Interviu premierul Emil Boc

Legea salarizării, legea pensiilor şi legea bugetului de stat pentru anul viitor sunt ţintele, obiectivele guvernului de la această oră. O notă de optimism pe care o transmite guvernul angajaţilor din secotrul public e că salariul va creşte de la 1 ianuarie cu 15%. Pentru acestea, dar şi pentru alte dificultăţi pe care le reclamă şi cetăţenii l-am invitat în această seară pe şeful guvernului, prim-ministru, domnul Emil Boc.

Realizator: V-am ascultat aseară la TVR. Pe moment mi-am spus că sunteţi un om care încă mai crede într-o societate construită pe meritocraţie. La cât profesionalism şi devotament impune un angajat tot pe atât să i se măsoare recompensa. Legea salarizării pe anul 2011 convenită în final cu toţi partenerii guvernului ne îngăduie să sperăm că am luat-o într-o direcţie bună.

Emil Boc: Eu spun că este primul pas important şi decisiv spre normalizarea sistemului de salarizare a personalului plătit din fonduri publice. Spun asta în contextul în care această lege este una riguroasă, raţională, fără populisme şi oferă exact atât cât poate România în momentul de faţă. Fac precizarea din start că este vorba de două lege: o lege cadru care stabileşte practic ierarhia profesiilor în România cu coeficienţii maximi pe care îi poate avea fiecare profesie...

Realizator: S-au corectat toate inechităţile din trecut?

Emil Boc: S-a lucrat mai bine de 9 luni la această lege pentru îmbunătăţirea formei anterioare din România, Legea 330 cu sindicatele, potrivit legii, cu experţi ai Băncii Mondiale şi care au făcut o erarhizare aşa cum există în Uniunea Europeană a profesiilor şi a coeficienţilor aferenţi, coeficienţi maximali care pot fi acordaţi. Legea a doua este legea de salarizare efectivă pentru anul 2011 care, de fapt ce ne spune? Spun în termeni foarte simpli pentru toţi cei care ne ascultă. Deci legea cadru ne spune, nivelul maximal pe care îl poate atinge o profesie în România şi un funcţionar public ca atare, iar Legea cadru ne spune în 2011: atât se poate da din nivelul maximal pe care ar trebui să-l primeşti când grila se va aplica în integralitate. Ea se va aplica pe parcursul a câţiva ani de zile şi ca să se înţeleagă şi mai bine acest lucru spun că dacă ar trebui să se aplice grilele încă din primul an... nivelul maximal, adică din 2011 ar trebui ca fondul de salarii existent în momentul de faţă să se majoreze cu 46,3% pentru aplicarea integrală. Din această componentă de 46,3 în 2015 doar 15% se poate acorda urmând ca în anii următori, în funcţie de mersul economiei, şi de asta spun că ofer atât cât poate această ţară, se vor da majorări salariale, dar acordate la economie, la productivitatea muncii şi la ceea ce vom face cu toţii în această ţară. Scurt, pentru toţi bugetarii. Începând cu luna ianuarie 2011 vor primi în raport cu salariul pe care l-au primit în octombrie cu 15% mai mult. Atât se poate da în momentul de faţă.

Realizator: Avem o lege a salarizării pe fiecare an?

Emil Boc: Până la momentul...

Realizator: Când ar fi momentul 2015?

Emil Boc: 2015 este avut în vedere momentul aplicării în integralitate a grilei de salarizare, 2014 - 2015 momentul în care grila în integralitate să se poată aplica. Asta înseamnă că atunci nu vom mai avea nevoie de o lege concretă de aplicare pentru anul în curs, ci de aplicare în integralitate a grilelor aşa cum au fost agreate cu partenerii sociali şi cu experţii care au lucrat la această lege. În 2011 este aşa cum am spus, putem să spunem în ce fel dorim, fie că spunem că raportându-ne la salariile din octombrie se majorează cu 15%, fie spunem: se recuperează 15% din ceea ce a fost diminuată în 2010. Depinde cum doriţi să spunem, dar aceasta este realitatea pe care o putem oferi bugetarilor. Şi să nu uităm că pe lângă bugetari mai există în România , peste 4 milioane de oameni care lucrează în sectorul privat şi care sustin activitatea economică şi preocuparea noastră este şi pentru mediul privat de ar putea asigura resursele financiare pentru plata de către ei a impozitelor şi taxelor, din care, după aceea, se plătesc ceilalţi bugetari.

