentru echipa reînnoită a Partidului Democrat care să nu uităm că ceea ce a făcut, ceea ce a realizat Partidul Democrat timp de patru săptămâni în această formulă reînnoită reprezintă o performanţă foarte frumoasă.

Alte partide aici, în Republica Molodva, au trebuit să facă acelaşi lucru timp de ani de zile, deci ca prim pas este un pas încurajator pentru noi şi intenţionăm să profităm de aceste rezultate nu în atenţia unor obiective înguste de partid sau a unor interese mai personalizate, ci pentru a asigura pe baza unei coaliţii largi, unei coaliţii democratice, acele schimbări care sunt arhinecesare pentru Republica Moldova pe mai multe domenii: domeniul dezvoltare democratică, politică, dezvoltare economică, socială. Să nu uităm că ţara este afectată foarte puternic de efectele negative ale crizei economice mondiale.

Cum vedeţi această coaliţie sau posibile scenarii pentru următoarele luni, având în vedere că doar dacă dvs. aţi face o alianţă cu Partidul Comuniştilor, potrivit rezultatelor, s-ar putea debloca criza politică prin alegerea unui preşedinte? Ce credeţi că s-ar putea întâmpla în următoarele câteva...

Am declarat-o în mai multe reprize şi nu-mi rămâne decât să repet încă o dată: nu vom merge la o coaliţie bilaterală cu Partidul Comuniştilor, înţelegând foarte şi foarte bine că o asemenea coaliţie ar conserva situaţia existentă astăzi în ţară, o situaţie departe de a fi una bună. Mai mult decât atât, această coaliţie nu ar putea, cu siguranţă, să asigure schimbările pe care le dorim aici, în ţara noastră.

Din acest motiv, intenţia noastră este să contribuim de o manieră constructivă, de o manieră foarte şi foarte activă, de o manieră echilibrată de fapt, care reprezintă şi stilul Partidului Democrat, la formarea unei largi coaliţii. Scenariile pot fi diferite în acest context. Partidele democratice care au venit în parlament dispun de numărul necesar de voturi pentru alegerea organelor de conducere ale legislativului. Dincolo de acest fapt, este o majoritate confortabilă pentru a numi prim-ministrul şi cabinetul de miniştri, însă aici există o mică problemă în această ecuaţie fiindcă candidatura primului-ministru trebuie să fie înaintată de către şeful statului.

Aici, în acest moment, avem o situaţie de blocaj. Cred că sunt două situaţii, două mari scenarii posibile deoarece, menţionez încă o dată, coaliţie bilaterală cu PCM Partidul Democrat nu face. Primul scenariu ar fi că ajungem la o platformă comună cu toate partidele de orientare democratică, după care va fi necesar un dialog cu cei de la Partidul Comuniştilor, fiindcă vor fi lipsă, dacă nu greşesc, 7-8 voturi pentru alegerea şefului statului.

Acum, această situaţie este una teoretic posibilă, practic, una foarte dificilă, ţinând cont de ambiţiile conducerii de vârf a Partidului Comuniştilor şi de viziunea lor, care este una retrogradă, este una deloc progresistă. Oricum, acest dialog trebuie să fie. Pentru depăşirea crizei politice contează foarte şi foarte mult condiţiile unui asemenea dialog. Rămâne de vazut care vor fi acestea.

Dacă nu, intrăm într-o situaţie de blocaj politic continuu, ceea ce ar însemna alegeri parlamentare anticipate deja la începutul anului viitor. Dacă venim într-o asemenea situaţie, cred că toate partidele politice ar trebui să tragă nişte concluzii serioase, în sensul în care gândim noi că unica cale pentru a evita în viitor asemenea blocaje politice ar fi schimbarea procedurii de alegere a şefului statului, pentru ca preşedinţele ţării să fie ales în mod direct şi nu de parlament, cum este astăzi.

Sunteţi omul cheie în acest moment în Republica Moldova. Veţi candida, veţi accepta o propunere pentru candidatura la preşedinţia ţării?

Depinde în ce condiţii, din nou repet, dar dacă vine o asemenea propunere de la PCRM, fiindcă ar fi o chestie foarte convenabilă, în mod evident, nu accept o asemenea propunere. Simplu. Din nou vreau să repet că ne pomenim într-o situaţie care nu va accelera, nu va face să fie promovate reformele europene de care are nevoie această ţară. Acum, dacă ajungem la o formulă de coaliţie largă şi dacă o asemenea propunere, o asemenea decizie este înaintată, în mod evident că o accept.

Dar credeţi că veţi obţine şi 7-8 voturi de la comunişti?

Rămâne de văzut. Oricum, este un element al acestei ecuaţii. Fără aceste 7-8 voturi nu se reuşeşte, dar vreau să vă zic că Partidul Democrat înainte în parlament nu pentru a atinge unele scopuri de scurtă durată, unele foarte şi foarte personalizate, mă interesează mult mai mult destinul acestei ţări şi schimbările pe care le doresc din tot sufletul, pe care motiv să vin ca o figură simbolică, o figură care să-şi includă în CV-ul său patru ani de zile am fost în calitate de preşedinte al ţării nu mă interesează chiar deloc.

Mă interesează o formulă a puterii, una democratică, dar în egală măsură una eficientă pentru a avea posibilitatea de a influenţa starea lucrurilor, pentru a avea posibilitatea de a promova acele reforme democratice necesare pentru a a schimba situaţia în economie, această situaţie de monopolizare atunci când un grup restrâns de oameni, de companii domină pe piaţa economică în Republica Moldova, caracterul inhibat al economiei noastre, unde nu vin investiţii din străinătate, atât de necesare pentru dezvoltarea Republicii Moldova./lp/ Asta este formula care mă interesează şi gândesc eu că asta este formula de care ar fi trebuit să fie cointeresate toate forţele politice ajunse în parlament.

