Între MCV şi Schengen "nu există nicio legătură instituţională"

Va susţine preşedinţia irlandeză a UE, la fel de puternic ca cele precendente, aderarea României la Spaţiul Schengen?

Oliver Grogan: Înţelegem pe deplin şi apreciem dorinţa puternică a României şi Bulgariei de a fi parte din spaţiul Schengen.

Ştim că ambele ţări au îndeplinit toate criteriile tehnice iar Consiliul European a cerut preşedinţiei să revină la această chestiune în luna martie pentru luarea unei decizii.

Preşedinţia irlandeză va face tot ce îi stă în putere ca să faciliteze un acord asupra acestei chestiuni între statele membre şi deşi Irlanda nu este stat membru Schengen, suntem la dispoziţia României în calitate de intermediar onest pentru a ne asigura ca acest lucru se va întâmpla.

Credeţi că aderarea României la Schengen poate avea loc anul acesta, puteţi face o predicţie?

Oliver Grogan: Nu cred că preşedinţia UE poate face o predicţie.

Trebuie ca toate statele membre să fie de acord.

Rolul nostru, al preşedinţiei, este să facem toţi paşii pentru ca acest lucru să fie posibil.

România a respins în mod constant legătura făcută de unele state, mai ales Olanda, între rezultatele rapoartelor din Mecanismul de Cooperare şi Verificare şi aderarea la Schengen, de vreme ce nu extistă o regulă în acest sens.

Oliver Grogan: România are dreptate, nu există nicio legătură instituţionalizată între MCV şi aderarea la Schengen iar preşedinţia irlandeză cu siguranţă nu va introduce o asemenea legătură.

Rolul nostru este să reconciliem poziţiile şi să asigurăm aspiraţia legitimă a României de aderare la Schengen cât mai curând posibil.

În timpul preşedinţiei irlandeze se lucrează la o chestiune dificilă, viitorul buget european, care a trezit deja dezbateri intense. Care este poziţia preşedinţiei irlandeze în privinţa nivelului alocărilor pentru politica de coeziune, o temă fierbinte pentru România care alături de statele din Grupul Pietenilor Coeziunii susţine un nivel cel puţin egal cu cel din actualul buget?

Oliver Grogan: Voi vorbi pe de o parte din punctul de vedere al preşedinţiei irlandeze a UE şi din cel al statului membru cu propriile aspiraţii.

Ca deţinători ai preşedinţiei UE vrem să facem tot ce e posibil ca toate păţile să cadă de acord şi să fie aplicat cu toate măsurile tehnice necesare cât mai curând posibil, vrem un buget care să îndeplinească necesităţile UE.

Ca stat membru, Irlanda deşi nu e membru al Grupului Prietenilor Coeziunii a beneficiat enorm de pe urma efortului de coeziune al UE pentru a atinge nivelul de dezvoltare pe care îl avem, aşa că înţelegem poziţia României.

Se poate spune că suntem prieteni ai Prietenilor Coeziunii.

Suntem de acord că trebuie să fie alocări adecvate de fonduri pentru coeziune în aşa fel încât să permită României şi altor ţări să ajungă din urmă media europeană.

S-a stabilit deja ca fermierii din mai noile state membre ca România să primească plăţi directe egale cu cei din Franţa de exemplu iar acum au apărut voci care evocă eliminarea diferenţelor gradual mai tarziu decat se stabilise. Cum vedeţi evoluţia chestiunii în timpul preşedinţiei irlandeze.

Oliver Grogan: Pe masă sunt formule extrem de complicate şi pot spune că deja s-au înregistrat progrese considerabile în timpul preşedinţiei cipriote.

Cred că până la urmă este vorba despre felul în care se vor porţiona, cât mai bine, banii aflaţi la dispoziţie pentru că ştim că este un total limitat pentru viitorul buget.

România are aspiraţii legitime în această privinţă.

Vor fi negocieri foarte complexe iar noi vom face tot ce putem.

Vă reamintesc că decizia se va lua la nivelul Consiliului, deci a şefilor de stat, condus de preşedinţia permanentă a Consiliului prin domnul Van Rompuy.