Realizator: Domnule prim-ministru mai aveţi două proiecte de legi: legea pensiilor şi legea bugetului de stat. Putem îndrăzni că ele ar putea căpăta o formă finală până la sfârşitul anului, adică să meargă şi prin Parlament?

Emil Boc: Înainte de a trece la acest subiect aş mai face o precizare ca să stie foarte bine toţi românii cum este croită salarizarea pentru 2011. Şi sunt două elemente importante. În primul rând e vorba de o masă salarială de 39 de miliarde de roni, atâţi bani avem pentru plata salariilor bugetarilor în 2011, care se aplică pentru 1.290 de mii de bugetari.

Realizator: Atâta costă guvernul plata...

Emil Boc: Aici vreau să vă spun în premieră la dvs, în această seară, că avem datele cu privire la numărul de bugetari existenţi în România la data de 31 octombrie 2010. Potrivit acestor date pe care astăzi ni le-a confirmat Ministerul Finanţelor prin Trezorerie, unde se face evidenţa oficială a numărului de bugetari, în 31 octombrie 2010 în România există, sau existau 1.291.527 de bugetari. Deci, asta ce înseamnă? Că ceea ce ne-am propus pentru 2011, să plecăm cu 1.290.000 de bugetari, deja, în 31 octombrie, avem 1.291.000 de bugetari şi mai avem încă două luni, timp în care cei 1.527 de bugetari, care se află în proceduri, să poată asigura respectarea angajamentelor României în cadrul bugetului- de a porni cu 1.290.000 de bugetari.

Realizator: Acestă cifră ar impune şi la anul concedieri în sectorul public sau nu?

Emil Boc: La anul, politica pe care o are guvernul este de a continua acea politică de a ocupa un post din şapte. Acesta este politica principală a guvernului şi de a duce până la capăt procedurile începute în acest an, pentru că aşa cum am spus, aceste proceduri parcurg anumite perioade de timp pentru punerea lor în practică şi, de exemplu, pot să vă dau câteva detalii în acest sens pentru a înţelege cum s-a derulat acest demers. De exemplu, în luna iulie, ca să luăm o lună de referinţă a adoptării actelor normative pentru restructurare, în România erau 1.350.000 de bugetari, în luna august erau 1.340.00 de bugetari, în luna septembrie- 1.316.000 de bugetari, în luna octombrie, în 31, 1.291.000 de bugetari. Asta înseamnă că procedurile, încetul cu încetul, au intrat în practică şi am ajuns la acest număr pe care l-am anunţat încă cu mult timp în urmă, că în urma procesului de restructurare a aparatului bugetar din acest an vom ajunge la 1.290.000 de bugetari. În concluzie, şi mesajul este iarăşi foarte simplu: România va ajunge pnă la sfârşitul anului, cu siguranţă, la 1.290.000 de bugetari pentru că deja, în 31 octombrie eram la 1.291.000 de bugetari şi încă procedurile sunt în derulare, deci, nu este nevoie de alte disponibilizări suplimentare, ci doar de parcuregerea celor existente pentru a ajunge la cel puţin 1.290.000 de bugetari. Menţionez faptul că în decembrie 2008 existau în România 1.398.000 de bugetari. Deci, peste 100.000 de bugetari au fost restructuraţi în aceşti doi ani ca urmare a politicii pe care guvernul a promovat-o. Nu e un element de mândrie, este un element de rigurozitate şi de raţionalitate, de a avea un aparat bugetar atât cât îşi poate permite România şi de a face ceea ce trebuie pentrru 29.000.000 de români în acestă ţară, astfe încât să cheltuim atât cât ne permitem.