Preşedintele Voronin spunea aseară, vorbea aseară de o coaliţie largă ntre toate partidele aflate în parlament, pentru a debloca situaţia gravă în care se află ţara.

Eu am auzit alt mesaj.Bine, eu am auzit ieri seară o altă declaraţie, în special una adresată Partidului Democrat care încă o dată îmi confirmă justeţea poziţiei noastre de imposibilitate a unei asemenea colaiţii bilaterale, pe simplul motiv - am enunţat acest motiv şi anterior - că conducerea Partidului Comuniştilor nu are acel nivel de cultură politică pentru a desfăşura şi a consolida un asemenea parteneriat serios, un parteneriat stabil, unul solid, în interesul naţional al Republicii Moldova. Şi această declaraţie a preşedintelui Voronin nu face decât să-mi confirme această teză. Coaliţie largă? Coaliţie largă în viziunea Partidului Comuniştilor... A, eu nu cred că ei au o viziune în acest sens. Anul 2005, de fapt, a demonstrat acest lucru.

Pe acelaşi motiv: fiindcă ei sunt plasaţi sau se plasează pe o poziţie de dominaţie, de distrugere a partenerului. Exemplele anului 2005 când mai multe forţe politice au acceptat un asemenea parteneriat, dar îngust, nu un parteneriat larg, cu un cerc de condiţii, în ultimă instanţă s-a dovedit a fi unul nul, pentru că nici una din aceste condiţii n-a fost îndeplinită de către conducerea PCRM. Pe de altă parte, partidele care au intrat într-o asemenea formulă au avut doar de pierdut, ele dispărând, practic, din politicul ţării noastre şi nemaiavând posibilitatea să acceadă în parlament.

Bine, nu avem probleme cu aceste cinci condiţii: suveranitate, independenţa ţării, caracterul, statutul neutru al ţării, integrarea europeană şi multe alte lucruri. Însă aceste cinci condiţii în viziunea noastră nu reprezintă decât poate 5% din acele priorităţi reale şi foarte importante pe care ar trebui să se mişte Repbulica Moldova. Şi acum, întrebarea este: de ce alte condiţii? De altfel, condiţii, principii, priorităţi cu care vom veni în parlament, cu un fel de manifest, un fel de program.

Sunt sigur că conducerea Partidului Comuniştilor nu are interesul, nu are cum să-l aibă, interesul pentru a promova reformă serioasă în sistemul judecătoresc. Nu găsesc nimic la acest subiect în lista celor cinci condiţii. Reforma Poliţiei - nu găsesc nimic. Reforma sistemului procuraturii - nu găsesc nimic. Demonopolizarea economiei - nu găsesc nimic. Deschiderea caracterului economiei ţării, formarea unor garanţii solide pentru investiţiile din străinătate şi multe, multe alte lucruri, ele de fapt fiind acelea care afectează cel mai tare Republica Moldova astăzi.

Când şi în ce condiţii vedeţi relansarea relaţiilor cu România, normalizarea lor?

Eu cred că un prim pas în acest proces de normalizare a relaţiilor bilaterale dintre ţările noastre s-ar produce o dată cu abolirea regimului de vize, care este o acţiune, în viziunea noastră, care se impune, deoarece a fost din start o acţiune care venea nu în conformitate cu prevederile cadrului legal. Dincolo de acest fapt, ne-am angajat ca ţară să asigurăm regimul fără vize pentru toţi cetăţenii din toate statele membre ale UE. Deci, este o barieră artificială care trebuie să fie eliminată, trebuie să fie eliminată necondiţionat şi foarte rapid.

Mai departe, semnarea convenţiei micului trafic la frontieră este, la fel, o acţiune care, în viziunea mea, vine în concordanţă cu interesele ambelor ţări, ar putea să faciliteze şi circulaţia persoanelor. Dincolo de acest fapt, gândesc eu că ar fi şi un impuls în promovarea ulterioară a unui şir întreg de proiecte de cooperare transfrontalieră cu finanţarea de la fondurile europene. Totodată, poziţia noastră este că urmează ca ambele părţi să discute de o manieră foarte clară, de o manieră constructivă vizavi de alte subiecte pe agenda dialogului politic.

Mă refer aici şi la acordul regimului la frontieră, la discuţiile pe marginea unui acord, mai ales a unui tratat de bază, dar aici nu putem să fim destul de flexibili în contextul denumirii acestui acord? Pentru ce ele sunt necesare? Ele sunt necesare pentru a elimina orice problemă, orice neîncredere. Cred că aici este chinteesenţa acestui subiect, nu există suficientă încredere din ambele părţi în contextul dezvoltării şi consolidării relaţiilor bilaterale atât de importante pentru Republica Moldova, cât şi pentru România, sunt sigur.

Poziţia mea personală şi a Partidului Democrat este că relaţiile pe axa Chişinău-Bucureşti, Bucureşti-Chişinău trebuie să fie un dialog european, un dialog bazat pe principii şi valori politice, juridice, de ce nu, etice europene. Din momentul în care România este stat membru al UE, Republica Moldova este un stat cu puternice aspiraţii europene. Este unica cale, dar o cale sigură, o cale cu angajamente asumate de ambele părţi.

Transcriere RADOR.