Evident în pregătiri are un rol şi preşedinţia irlandeză care va face acţiona energic pentru a se avansa şi pentru ca luarea unor decizii să fie posibilă.

Dar care este poziţia Irlandei, ca stat membru, în privinţa egalizării plăţilor directe pentru fermieri?

Oliver Grogan: Principala preocupare a Irlandei este să se ajungă cât mai repede la un acord privind folosirea fondurilor pentru agricultură.

Aş spune, pe baza trecutului nostru, că menţinerea fondurilor disponibile pentru agricultură este prioritatea noastră naţională în negocieri pentru că avem un sector agricol mare şi ştim că este nevoie de o producţie mai mare de hrană pentru în întreaga lume, în plus, agricultura este un motor pentru dezvoltarea economică ulterioară a UE.

Irlanda ca preşedinte UE dar şi ca stat membru, sprijină propunerile comisarului Cioloş pentru agricultura organica şi prietenoasă cu mediul?

Oliver Grogan: Irlanda sprijina puternic "agenda verde" în agricultură.

Vrem să ne asigurăm că produsele agricole europene sunt de cea mai înaltă calitate posibilă şi că obţin cel mai mare grad de acceptare de la consumatorii europeni care în mod evident cer tot mai mult în domeniul ecologic.

E ceva ce vom vedea tot mai mult şi în România.

Există o dezbatere uriaşă despre organismele modificate genetic iar grupurile americane de lobby sunt foarte active, cum se poziţionează Irlanda?

Oliver Grogan: Contextul aici este viitorul acord de comerţ între SUA şi UE.

Ca naţiune a comerţului, Irlanda are tot interesul să se asigure că acest acord se face.

Admitem că negocierile vor fi foarte dificile, ele în sine vor fi derulate de Comisia Europeană, dar preşedinţia UE are rolul de a pregăti mandatul pentru Comisie în aceste negocieri.

Ştim că ambele părţi, SUA şi UE, trebuie să facă concesii pentru a ajunge la un acord, cred că e prematur de spus exact ce concesii anume, aţi menţionat deja un domeniu (n.r. Organismele modificate genetic) dificultăţi clare dar vom vedea...

Comisia Europeană a lansat recent o dezbatere în privinţa gazelor de şist, dacă în Europa ele ar trebui sau nu exploatate. La finalul dezbaterii sunt de aşteptat probabil recomandări. Cum se poziţionează Irlanda?

Oliver Grogan: Din punct de vedere tehnic, în ce priveşte preşedinţia irlandeză, nu există nicio propăunere înaintată, aşa că deocamdată preşedinţia nu are niciun rol.

Totuşi chestiunea presupune întrebări mari, inclusiv cea a securităţii energetice a UE care nu paote fi ignorată.

Au fost exprimate variate îngrijorări privind exploatarea de gaze de şist cărora trebuie să li se răspundă.

În acelaşi timp trebuie să fim pragmatici.

Eu personal aş pleda pentru o abordare care să asigure cele mai mari consideraţii de siguranţă.

Fără să excludem această posibilitate a gazelor de şist noi în Irlanda încă nu am început să ne exploatăm rezervele.

Este în derulare o dezbatere naţională în care cea mai importantă chestiune este cea a efectelor exploatării asupra mediului.

Acelaşi tip de dezbatere va fi şi la nivelul UE, aşa că haideţi să fim pragmatici.

Probabil cea mai importantă dezbatere anul acesta va fi cea despre viitorul Europei, dacă să optăm pentru mai mult sau mai puţin control de la Bruxelles, care este poziţia Irlandei?

Oliver Grogan: Noi suntem foarte pragmatici.

Totul vine din chestiunea subsidiarităţii, adică, la ce nivel sunt cel mai bine luate deciziile în orice domeniu.

Deja sunt principii prevăzute în tratatele UE în ce priveşte unde se iau deciziile.

Unele decizii ar trebui luate la nivel local, altele trebuie neapărat luate la nivel naţional iar cele care au un context mai larg trebuie luate la nivel european.