Realizator: Legea educaţiei capătă undă verde pentru răspunderea guvernamentală. Curtea Constituţională s-a prononţat asupra dreptului guvernului de a folosi acest mijloc de promovare a unui proiect de lege. Credeţi că opoziţia va sta cu mâinile în sân?

Emil Boc: În privinţa legii educaţiei naţionale, cred că în acest moment lucrurile s-au simplificat şi clarificat în urma deciziei Curţii Constituţionale. Curtea Constituţională, de ieri practic a spus două lucruri. Unu, că există un conflict între parlament şi guvern, prin faptul că parlamentul refuză să continue procedura de asumare prin prezentarea şi dezbaterea moţiunii de cenzură, lucru care nu poate fi oprit şi, în al doilea rând, Curtea spune că această procedură, o dată demarată, nu mai poate fi oprită şi trebuie parlamentul să planifice dezbaterea şi votarea moţiunii de cenzură.

Realizator: Dacă nu mă înşel, astăzi aţi cerut parlamentului.

Emil Boc: Eu am adresat astăzi o scrisoare atât preşedintelui Senatului, cât şi preşedintei Camerei Deputaţilor ca, de urgenţă, să convoace Birourile Permanente pentru a stabili calendarul asumării răspunderii pe legea educaţiei, în sensul finalizării procedurii prin prezentarea şi dezbaterea moţiunii de cenzură. Spun asta pentru că şi această lege, a educaţiei naţionale, face parte din pachetul de reformă a statului care modernizează sistemul educaţional din România. E vorba de reducerea numărului de ore în învăţământul preuniversitar, e vorba de introducerea programului "şcoală după şcoală" pentru elevi, e vorba de oferirea posibilităţii în învăţământul universitar de a introduce performanţa ca unic criteriu de referinţă, dispărând criteriile de vechime în ocuparea posturilor din învăţământul superior, în oferirea posibilităţii ca părinţii, administraţia locală şi cadrele didactice să formeze consilii de administraţii şi ei să decidă destinul şcolii...

Realizator: Relaţii mai flexibile între participanţi.

Emil Boc: Şi mult mai apropiate de şcoală, de părinţi şi de cei care sunt vizaţi de actul educaţional. Iar în privinţa prevederilor, care s-a spus că ar fi fost exclusiviste, doar pentru minorităţile naţionale şi vreau să fac o paranteză aici - eu, personal, sunt mândru că în România avem minorităţi naţionale care reprezintă un tezaur şi o bogăţie a acestei ţări şi trebuie să tratăm toţi cetăţenii acestei ţări, indiferent că aparţin majorităţii sau minorităţii ca cetăţeni europeni - prevederile se aplică tuturor. Mă refer la acea prevedere care spune că, dacă un elev nu are şcoală pe o rază de 20 km, i se asigură fie internat, fie costul deplasării pentru a putea ajunge la şcoală. Asta e valabil atât pentru un cetăţean român, cât şi pentru un cetăţean care aparţine unei minorităţi naţionale. Dar s-a încercat deformarea acestei legi, scoţându-se din context anumite prevederi ale acesteia.

Realizator: Miza pe care o cultivă opoziţia rezidă între studierea Geografiei şi Istoriei României în limba română exclusiv şi, potrivit unui comentator "a clanurilor universitare ce luptă cu disperare pentru a-şi salva feudele, privilegiile şi banii câştigaţi din fabricile de diplome". E valabilă aserţiunea din punctul dvs de vedere?

Emil Boc: Din punctul meu de vedere lucrurile nu stau aşa. Şi până acum, în învăţământul primar, istoria şi geografia se studiau în limba minorităţii naţionale, acum doar avem de-a face cu o extindere. Deci, nu este un lucru nou sub soare. Este vorba de o chestiune care o aveam şi în legea anterioară, acum extinsă. În privinţa clanurilor universitare, într-adevăr, rezistenţa la schimbare este enormă, adică astăzi există o apă călduţă a mediocrităţii...

Realizator: Da, această lege le dăunează.

