Kelemen Hunor susţine cinematografia

Realizator: Domnule ministru, dacă vă uitaţi în urmă, de când aţi preluat mandatul la Ministerul Culturii, care este cea mai mare realizare a dumneavoastră, onest vorbind?

Kelemen Hunor: Este foarte dificil să spui că există o singură realizare sau că există o singură nerealizare. Ar trebui să luăm pe domenii şi atunci am putea face un bilanţ şi trebuie să facem un bilanţ neapărat. Pot să vă spun că cel mai important lucru a fost la începutul anului repornirea ciclului cultural, fiindcă, de exemplu, la cinematografie, în anul 2000 nu a fost organizat niciun concurs de proiecte şi în anul 2010 noi am relansat din acest punct de vedere ...

Realizator: Oferta către ...

Kelemen Hunor: Oferta, bineînţeles, dar prima dată am schimbat Consiliul de Administraţie, sigur, în continuare, sunt nemulţumiri, sunt contestaţii, vor apărea fel de fel de probleme, dar momentan acest lucru mi se pare ceva normal. Problema este şi întrebarea este cum vom gestiona aceste probleme.

În domeniul patrimoniului cultural naţional, noi am început să lucrăm pe Codul patrimoniului cultural naţional, care până la sfârşitul anului va intra în dezbatere parlamentară, dar, în acelaşi timp, am reuşit să completăm Programul naţional de restaurare, PNR, şi am început lucrările la 280 şi ceva, 300 de monumente istorice cu bani foarte puţini.

O altă realizare este că în Parlament am reuşit să modificăm ordonanţa 77 şi reuşim să readucem nişte sume importante pentru cinematografie şi pentru monumente istorice. Sigur, urmează şi votul în plenul Camerei Deputaţilor, dar momentan aici nu avem probleme. În ceea ce priveşte o altă realizare este acceptarea Suceviţei pe lista monumentelor UNESCO ca o extindere, extensie a mănăstirilor din nordul Moldovei, care a fost o realizare foarte importantă, fiindcă anul trecut a fost amânată tot propunerea noastră şi sigur, am lucrat împreună cu Consiliul Judeţean Suceava.

Au fost şi alte realizări, AFCN-ul a început să funcţioneze, am reuşit să susţinem câteva proiecte importante de la Ministerul Culturii. A fost un festival foarte reuşit, în acelaşi timp, de câteva persoane, la fel de contestat, Festivalul de la Sibiu.

Realizator: Dacă nu eşti contestat, nu exişti la un moment dat.

Kelemen Hunor: Sunt fericit că am reuşit să contribuim şi noi la reuşita Festivalului de la Sibiu. Am reuşit să susţinem Festivalul de la Craiova, care este un festival într-un fel foarte specific, este vorba despre Shakespeare. Din acest punct de vedere, este ceva unicat nu numai în România, dar şi în această parte a Europei. Au fost şi alte proiecte importante, dar cel mai bun lucru a fost că am reuşit să repornim cu foarte bani puţini acest ciclu cultural, care în anul 2009 s-a întrerupt. O altă reuşită a fost, după ordonanţa 63, salvarea acelor instituţii de cultură, instituţii de spectacole şi concerte...

Realizator: Care ţineau de primării şi ...

Kelemen Hunor: ... şi câteva muzee care sunt în subordinea primăriilor, în subordinea consiliilor locale şi a consiliilor judeţene. Vorbim despre autoritatea locală, fiindcă lucrurile sunt diferite de la judeţ la judeţ. Din acest punct de vedere, sigur, pot să vă spun că această jumătate de an sau aceste şapte luni nu au trecut degeaba. Am muncit enorm de mult, am pregătit un proiect de lege pentru modificarea legii 8, este în dezbatere publică de câteva zile, în 30 de zile vom înainta Guvernului spre aprobare şi după aceea intră în dezbatere parlamentară, legea monumentelor de for public, este în dezbatere publică de săptămâna trecută. Deci, tot ceea ce am propus până la această oră eu spun că am reuşit să ...

Realizator: Să fiţi în timing.

Kelemen Hunor: Da.

Realizator: Dar ... Ce nu aţi reuşit? Că ştiu că sunteţi un om foarte corect şi foarte onest. Ce nu v-a ieşit?

Kelemen Hunor: În zona digitizării suntem rămaşi în urmă foarte mult.

Realizator: Şi ştiu că este un proiect la care ţineţi foarte mult dumneavoastră.

