Interviu Thomas Jackson, Marea Lojă Masonică

Realizator: Invitat: Thomas Jackson, secretar executiv al Conferinţei Mondiale a Marilor Loji Masonice. El a venit în România la invitaţia Marii Loji Naţionale din România, care-şi serbează în perioada 22-24 ianuarie 130 de la înfiinţare.

Domnule Thomas Jackson, vreau să vă mulţumesc, deoarece v-aţi găsit timp pentru realizarea acestui interviu, prilej de a afla lucruri utile de la dvs, căci, mărturisesc asta ascultătorilor noştri, sunteţi un mare personaj al vieţii masonice contemporane. Sunteţi preşedintele unui organism masonic intitulat Conferinţa Mondială a Marilor Loji Masonice. Aşadar, poate ar fi bine să începem chiar cu această Conferinţă Mondială a Marilor Loji Masonice. Despre ce e vorba?

Thomas Jackson: Mai întâi, sunt secretar executiv al Conferinţei Mondiale, nu preşedinte. Conferinţa Mondială este o organizaţie care şi-a început activitatea în urmă cu 15 ani, pentru ca liderii francmasoneriei universale să se poată aduna laolaltă, să se poată întâlni şi să discute probleme de interes comun, să elaboreze căi de a îmbunătăţi această societate în care trăim şi să ajute la o înţelegere mai bună a francmasoneriei la nivelul lumii.

Audio: Interviul cu Thomas Jackson, secretar executiv al Conferinţei Mondiale a Marilor Loji Masonice:

Realizator: Câte mari loji fac parte din Conferinţa Mondială?

Thomas Jackson: De fapt, nu există noţiunea de membru. Participarea la Conferinţa Mondială rămâne complet la latitudinea fiecărei mari loji. Avem cca 250 de mari loji în activitate. Un lucru pe care puţini oameni din afara masoneriei îl înţeleg este că există o formă de francmasonerie care se numeşte regulară, şi aceasta este forma adoptată de marile loji care participă la Conferinţa Mondială, dar mai există o grupă de mari loji, pe care noi le numim mari loji neregulare, care nu respectă neapărat protocoalele masoneriei regulare.

Dificultatea cu care ne confruntăm la nivel mondial este că orice organizaţie îşi poate spune francmasonerie, iar noi nu avem cum să ţinem acest lucru sub control. Una din marile probleme şi dificultăţi pe care trebuie să le rezolvăm la nivel mondial privitoare la organizaţia noastră este că oamenii din afară nu ştiu diferenţa dintre o mare lojă regulară şi una neregulară. Şi din nefericire în ţări precum România astăzi există forme de masonerie neregulară. Ele se manifestă public, iar publicul nu are cum să ştie dacă e vorba de masonerie regulară, recunoscută, sau neregulară.

Realizator: Doresc să subliniez faptul că Marea Lojă Naţională, care este organismul masonic românesc regular, insistă asupra regularităţii de câte ori are ocazia, căci desigur confuzia nu e deloc benefică pentru francmasonerie. Există structuri care-şi spun masonice, dar practică o artă coruptă, iar acest lucru este un pericol pentru fraternitate şi pentru imaginea fraternităţii. Prin urmare, să înţelegem că în Conferinţa Mondială este necesară regularitatea?

Thomas Jackson: Categoric. Pentru a fi invitat să participi, pentru a ţi se permite să participi la Conferinţa Mondială, trebuie să faci parte din francmasoneria mondială. A fi în francmasoneria regulară înseamnă a proveni din prima mare lojă, care a fost întemeiată în anul 1717 în Londra. Pentru a fi recunoscut ca regular, mai întâi trebuie să te tragi din acea mare lojă. În al doilea rând, orice nouă mare lojă trebuie instalată sau creată de o mare lojă regulară şi trebuie să respecte protocoalele francmasoneriei regulare.