Emil Boc:Această lege dăunează total mediocrităţii şi comodităţii acelora care nu au performanţă. Vă dau doar un singur exemplu. Noua lege introduce ierarhizarea universităţilor şi ierarhizarea programelor de studii. Asta ce înseamnă? În primul rând că nu vor mai primi toţi aceiaşi bani de la bugetul de stat. Astăzi, indiferent că eşti o universitate de mâna întâi sau de mâna a patra, indiferent de acest lucru, tu primeşti aceeaşi finanţare per student. Lucrul acesta nu este corect, că nu încurajează peformanţa, pentru că nu are aceeaşi valabilitate o diplomă dintr-un centru universitar recunoscut - şi nu vreau să jignesc pe nimeni aici /.../ care nu are aceeaşi performanţă academică şi atunci ce se va întampla prin această lege? Se ierarhizează universităţile, părintele ştie când îşi trimite copilul la o universitate că diploma lui va valora de nivelul 1 sau îşi trimite la o universitate care îi valoarează de nivelul 3 şi 4 şi acea diplomă nu va avea aceeaşi importanţă pe piaţa muncii şi îşi va găsi mai greu un loc de muncă, iar noi, guvernul, vom acorda banii în funcţie de performanţă şi de excelenţă, şi nu în funcţie de un criteriu uniform, care astăzi, repet, se aplică în integralitate, indiferent că eşti bun sau mai puţin bun. De aceea există o atât de mare rezistenţă la impunerea acestei legi, pe care aţi văzut că PSD - şi nu spun iarăşi cu adversitate politică, o spun doar ca şi o realitate - s-a grăbit peste noapte să impună vreo 200 de articole, deşi timp de şase luni făcuseră jumătate din lege doar. Doar cu unicul şi singurul scop de a conserva acest status quo existent şi de a se opune la reformă.

Realizator: Guvernul are majoritatea asumată în parlament, însă de la camera Senatului, domnul prim ministru, unele proiecte de lege sunt modificate într-un sens potrivnic intenţiei executivului. De exemplu, propunerea senatorilor de a scădea cota unică de impozitare de la 16 la 10%. Aţi dat deja un răspuns ieri, dacă nu mă înşel, l-aţi putea nuanţa acum?

Emil Boc: Răspunsul meu este acelaşi şi foarte simplu: deşi măsura poate părea benefică, în momentul de faţă România nu şi-o poate permite. Din acest punct de vedere, bugetul de stat pentru anul 2011 este constituit pe câteva cifre foarte clare şi precise, care să dea predictibilitate pe termen mediu şi lung - şi aici mă refer la cota de TVA de 24% şi la cota unică de 16%, acestea sunt elementele pe care bugetul se clădeşte şi care vor fi menţinute în continuare pentru că nu ne putem permite să ne jucăm, aşa cum ne-au arătat foarte mulţi experţi interni şi internaţionali cu o total lipsă de predictibilitate a sistemului financiar al ţării. În acest moment România asta îşi poate permite - 16% şi cota de TVA pe care am anunţat-o, cu menţinerea în continuare a acelor deduceri la TVA la anumite sectoare, cum sunt construcţiile, turismul, cărţile, revistele, unde nivelul TVA este redus.

Realizator: Dar, practic, acesta este un soi de şicanare? Ce ar putea urmări?

Emil Boc: Eu vă spun: este o particularitatea oarecum nefericită a sistemului parlamentar românesc, în sensul că în prima cameră, care nu are cuvantul decisiv, se abordează aceste teme cu mai mare lejeritatea, ştiind că este cea de-a doua cameră, cameră decizională, care ia decizia finală şi rămâne în forma de publicare în Monitorul Oficial. De aceea, în prima cameră întotdeauna am întâlnit mai multe propuneri, care au depăşit cadrul bugetar şi posibilităţile României din momentul de faţă. Sper însă că în continuare parlamentarii nu vor mai da dovadă de un asemenea exces de zel, pentru că nu face decât să ne aducă prejudicii interne şi internaţionale din perspectiva relaţiei cu mediul de afaceri, care are nevoie de decizii predictibile şi fără prea multe schimbări.