Kelemen Hunor: Este un proiect important pentru România, este un proiect important pentru cultura românească, este un proiect important pentru tot ceea ce înseamnă informaţie digitizată şi aici, din păcate, suntem în urmă şi nici nu văd cum am putea recupera timpul pierdut şi, înainte de orice, din cauza bugetului foarte mic, din cauza bugetului care a suferit modificări şi în această perioadă cu tăierea salariilor cu 25%, cu restructurarea, cu tăierea banilor de la bunuri şi servicii cu 20% şi de aceea, acolo văd o problemă pentru care trebuie să găsim o soluţie începând de anul viitor şi această soluţie, înainte de orice, trebuie să fie o soluţie financiară, că fără bani nu poţi să faci digitizarea în domeniul patrimoniului cultural naţional şi mai puţin în domeniul creaţiei contemporane, indiferent dacă vorbim despre literatură sau despre arte vizuale sau despre alte domenii, fiindcă acolo trebuie să plăteşti şi drepturi de autor, trebuie să plăteşti sume considerabile dacă vrei să fie eficient. Este un proiect care a fost neglijat, este un proiect care necesită multă atenţie şi multă, multă muncă.

Realizator : Cum vă descurcaţi cu un buget atât de mic?

Kelemen Hunor: De la începuul anului am spus că este un buget insuficient. Noi, în ceea ce priveşte cheltuielile de personal, sper că după rectificare ne vom încadra în această - hai să spunem aşa - restructurare care loveşte foarte tare şi în instituţiile de cultură. În ceea ce priveşte investiţiile - şi este o altă realizare - putem continua lucrările cele mai importante, mă gândesc la Biblioteca Naţională, noua clădire care anul viitor trebuie să fie gata şi dacă vom asigura finanţarea proiectului, atunci vom fi gata anul viitor. Momentan, pot să vă spun că avem resursele pentru a continua această lucrare, nu trebuie să oprim şantierul. Asta înseamnă şi locuri de muncă, înseamnă foarte multe lucruri colaterale. La Biblioteca Naţională, deci, lucrurile merg bine.

La Palatul Culturii de la Iaşi, în continuare, lucrăm şi lucrurile merg bine acolo. Dacă au apărut întârzieri, au apărut din cauză că nimeni nu ştia exact când începi să lucrezi ce mai descoperi, mai ales pe structura de rezistenţă a palatului, dar şi acolo suntem în grafic. Din cauza contestaţiilor nu am putut semna încă până la această dată contractul pentru renovarea, pentru consolidarea Teatrului Naţional din Bucureşti, un proiect foarte important nu numai pentru instituţia Teatrului Naţional, dar şi pentru Bucureşti, şi pentru... aspectul general al zonei, kilometrul zero, Pieţei Universităţii, dar sper că până la sfârşitul lunii septembrie - octombrie şi justiţia îşi va spune cuvântul, şi atunci putem semna contractul, putem demara lucrarea ca să fim în grafic şi urmează să continuăm licitaţiile la Opera Naţională, la Muzeul Ţăranului Român şi la Muzeul "George Enescu", în aşa fel încât anul viitor să începem lucrările şi acolo.

Deci, în ceea ce priveşte investiţiile, iarăşi suntem OK cu acest buget mic. Nu am putut din păcate susţine toate proiectele şi acolo avem cele mai multe probleme, nu am putut susţine toate proiectele consistente tradiţionale sau proiecte noi ,care ar merita susţinerea Ministerului Culturii şi susţinerea financiară de la bugetul de stat. Nu am putut face acest lucru din cauza bugetului foarte, foarte, mic şi tot timpul a trebuit să căutăm... ealizator:

Realizator: Să vă chivernisiţi.

Kelemen Hunor: Facem o echilibristică foarte dificilă şi de aceea apar şi foarte multe contestaţii. Când ai foarte mulţi bani şi poţi să dai la toată lumea...

Realizator: Toată lumea-i mulţumită.

Kelemen Hunor: ...sigur, respectând criteriile calitative, atunci şi protestele sau contestaţiile sunt mult mai puţine. Când ai foarte puţini bani trebuie să iei o decizie: ori dai foarte puţin la fiecare şi atunci nimeni nu poate să-şi ducă până la capăt proiectul fiindcă nu poţi... Dacă ai un buget de un milion de lei nu poţi să faci proiectul cu 10 lei. Ori dai la câteva proiecte importante o sumă mai considerabilă ca să fie bugetul de ajuns pentru a face proiectul şi atunci apar fel de fel de nemulţumiri.

O altă nemulţumire - că m-aţi întrebat de nemulţumire - este în zona AFCN-ului, Fondul Cultural Naţional, unde lucrurile merg destul de greu şi mă gândesc foarte serios să schimbăm metodologia, normele de aplicare a dosarelor, normele de accesare a fondurilor. Inclusiv, legea trebuie schimbată. Sunt convins că avem o experienţă de cinci, şase, şapte, ani, aproape zece ani, de la prima variantă a legii şi văd că acolo, într-adevăr, trebuie să intervenim, pentru anul viitor nu putem lăsa aşa, altfel acele sume, care nu sunt foarte, foarte mari, dar totuşi înseamnă destul de mult pentru proiecte culturale, pentru evenimente cultutrale, pentru zona editorială, pentru reviste culturale, se pierd şi nu aş vrea să continuăm în anul 2011, aşa cum am lucrat în 2010.