Principiul este că deciziile trebuie luate la cel mai de jos nivel din punct de vedere practic.

Dezbaterea dacă decizia să se ia local sau la centrul naţional are loc în toate statele membre.

Britanicii oarecum au provocat dezbaterea, dar ca să fiu sincer dezbaterea provocată de ei merge un pic mai departe de cea privind decizia europeană şi cea naţională şi trebuie să admitem asta.

Premeirul irlandez i-a îndemnat la precauţie pe prietenii noştri britanici şi le-a spus că viitorul lor este în Europa unde pot aduce şi au adus o importantă contribuţie mai ales în ce priveşte piaţa unică.

Irlanda e foarte apropiată de Marea Britanie dar în acelaşi timp avem o vocaţie europeană şi nu vrem niciun conflict între cele două.

O altă chestiune care plasează Marea Britanie în opoziţie cu alte state membre este taxa pe tranzacţiile financiare. Cum se plasează Irlanda?

Oliver Grogan: În calitate de preşedinte al UE aşteptăm o propunere de la Comisia Europeană pe baza căreia vom lucra, în mod onest, pentru a se ajunge la un acord.

Ca stat membru, Irlanda a arătat că nu va participa la acest mecanism care va fi aplicat de un număr anume de state, e ceea ce putem numi "geometrie flexibilă".

Fiecare stat are dreptul să decidă singur ce alege.

În cazul Irlandei, nu vrem să vedem propria industrie de servicii financiare, care e considerabilă, pusă într-un dezavantaj competitiv cu City-ul londonez.

În ce priveşte apropierea Republicii Moldova de UE, este posibilă semnarea până la sfârşitul acestui an a acordului de asociere şi al celui privind liberalizarea vizelor?

Oliver Grogan: Din ce am înţeles, un acord asupra vizelor va urma după acordul de asociere.

Există un angajament puternic între UE şi Republica Moldova, iar numai acesta a adus beneficii mari Republicii Moldova, a avut ca efect transformarea ţării pe măsură ce face eforturi să îndeplinească cerintele pentru o asociere strânsă cu UE.

Salutăm aspiraţiile lor la această perspectivă europeană.

În funcţie de evaluările Comisie Europene, putem spera că se va ajunge la un acord de asociere până la sfârşitul acestui an, avem toate motivele să fim optimişti.

Dată fiind continuarea extinderii pe baza principiului condiţionalitii, cum va aborda preşedinţia irlandeză momentul din martie când Serbia şi FYROM ar putea primi date pentru începerea negocierilor iar Albania statut de candidat.

Oliver Grogan: Nu este un proces automat ci unul pas cu pas, este deja foarte mult că şefii de guverne au stabilit acest set de paşi.

Dacă recomandarea Comisiei Europene va fi pozitivă, cum vedeţi evoluţia apoi?

Oliver Grogan: Noi vom facilita, în mod imparţial, un consens, pentru că toată lumea trebuie să fie de acord, vom depune eforturi şi vom fi creativi.

Care este percepţia preşedinţiei irlandeze asupra eventualelor schimbări în ce priveşte criteriile de aderare pentru Serbia, FYROM şi Albania care reclamă că se confruntă cu "ţinte în mişcare".

Oliver Grogan: Comunitatea europeană, la care a aderat Irlanda în 1973, nu era la fel ca cea la care a aderat România în 2007 şi care nu va fi la fel cu Uniunea Europeană la care vor adera aceste ţări aspirante.

UE este un proiect în evoluţie continuă.

Serbia sau Macedonia nu vor adera la UE a anului 2005 ci la cea din acel moment în care vor deveni membre.

Pot să le înţeleg dificultăţile şi provocările crescute cu care se confruntă dar UE nu e statică.

Principiile de aderare sunt aceleaşi, cele de la Copenhaga, condiţionalităţile sunt ale lor şi vor fi aplicate riguros.

Ce se întâmplă cu Bosnia Herţegovina. Aspiraţia ei europeană nu este menţionată în programul preşedinţiei irlandeze.

Oliver Grogan: Priorităţile noastre se referă la acţiunile care pot fi făcute în aceste 6 luni, o perioadă destul de scurtă.