Realizator: Ministerul Finanţelor Publice s-a împrumutat astăzi de pe piaţa locală cu 1,3 miliarde de euro prin vânzarea de obligaţiuni cu scandenţă la trei ani. A trăi pe datorie nu este o soluţie pe termen lung, însă vă întreb dacă statul ar putea genera la un moment dat şi bogăţie, adică nu văd cum o bancă ar mai putea acorda credite unui client, altul decât statul dacă ştie că are garantat câştigul de la stat?

Emil Boc: Ceea ce face guvernul pe care îl reprezint de doi ani încoace este să aducă România pe şine, adică de a o aduce pe drumul unei creşteri economice sănătoase şi de a cheltui atât cât produce, iar banii pe care îi împrumutăm să-i ducem în dezvoltare pentru a crea locuri de muncă. Marea noastră bătălie cu reforma statului tocmai acest obiectiv vizează: să direcţionăm mai mulţi bani spre dezvoltare şi să consumăm atât cât producem, atât cât ne permitem. Din nefericire, în 2007 şi mai ales în 2008 a fost exact invers: s-au dublat salarii, pensii, cheltuieli de asistenţă socială fără acoperire în productivitate.

Realizator: Am trăit din împrumuturi, nu?

Emil Boc: Am avut un model de creştere economică bazat pe împrumut şi consum, nu pe investiţii care să genereze locuri de muncă pe termen mediu şi lung şi s-a luat avantajul acela al boom-ului imobiliar, foarte scurt, şi care practic ne-a trimis în afara unui cadru bugetar riguros şi ne-a creat asemenea dezechilibre. De aceea Uniunea Europeană a declanşat împotriva României procedura de deficit excesiv, pe care noi a trebuit să o corectăm şi să revenim cu România pe şine.

Realizator: 4,4 vă propuneţi pentru anul viitor.

Emil Boc: Aşa este, dar Uniunea Europeană deja în septembrie ne-a confirmat că prin măsurile luate suntem pe drumul corect şi că nu mai este nevoie de alte măsuri pentru a menţine România într-un cadru de deficit care să poată fi susţinut şi care să poată fi acoperit din resursele pe care le are. În concluzie, spun foarte clar: nu vindem iluzii, aşa cum au făcut-o alţii în 2008, promitem doar ceea ce putem, iar ceea ce am promis facem din acest punct de vedere pentru anul 2011, iar datele pe care le avem ne arată că putem să sperăm că vom avea, aşa cum ne arată şi FMI, şi Comisia Europeană, creştere economică de 1,5-2% în 2011, dar o creştere economică, repet, sănătoasă, fundamentată pe productivitatea muncii - şi nu voi înceta, cât voi fi într-o functie publică să spun că România nu poate creşte decât dacă punem accent pe muncă.

Emil Boc: Şi o altă parte importantă a reformei, dincolo de ce am spus mai înainte, de a direcţiona mai mulţi bani spre dezvoltare şi de a consuma atât cât producem este să punem accent pe muncă. Sistemul acesta promovat în ultimii 20 de ani de a sta cu mâna întinsă să ni se dea nu mai poate rezista în România, trebuie cu adevărat să fie sprijiniţi cei care sunt bătrâni, cei care sunt invalizi, cei care sunt cu o problemă de handicap, cei care au o problemă temporară şi nu pot să muncească, dar din tot sufletul trebuie să-i ajutăm, dar pe şmecheri şi pe ceilalţi care beneficiază de tot felul de alte forme de ajutor din partea statului, dar au şi maşini de lux şi vile sau sunt plecaţi în străinătate, dar primesc din partea statului ajutor social, acest lucru nu mai poate continua.

Realizator: Dar împotriva lor cum luptaţi?