Realizator: Acum în România, precum ştiţi foarte bine, Marea Lojă Naţională numără 130 de ani de la întemeierea ei. 130 de ani şi totuşi sunt încă multe persoane aici, în România, care au o părere foarte proastă despre masonerie. Unii cred că masoneria se implică în conspiraţii mondiale ori locale, alţii se gândesc la satanism, la ritualuri îngrozitoare şi înfricoşătoare. Aşadar, există o imagine negativă, interesantă din punctul de vedere al istoriei mentalităţilor, dar dăunătoare pentru buna desfăşurare a lucrărilor şi a eforturilor fraternităţii. Poate că ar fi momentul să ne spuneţi ceva despre masonerie. Ce înseamnă masoneria şi ce înseamnă masoneria în lumea de azi?

Thomas Jackson: Din nefericire, aproape de la apariţia ei, francmasoneria a fost acuzată de participare la planuri mârşave de control al guvernelor mondiale, de atitudini nesănătoase cu privire la chestiuni teologice. Iar noi ne-am luptat de-a lungul anilor să ne menţinem stabilitatea ca organizaţie dedicată bunăstării omenirii. Dacă cineva vrea să se întrebe asupra validităţii şi a integrităţii fraternităţii masonice, tot ce are de făcut este să cerceteze istoria francmasoneriei şi a francmasonilor.

Şi să noteze că nu există nicio ocazie în care francmasoneria să fi participat la vreun plan care să o pună în situaţia de a deveni o organizaţie supremă mondială. Dacă n-am face nimic altceva decât să ne uităm la marii conducători ai lumii libere, la numele acelor oameni care au clădit libertatea şi care erau francmasoni, ar fi dificil să acuzăm francmasoneria de implicare în planuri de control al lumii.

De exemplu, vreau să numesc câţiva oameni care au fost eroii patriei lor, care au luat parte la edificarea libertăţii şi a egalităţii. Bărbaţi precum George Washington în SUA, Simón Bolivar în America de Sud, San Martin în Argentina, O'Higgins în Chile, Kossuth în Ungaria, Giuseppe Garibaldi în Italia, Atatürk în Turcia, toţi au fost membrii ai fraternităţii masonice, toţi sunt eroi în ţările lor pentru efortul de a conduce bătălia, ca libertatea să existe.

Iar francmasoneria nu şi-a schimbat raţiunea de a fi de-a lungul anilor. Scopul principal este de a lua oamenii buni pe care-i putem afla în societate şi de a-i face şi mai buni. Asta nu înseamnă că reuşim mereu să găsim numai oameni buni, nici nu înseamnă că reuşim mereu să-i facem şi mai buni, dar nu se poate nega, dacă privim la bărbaţii pe care tocmai i-am pomenit, că francmasoneria trebuie să fi avut vreun rol, prin preceptele sale filosofice, în a-i determina pe aceşti bărbaţi să facă eforturile pe care le-au făcut în societăţile lor.

Este de înţeles mai ales astăzi în Europa răsăriteană, unde v-aţi aflat sub atâta oprimare timp de mai multe decenii, că manifestaţi neincredere faţă de orice entitate necunoscută care ar putea fi o ameninţare pentru libertatea popoarelor şi a ţărilor. În mod cert, România nu e ferită de o astfel de atitudine. Iar cele mai mari întrebări privind integritatea francmasoneriei contemporane se găsesc, într-adevăr, în mintea cetăţenilor din ţările est-europene. Va dura până când veţi genera o formă de încredere, deoarece aţi trăit sub oprimare timp de atâtea decenii. În ţările care nu au trecut prin represiunea prin care aţi trecut voi, francmasoneria poate fi mult mai deschisă, iar contribuţia ei la binele societăţii e mult mai recunoscută.

A insinua în vreun fel, aşa cum auzim de sute de ani, că francmasoneria este o organizaţie care are scopul de a controla societatea umană la nivel mondial este ilogic, deoarece nu există entităţi masonice la nivel mondial. Fiecare ţară sau fiecare stat dintr-o ţară are propria mare lojă independentă. Nu există mecanisme la nivel mondial, nu există mecanisme la nivel naţional în ţări care au mari loji statale de a controla în vreun fel oarecare oamenii. Francmasoneria nu a dezvoltat niciodată un sistem de control al lumii, căci nu există autoritate masonică la nivel lumii. A insinua în vreun fel, aşa cum auzim de sute de ani, că Francmasoneria este o organizaţie care are scopul de a controla societatea umană la nivel mondial este ilogic, deoarece nu există entităţi masonice la nivel mondial.