Dar, fără modificarea legislaţiei nu avem cum să schimbăm regulile şi procedurile. Cam astea sunt proiectele cele mai importante, plus prezenţa noastră în spaţiul cultural european a fost foarte importantă, dar aici, dincolo de activitatea noastră, trebuie să amintesc şi activitatea ICR-ului, fiindcă şi ICR-ul are atribuţii şi are chiar o prezenţă foarte vizibilă. Noi, momentan, pregătim prezenţa României la Bienala de Arhitectură de la Veneţia. Pavilionul este în pregătire. Lucrarea câştigătoare este în construcţie, în interiorul pavilionului fiindcă este o lucrare complexă şi va fi o prezenţă, spun eu, onorabilă la această Bienală. Trebuie să începem pregătirile pentru Festivalul "George Enescu", care va fi anul viitor, şi nu avem foarte mult timp la dispoziţie şi, din păcate, nu vom avea o sală renovată. Sala Palatului, dacă va intra în renovare, poate după Festivalul "George Enescu", ediţia anului viitor vom începe renovarea mai substanţială a Sălii Palatului, dar pentru anul viitor vom asigura condiţiile optime pentru acest festival, dar trebuie să avem şi bugetul.

Realizator: Să sperăm că şi anul acesta, dacă în ediţia trecută Sala Radio a lipsit, pentru că era în renovare, nu ne veţi uita şi ne veţi include în circuitul Festivalului Enescu - avem o sală splendidă, revovată, cu o orgă care poate rivaliza cu marile orgi ale lumii, cu acustică impecabilă.

Kelemen Hunor: Sunt convins că şi Sala Radio va intra în circuit, mai ales că Bucureştiul suferă, în continuare, de lipsă de spaţii pentru manifestări de cultură de amploare. Şi, din acest punct de vedere, o soluţie ar fi renovarea, restructurarea Sălii Palatului, în aşa fel încât să aibă şi Bucureştiul, ca orice capitală în Europa, să aibă o sală de concerte unde poţi să inviţi pe oricine, dacă ai bani, şi poţi să găzduieşti orice orchestră din lume.

Realizator:Domnule ministru, vorbeaţi de Bucureşti şi, recent, aţi făcut o declaraţie foarte corectă, dar şi foarte dureroasă: aţi spus că Bucureştiul este oraşul cel mai desfigurat din România. Ce aţi schimba în Bucureşti, dacă aţi avea mână liberă şi dacă v-ar permite legea? - că văd că ţineţi foarte mult la cartea de vizită, până la urmă, a ţării noastre.

Kelemen Hunor: Bucureştiul, în centrul istoric şi acolo unde au mai rămas zone protejate şi monumente istorice, cel mai corect ar fi - dar asta nu depinde de ministrul culturii sau depinde într-o măsură foarte-foarte mică, - ar trebui stopată orice intervenţie, nouă construcţie, doar renovare, restaurare, conservare şi punerea în valoare, aşa cum se întâmplă în anumite zone din oraşe mari şi importante, Paris, Roma, unde nu ai voie să construieşti în anumite zone, nu ai voie să ridici clădiri uriaşe şi clădiri noi. Ar trebui să facem acest lucru în Bucureşti, fiindcă Bucureştiul, în ac est moment, are deja foarte puţine zone unde s-a mai păstrat ceva din farmecul sau din istoria Bucureştiului vechi şi, de aceea, asta ar fi o posibilitate.

După aceea, ar trebui nişte proiecte foarte-foarte coerente pentru tot ce se construieşte nou, fiindcă aici e o boală generală, nu numai în Bucureşti, că nu reuşeşti să descoperi firul logic al urbanismului. În general în oreşele şi mai ales acolo unde sunt construcţii mari sunt investitori care se gândesc la profit şi doar la profit - trebuie repede construită, o clădire trebuie să fie cât mai mare, cu suprafeţe uriaşe, care pot fi după aceea date în chirie şi pot să recuperezi banii foarte-foarte repede. Este o abordare, spun eu, greşită şi... Deci, eu am spus că e un oraş foarte-foarte desfigurat, fiindcă interesul investitorilor în zona imobiliară în Capitală e cea mai palpabilă. Acest interes se vede şi în alte oraşe, dar, fiind capitala ţării, aici este ceva devastator, şi asta ar trebui să facem.