Emil Boc: Prin mecanismele prin care am trecut la o reevaluare foarte clară a acelora care beneficiază de exemplu de un venit minim garantat, dar în casă au produse precum sau în curte au maşini de lux sau alte bunuri de valoare, prin reevaluare a acelor pensii care nu au fost acordate corect şi mă refer aici la foarte mulţi care au intrat într-un sistem al pensiilor de handicap fără să aibă un handicap, trebuie doar să-i asigurăm că cei care au un handicap vor primi o pensie corectă, din care să poată trăi, iar ceilalţi care au intrat incorect să poată fi trimişi la muncă, pentru că am făcut câteva analize cu ministrul muncii şi am văzut că există chiar în unele judeţe când aproape, aproape 50% din populaţie beneficiază de diverse forme de asistenţă socială ori acest lucru nu mai poate continua. Un stat nu-şi poate permite să dea atâţia bani în continuare pe diverse forme de asistenţă socială fără muncă, pentru că atunci nu ne mai rămân bani nici pentru autostrăzi, nici pentru spitale, nici pentru educaţie, iar marea noastră bătălie este să ducem cât mai mulţi bani în dezvoltare şi să plătim atât cât producem şi cât trebuie şi la cine trebuie.

Realizator: Sunteţi un partizan al investiţiilor în infrastructură. Pentru anul viitor, v-aţi gândit ca banii îndreptaţi să meargă şi către modernizarea satelor româneşti. Ar putea deschide un fel de rostogol, un bulgăre pentru alte investiţii. Dacă sunt bani pentru asfaltarea a 10 mii de km de drumuri locale şi judeţene, vă întreb, domnule prim-ministru, de ce nu ar fi bani şi pentru susţinerea unei producţii agricole excedentare autohtone?

Emil Boc: E o întrebare foarte bună. Nu v-am răspuns în totalitate la întrebarea anterioară cu privire la împrumutul pe care astăzi l-a luat Ministerul Finanţelor. Eu cred că este un semn de credibilitate a ţării prin faptul că băncile au acceptat, în primul rând, un randament maxim de 4,8% pentru 1,3 de miliarde de euro pentru o perioadă de trei ani de zile ca împrumut, în condiţiile în care în perioada anterioară erau pe termen scurt la dobânzi mult mai mari. Acest împrumut este un semn că există credibilitate în sistemul bancar cu privire la politicile pe care România le promovează şi că mergem în direcţia corectă, deci aş pune şi acest lucru ca un semn mic, dar important pentru reconsolidarea credibilităţii României, aşa cum ne arată creşterea exporturilor, creşterea producţiei industriale, creşterea productivităţii muncii în industrie şi menţinerea şomajului sub limita medie din UE. Sunt câteva semne, repet nu foarte multe, dar câteva care ne arată că mergem în direcţia corectă. Pentru 2011 programul de infrastructură cu privire la mediul rural, aici miza este următoarea. Toţi vorbim că avem nevoie de aceleaşi condiţii la sat ca la oraş, dar nimeni nu face nimic, şi atunci am luat o decizie foarte clară de a sprijini investiţii masive în mediul rural, începând cu abacedarul civilizaţiei. Care este abecedarul civilizaţiei? Asfalt, bec, canalizare, adică dacă aceste lucruri nu le realizam, nu putem aspira să avem acolo şi şcoli performante şi turism dezvoltat, pentru că nu este asigurată condiţia elementară de civilizaţie, şi atunci 10 mii de km de drumuri judeţene şi de interes local vor porni la drum începând cu 2011, dar nu numai în 2011, programul se derulează pe perioada 2011-2015, dar va porni la drum în acest an cu o finanţare multianuală, evident, la care se adaugă finalizarea proceselor de canalizare, apă şi staţii de epurare, în peste 1500 de localităţi din România, pentru că asta face parte iarăşi...

Realizator: Chiar aveam nevoie de aşa ceva.

Emil Boc: Bineînţeles, pentru că este şi obligaţia României în raport cu UE şi este o condiţie elementară pentru a duce la sat nişte condiţii decente.

Realizator: Sunt bani de la Guvernul României sau sunt bani şi de la UE?