Noi sprijinim fără ambiguităţi perspectiva europeană a Bosniei-Herţegovina.

Irlanda ca şi alte state admite că e nevoie de mai multe reforme în această ţară, CE a spus clar asta iar noi facem apel la Bosnia-Herţegovina să aplice aceste reforme ca să poate face o cerere credibilă de aderare la UE.

În ultima vreme din Marea Britanie au venit declaraţii alarmante privind aşa-zisul val de români care va invada ţara după liberalizarea completă a pieţei muncii. Cum se explică asta, ştiind că în Irlanda venirea românilor se poate numi o poveste de succes şi corectaţi-mă dacă nu am dreptate.

Oliver Grogan: Comunitatea română din Irlanda este a doua cea mai mare şi este o poveste de succes, românii sunt foarte bine integraţi şi vorbitorii de limba română reprezintă aproape 1 la sută din populaţie.

Nu există probleme şi nici tensiuni.

Chestiunea românilor este controversată acum în Marea Britanie.

Am citit nişte cifre, nişte previziuni privind numărul românilor care va veni în Marea Britanie după ridicarea restricţiilor, dar aceste cifre au fost transmise de un grup anti-imigraţie aşa că nu sunt obiective.

Irlanda a ridicat deja toate restricţiile pe piaţa muncii pentru români.

Marea Britanie s-a angajat să facă la fel, la sfârşitul lui 2013, este ceva ce nu poate fi schimbat.

Autorităţile române şi recent ministrul român de externe au atras atenţia că românii nu sunt imigranţi, aşa cum se exprimă presa din unele ţări, ci cetăţeni ai UE. În ultima vreme pare să se adâncească sentimentul că ar exista cetăţeni europeni de mâna întâi şi unii de mâna a doua.

Oliver Grogan: Pot să înţeleg îngrijorarea ministrului dar nu pot exista cetăţeni de mâna întâi şi de mâna a doua.

Odată cu ridicarea tuturor restricţiilor de pe pieţele muncii în toate statele membre la sfârşitul lui 2013, nu va mai fi nicio diferenţă între muncitorii europeni şi alţii, va fi libertate completă de mişcare.

Iar în cealaltă privinţă nu este cazul să se discute de imigraţie în acest context, pur şi simplu e vorba de circulaţia normală a persoanelor în UE.

În relaţiile economice bilaterale, există proiecte pentru perioada următoare sau ştiţi dacă investitori irlandezi intenţionează să vină aci?

Oliver Grogan: Cea mai mare parte a investiţiilor irlandeze în România au fost până acum în domeniul imobiliar care acum nu prea e dinamic.

Sunt şi câteva investiţii interesante dar care pornesc de la un nivel jos însă sperăm să crească dar acum avem şi noi anumite îngrijorări economice în Irlanda
aşa că pentru moment nu este cel mia bun climat pentru investiţii din Irlanda în exterior.

Dar, în mod logic, România rămâne o zonă de prospecţie pentru oamenii de afaceri irlandezi, doar prin faptul inevitabil că România va prinde din urmă media europeană, asta oferă oportunităţi uriaşe.

Dacă aţi menţionat dificutăţile Irlandei, atunci ce-ar fi să inversăm întrebarea, care ar fi domeniile în care aţi vrea să vedeţi companii româneşti investind în Irlanda?

Oliver Grogan: E interesant, această propunere nu ne-a fost avansată până acum, dar de ce nu?! Pe măsură de România se dezvoltă vor fi tot mai mulţi investitori români.

De exemplu, acum 30-40 de ani ar fi fost de neconceput ca irlandezii să investească în altă ţară, dar acum e ceva normal, avem investiţii în toată lumea.

La fel se va întâmpla cu România.

Un fel de "tigru român" aşa cum era numită înainte Irlanda "tigrul celtic".

Oliver Grogan: Da, "Tigrul de la Marea Neagră", îmi place cum sună.

Acum nu mai vorbim de "tigrul celtic" ci de progres sustenabil pentru a ieşi din actualele dificultăţi şi chiar asta facem.