După aceea, în Codul Patrimoniului Cultural Naţional vom include nişte sancţiuni mult mai dure - pentru distrugerea clădirilor şi, în general, distrugerea patrimoniului cultural naţional trebuie să găsim o soluţie mult mai, şi vom găsi în Codul Patrimoniului Cultural Naţional, nu numai pentru Bucureşti, dar, vorbind de Bucureşti, sigur, avem în vedere şi capitala, înainte de orice alt oraş, o protecţie a zonelor unde există monumente istorice mult-mult mai dură. Sigur, depinde şi de Primărie, depinde şi de Urbanism, depinde şi de proiectanţi, depinde de bunul simţ, de cultură, de educaţie. Fiindcă n-ai cum să ceri de la un om, sau poţi să ceri, dar rezultatul rămâne de văzut, lucruri cu care nu s-a întâlnit niciodată în viaţa lui, nici în copilărie, nici în şcoală, nici mai târziu şi a devenit foarte mercantil, foarte interesat de profit, de bani şi, din cauza asta, e greu să ai pretenţii de bun simţ.

Trebuie să operezi cu legea şi cu sancţiune, din păcate, din păcate. În Roma, în Franţa, la Paris, sau în alte oraşe mari, totuşi există o conştiinţă mult mai puternică în ceea ce priveşte protejarea patrimoniului cultural naţional. Am văzut în foarte multe oraşe, am văzut în foarte multe ţări, oamenii nu acceptă, dacă cineva ar veni şi ar încerca să facă ceva împotriva patrimoniului cultural naţional, ei nu acceptă, comunitatea nu acceptă ....

Realizator: E o reacţie a comunităţii, o reacţie civică foarte ...

Kelemen Hunor: ... o reacţie civică şi o reacţie sănătoasă, dar care vine din educaţie.

Realizator: Pentru că timpul nostru se apropie de sfârşit, ce face omul de cultură Kelemen Hunor? Hai să nu mai vorbim de administratorul Culturii.

Kelemen Hunor: Din când în când, încearcă să citească. Nu scrie aproape nimic, nu scrie literatură sau, mă rog, poezii, proză. Încearcă să citească cât mai mult - nu prea are timp - seara, dimineaţa, dacă pleacă undeva, în avion. Din acest punct de vedere, când intri în administraţie, trebuie să fii conştient - când intri în politică, în general -, dar în administraţie şi mai accentuat, că trebuie să pui în paranteză viaţa ta de creator, dacă-mi permiteţi acest cuvânt mai pretenţios.

Trebuie să pui în paranteză, că nu poţi să fii administrator în sensul bun al cuvântului, indiferent că eşti ministru, eşti director de teatru sau orice altă instituţie de dimineaţă până seara, şi, de la ora zece, devii poet. Nu merge. Cel puţin în cazul meu, nu merge. Am multe proiecte, am multe schiţe, de ani de zile aşteaptă şi sper că, la un moment dat, Dumnezeu, dacă îmi dă sănătate şi forţă, la un moment dat o să scriu şi o să fac ceea ce, în această perioadă, nu am putut să fac. Din păcate, nici măcar la teatru nu ajung, aşa cum aş fi dorit, în fiecare săptămână, în fiecare lună, nu prea am timp. M-am dus la Festivalul de Film, la Cluj, am fost în câteva oraşe, am fost la câteva evenimente, dar mult mai puţin decât ...

Realizator: Le făceaţi de obicei.

Kelemen Hunor: Da, într-o viaţă "normală" şi în ritmul normal al unui om de cultură, dar asta este viaţa. Trebuie să faci sacrificii şi aici nu este cazul să spun că 'dom'le, nu-mi place ceea ce fac', că atunci ar trebui să stau la o parte şi să las să vină altcineva. Nu, dar trebuie să fiu şi am fost conştient că anumite lucruri sunt incompatibile. Administrarea unui minister, a unui domeniu, în general, politica nu e compatibilă cu statutul de creator.

Realizator: Merită acest sacrificiu, din punct de vedere al creatorului? E o experienţă care vă va folosi?

Kelemen Hunor: Eu zic că merită, merită mai ales dacă poţi să faci ceva bun, dacă poţi să mişti lucrurile într-o direcţie bună, dacă poţi să faci nu salturi uriaşe şi nu poţi să faci minuni, dar dacă poţi să faci doi-trei-patru-cinci paşi, dacă poţi să laşi ceva în urma ta - o lege, un sistem, nişte proceduri, nişte mecanisme care funcţionează şi fără tine şi funcţionează corect în societate, funcţionează transparent şi eficient, atunci înseamnă că a meritat.

Nu mai vorbesc de experienţa umană, fiindcă e cu totul şi cu totul altceva să te întâlneşti cu fel de fel de persoane în această calitate sau din această calitate, să vezi reacţia lor, să vezi cum funcţionează în societate sau în anumite segmente, cum funcţionează în societate şi altceva să inventezi ca şi scriitor.

Realizator: Domnule ministru, eu vă mulţumesc pentru acest interviu, vă urez succes şi urez tuturor să nu mai fie cultura o stare de criză în România.