Emil Boc: Sunt bani tot pe o finanţare multianuală, până în 2015 şi după 2015 din bugetul de stat, în fiecare an alocându-se o porţiune importantă de bani conform strategiei financiar fiscale pe care o avem. Firmele care vor câştiga licitaţia având posibilitate să ia împrumut de la bancă cu garanţia statului, ştiind că la data X se va achita datoria corespunzătoare, între timp făcându-se lucrările de infrastructură aferente modernizării satului românesc. Două avantaje mari, pe de-o parte locuri de muncă în economie, şi asta înseamnă că ajutăm la creşterea economică. Doi: Se dezgheaţă creditarea extrem de importantă pentru ceea ce înseamnă mersul economiei de piaţă, şi nu în ultimul rând beneficiarii suntem noi cu toţii pentru că vom mai avea, în sfârşit, un spaţiu rural, primitor, capabil să dezvolte şi investiţii dar şi turism, atât de necesar, repet, României şi lăsat în paragină datorită infrastructurii.

Realizator: Aveţi un ministru al agriculturii destul de capabil, asta spun comentatorii. Cumva, domnule prim-ministru, agricultura nu va rămâne în continuare la capătul celălalt?

Emil Boc: Nici într-un caz, pentru că pe de-o parte am asigurat încă din acest an finanţarea corespunzătoare pentru plata suvenţiilor în agricultură şi vreau să ştiţi că a fost, este şi rămâne o prioritate pentru Guvernul României, plata subvenţiilor pe care le primesc fermierii pe diverse componente astfel încât agricultura românească să poată produce ceea ce noi cu toţii aşteptăm. Din nefericire nu ni se întoarce suficient din agricultură pe măsură la ceea ce noi am aştepta. Spun asta pentru că sunt foarte multe terenuri nelucrate. Şi mă doare sufletul să văd că în România se primeşte subvenţie pentru un hectar de teren şi când te duci cresc bălării şi este teren nelucrat.

Realizator: Şi ce putem face în treaba asta?

Emil Boc: Aici va trebui să luăm o decizie prin care cei care nu lucrează pământu fie să nu primească subvenţie, fie să plătească o penalitate sau o formă de impozitare mai mare, astfel încât să fie obligaţi, ori să-l vândă ori să-l închirieze, să-l arendeze, ori să-l lucreze pentru că e păcat de Dumnezeu. Alte ţări nu au pământ şi fructifică pe bucăţele extrem de mici tot ce au acolo şi fac producţie agroalimentară, iar noi avem teren şi îl lăsăm nelucrat.

Realizator: Sunt şi foarte mulţi oameni de afaceri străini care au cumpărat suprafeţe întinse de pământ.

Emil Boc: Eu aici mă refer la toţi, indiferent că e vorba de cetăţeni români sau străini, toţi cei care nu lucrează pământul şi mai ales primesc subvenţii pentru el, e bătaie de joc la adresa celorlalţi cetăţeni ai României, să-i lăsăm în continuare să meargă în această manieră. Nu doreşti să îl lucrezi, OK, poţi să-l vinzi, poţi să-l arendezi, iar dacă nu faci nici una nici alta şi nici nu-l lucrezi atunci trebuie să te penalizezi, să-ţi dau o sancţiune pentru că nu e firesc şi nu este corect în raport cu ce înseamnă economia românească.

Realizator: Şi poate şi coşul de produse ar fi mai ieftin în cazul acesta.

Emil Boc: Pentru că totul merge în lanţ, din acel moment când se eficientizează. Şi fiecare bucată de pământ este exploatată în concordanţă cu potenţialul pe care îl are în consecinţă. Şi, de asemenea, în România şomajul nu este foarte ridicat. Suntem sub media Uniunii Europene, dar eu aş vrea ca locurile de muncă disponibile, şi sunt peste 10 mii de locuri disponibile astăzi pentur ocupare, să fie ocupate de către cei care au nevoie de un loc de muncă. Iar dacă cineva refuză de două ori oferirea unui loc de muncă în urma consilierii de către un consilier de la Agenţia de şomaj, a doua oară să nu mai primeşti ajutor de şomaj. Deci îţi ofer un loc de muncă, îl refuzi o dată, dacă şi a doua oară l-ai refuzat atunci din ziua următoare nu mai primeşti ajutor de şomaj, înseamnă că nu te interesează munca în România şi vrei să faci altceva. Deci cred că o anumită responsabilizare a tututror este necesară acestei ţări pentru a merge mai departe. E un proiect la care, repet, mă gândesc în viitor să-l aplicăm.