Fiecare ţară sau fiecare stat dintr-o ţară are propria mare lojă independentă. Nu există mecanisme la nivel mondial, nu există mecanisme la nivel naţional în ţări care au mari loji statale, de a controla în vreun fel oarecare oamenii. Francmasoneria nu a dezvoltat niciodată un sistem de control al lumii, căci nu există autoritate masonică la nivelul lumii. Trebuie să ne reamintim că datorită eforturilor masonice, putem afirma asta, omenirea a elaborat sisteme politice democratice şi Carta Drepturilor Omului. Acestea sunt tocmai o expresie a libertăţii opusă controlului absolut. Dacă Francmasoneria nu a fost chiar prima organizaţie care a practicat gândirea democratică, în mod cert este una dintre primele.

În ţara mea, în SUA, nu este nicio îndoială că Francmasoneria a jucat un rol major în perioada iluministă în crearea conceptului de democraţie. Făra Francmasonerie, în SUA este puţin probabil să fi avut forma de guvernare pe care o avem astăzi. Prin asta nu vreau să afirm că noi avem cea mai bună formă de guvernare din lume, pur şi simplu afirm că tocmai datorită mediului masonic s-a dezvoltat mentalitatea democratică care va deveni SUA. Da, este bine cunoscut şi la noi că SUA au un fundament masonic încununat de succes. Dar acum apare o nouă întrebare: de ce acest model masonic nu a cunoscut acelaşi succes şi în Europa? În Franţa, de pildă, a produs o mare revoluţie, care a generat teroarea şi o pleiadă de excese.

În Rusia a creat bolşevismul, aripa de extremă stângă a activităţii politice. Prin urmare, cum putem explica faptul că Francmasoneria în Europa nu a avut acelaşi succes ca în SUA? Trebuie să nu uităm că atunci când SUA construiau conceptul de viaţă democratică, ele erau o ţară nouă. În Europa aveaţi deja forme bine definite de guvernare, aveaţi monarhii, aveaţi dictaturi. Fiecare ţară era deja condusă într-un fel sau altul. În America nu exista o conducere. Deci noi am putut începe cu începutul şi am putut dezvolta un sistem care era complet nou şi necunoscut pentru restul lumii şi am făcut exact asta. Stilul american de guvernare s-a născut în America, de aici vine, aici a crescut, aici s-a maturizat şi aici a cunoscut succesul.

Aceasta nu înseamnă că guvernele europene nu au avut de câştigat de pe urma Francmasoneriei. Mă îndoiesc foarte tare că guvernele europene de azi ar exista în forma în care sunt dacă nu ar fi suferit influenţele gândirii masonice. Putem afirma că însăşi UE se ridică pe schele masonice, chiar schele masonice evidente. Poate nu în ceea ce priveşte implicarea propriu-zisă a francmasonilor, dar în mod sigur influenţa acestui mod de gândire a marcat UE. Mi se pare foarte interesant, am cercetat vreme îndelungată Francmasoneria. Sunt membru de 47 de ani şi în ultimii 30, Masoneria a devenit aproape o profesiune pentru mine, căci mi-am dedicat întreaga viaţă Francmasoneriei.

A devenit meseria mea când am devenit mare secretar al Marii Loji din Pennsylvania, timp de 22 de ani, iar apoi, la Conferinţa Mondială, unde mă aflu de 13 ani. Dar ceea ce m-a impresionat este că Francmasoneria este destul de influenţată de mediul în care trăieşte. Acolo unde provocările se ascut, Francmasoneria devine mai puternică. Deşi în ţările unde există masonerie, ţara are un rol mare în definirea stilului adoptat de masoneria respectivă, totuşi am descoperit că în Rusia, lucrurile s-au petrecut pe dos. Mai degrabă, Francmasoneria avusese un rol important în modelarea ţării decât ţara în modelarea Francmasoneriei. Este ceva unic. Procesul s-a oprit când Francmasoneria a fost interzisă acolo. Acum avem din nou Masonerie în Rusia.

