Interviu cu profesor dr. Alexandru Rafila, reprezentantul României la OMS

Emisiunea: "România - Stare de alertă" - Realizator: Mihaela Ştefan - Organizaţia Mondială a Sănătăţii a raportat ieri cea mai mare creștere de până acum a numărului zilnic de persoane infectate cu noul coronavirus la nivel global. Un vaccin este așteptat acum mai mult ca niciodată, iar în acest context OMS a lansat un apel la o mai mare cooperare globală în cadrul eforturilor de dezvoltare a unui vaccin împotriva COVID-19, de asemenea avertizând împotriva naționalismelor în acest domeniu, potrivit presei internaționale. Despre situația medicală de la noi discutăm chiar acum cu profesor doctor Alexandru Rafila, președintele Societății Române de Microbiologie și reprezentantul României în Comitetul Executiv al Organizației Mondiale a Sănătății. Bună ziua și bine ați venit la Radio România Actualități!

Alexandru Rafila: Bună ziua!

Realizator: Domnule profesor aţi declarat recent că, probabil, circa jumătate de milioane de oameni din România au trecut deja prin boală. Ce înseamnă acest lucru?

Alexandru Rafila: Asta înseamnă că până în prezent s-a imunizat un procent foarte mic din cetăţenii din România și deocamdată, sigur, nu avem o evaluare bazată pe dovezi, este doar o estimare legată de faptul că în România am depăşit 60.000 de cazuri şi totdeauna aşa s-a demonstrat, cel puţin până în momentul de faţă, din studiile realizate în alte ţări, numărul celor infectaţi a fost între 8 şi 10 ori mai mare decât numărul de cazuri care au fost diagnosticate.

Realizator: Aș vrea să vorbim puțin și despre sezonul rece, timpul trece foarte repede, va fi complicat să facem o diferență între gripa sezonieră și infectarea cu SARS-CoV-2 și cum trebuie să ne pregătim pentru această perioadă?

Alexandru Rafila: Da, asta este una dintre probleme, pentru că presimtomatologia este foarte asemănătore. Cred că ar trebui să ne pregătim de acum, încât capacitatea de laborator să fie dezvoltată şi pentru diagnosticul infecției gripale, încât să putem să facem un diagnostic diferenţiat rapid. În ceea ce priveşte pregărirea, în primul rând este vorba despre vaccinarea categoriilor la risc, care trebuie să fie mult mai acoperitoare în acest an faţă de ceea ce s-a întâmplat în anii precedenţi, având în vedere că în România persoanele care sunt într-adevăr protejate împotriva gripei este relativ scăzut şi nu depăşeşte 10% din totalul populaţiei.

Realizator: La un moment dat se vorbea despre acel termen COVI-FLU, asta însemnând că gripa sezonieră ar putea să se suprapună pe SARS-CoV-2, ceea ce ar fi o situație cu adevărat critică. Putem vorbi de acest termen în continuare?

Alexandru Rafila: Acest lucru se poate întâmpla dacă infecția se transmite simultan. Sigur că lucrul ăsta este posibil, dar nu cred că este probabil. Important este să nu faci ambele tipuri de infecţii respiratorii consecutiv, pentru că de multe ori persoanele din categoriile la risc reuşesc cu greu să treacă peste una dintre infecții, vă daţi seama că o infecție care pune probleme asemănătoare, ulterioară, fie că discutăm de gripă, fie că discutăm de infecţia cu noul coronavirus, într-adevăr poate să afecteze foarte serios starea de sănătate şi chiar poate duce la complicaţii şi la decese în cazul unor persoane cu comorbidităţi.

Realizator: Domnule Rafila a trecut aproape o lună de când Legea carantineri şi a izolării a intrat în vigoare. Înainte de asta, ştim bine, s-a vorbit despre un vid legislativ drept cauză principală a creşterii numărului de infectări. Iar acum, după aproape o lună, situaţia nu s-a îndreptat, în fiecare zi avem un număr mare de infectări. Cam care ar fi explicaţia? De ce suntem aici?