Eu aş recomanda tuturor mari loje est-europene să înţeleagă că va dura până când se va reclădi încrederea în ţările lor. Ar fi o greşeală să ne mişcăm prea brusc, ori prea repede. Oamenii trebuie să înţeleagă raţiunile Francmasoneriei. Scopul nostru rămâne acela de a lua un om bun şi de a-l face mai bun. Să sperăm că acel om mai bun se va implica şi va reuşi să-şi influenţeze ţara. Am învăţat şi am reliefat permanent un lucru: că Francmasoneria este o organizaţie care nu se implică în mişcări politice. Asta nu înseamnă că francmasonii nu se pot implica. În SUA, noi ne mândrim cu faptul că 14 preşedinţi au fost francmasoni. Eu sper că şi masonii din Europa Răsăriteană se vor implica în ţările lor. Sper că aceşti oameni, pe care-i facem mai buni, vor îndruma societatea civilă.

Realizator: Deja mi-aţi răspuns aproape la ultima întrebare, căci vroiam să vă întreb: care credeţi că este viitorul Francmasoneriei, în primul rând în Europa? Mi-aţi spus deja mai multe lucruri, dar eu vă pun totuşi întrebarea, deoarece mă interesează. Avem de-a face cu o organizaţie care, precum aţi amintit, ia un om bun şi-l face mai bun, iar pe de altă parte, avem de-a face cu o rezistenţă a publicului, care merge până acolo încât în ziarele naţionale, masonii sunt expuşi public, iar dacă sunt politicieni, nu sunt numai expuşi, ci şi incriminaţi, doar din pricină că sunt masoni, ceea ce este şocant. Această mentalitate, trebuie să dispară pentru că e foarte greşită. Deci iată că vă pun întrebarea: cum vedeţi viitorul Francmasoneriei în Europa de Est?

Thomas Jackson: Vă trimit din nou la acei oameni pe care i-am numit mai devreme, care au jucat un rol major în societăţile lor, care erau francmasoni şi care au condus bătălia pentru libertate şi egalitate. Totodată, adversarii lor au fost dictatori, despoţi. Deci cei mai mari duşmani ai Francmasoneriei sunt personaje precum Hitler, Stalin, Mussolini, Franco, Khomeini.

Ei au aceeaşi structură şi se opun fraternităţii, deoarece nu doresc libertatea de gândire în societăţile lor. Cât priveşte Europa de Est, eu tot afirm în ultimii şase ani că sunt convins că marele viitor al Francmasoneriei se află în Europa de Est şi în Africa, pur şi simplu, deoarece în Africa abia acum începe să-şi facă simţită influenţa; în Europa de Est, deoarece marile loji sunt acum instalate sau reinstalate, în condiţii care au lipsit decenii în şir. Înţeleg lipsa de încredere, deoarece o organizaţie precum Francmasoneria poate fi privită cu neîncredere în Europa de Est, pur şi simplu pentru că nu este înţeleasă. Iar când nu înţeleg, acei cetăteni care au trăit în condiţiile în care aţi trăit aici, se opun în chip firesc.

Este ceva nou, ceva ce ei nu pricep, iar când apare o lipsă de înţelegere, apare o lipsă de încredere. Sunt însă ferm convins că marele viitor al fraternităţii masonice se află în zonele instabile ale lumii. Realistic vorbind, în Europa de Est şi în ţările africane, care sunt mai instabile decât civilizaţiile occidentale ce există de sute şi sute de ani, clădirea încrederii necesită timp.

Procesul înţelegerii organizaţiei necesită timp. Dar dacă ne uităm în jur, observăm că istoricii de azi au început să recunoască rolul şi influenţa francmasonilor în evoluţia societăţilor civile din lume. Abia în ultimii 20 de ani istoricii şi-au dat seama că aceste organizaţii au avut o influenţă majoră în evoluţia societăţilor civile, iar Francmasoneria îşi ia acum locul în cărţile de istorie.