Alexandru Rafila: Sunt două elemente sau trei. Unul este cadrul legislativ. Al doilea lucru este legat de modul în care aplicăm şi respectăm cadrul legislativ. Cel de-al treilea este legat de capacitatea sistemului de sănătate publică de a diminua numărul de cazuri cu intervenţie rapidă în focar, identificarea rapidă a persoanelor suspecte, a contacţilor apropiaţi, testarea lor, izolarea ş.a.m.d. Toate lucrurile astea fac parte dintr-o, dacă vreţi, reţetă, bine cunoscută de către epidemiologi, dar ştiţi bine că resursele sunt limitate în zona aceasta de sănătate publică şi, mai mult, sunt afectate doar anumite judeţe din România, deci, este clar că disproporţia numărului de cazuri noi afectează şi capacitatea de intervenţie a sistemului de sănătate publică.

Realizator: Domnule profesor, puţin mai devreme, Grupul de Comunicare Strategică a dat cifrele pentru astăzi. Avem 497 de persoane la Terapie Intensivă. Ce ne spune acest număr?

Alexandru Rafila: Ceea ce într-un fel am discutat, cred că și acum o săptămână și ceva mai mult timp în urmă, legat de consecința acumulării unui număr de cazuri mare într-un timp scurt. Acest lucru va duce în perioada următoare și deja a dus la acumularea de cazuri complicate care necesită asistență medicală de Terapie Intensivă. Și vedeți că ne apropierm foarte rapid de cifra de 500 și cu sigurnață ea va fi depășită în zilele următoare, dar nu putem să o scădem imediat, acest lucru se va întâmpla doar dacă și numărul total de cazuri noi înregistrate va intra pe un trend descrescător și nu va rămâne la nivelul actual.

Realizator: Pe de altă parte, România se pregătește pentru alegerile locale. Întrebarea este, dacă există cumva soluții pentru cei infectați cu SARS-CoV-2, cum vor putea vota aceștia, în ce condiții? Ce măsuri ar trebui luate pentru ca oamenii să poată să își exercite acest drept?

Alexandru Rafila: Sigur că sunt situații diferite. Putem discuta despre persoane infectate asimptomatice sau cu simptomatologie minimală, putem discuta despre persoane care sunt internate în spitale și au probleme serioase. Acolo sigur nu e vorba de limitarea dreptului la vot, e vorba de posibilitatea de a-l exercita, care câteodată este într-adevăr nu este posibilă. În rest, bănuiesc că o să existe o propunere din partea guvernului care să facă posibilă votarea și în cazul persoanelor care sunt infecttae, dar în condiții de sigurnață, nu numai pentru ele, cât mai ales pentru cei care care fac parte din structurile electorale care se ocupă de colectarea voturilor.

Realizator: Aș vrea să discutăm puțin și despre testare. Numărul de teste a crescut în ultima periroadă și datorită celor care au vrut să călătorească în străinătate, să se bucure de o vacanță. Cam câți dintre aceștia, din ce știți dumneavoastră, au fost depistați că sunt infectați?

Alexandru Rarfila: Foarte puțini, foarte puțini. Ei practic diluează procentul de teste pozitive, pentru că, dacă așa, în medie, cam 40% dintre teste se fac persoanelor care doresc să călătorească, 60% celor care se încadrează în definiţiile Institutului de Sănătate Publică sau celor care sunt testați a doua sau a treia oară, după ce au fost infectați, în rândul primei categorii sunt probabil udeva în jur de unu la mie teste pozitive, cam ăsta este nivelul, în timp ce marea majoritatea a cazurilor pozitive se concentrează în rândul celor care sunt testați pentru prima dată și prezintă simptomatologie sau sunt pe lista Institutului de Sănătate Publică, făcând parte din diverse categorii la risc./eradu/atataru/ Asta înseamnă, de fapt, ca să putem să traducem ceea ce s-a întâmplat astăzi, ca să vă dau un exemplu, probabil că avem în jur de 15% dintre teste pozitive la aceste categorii și acolo trebuie lucrul este preocupant, reprezentând o creștere de circa 10 ori față de perioada când numărul de cazuri era mic în România, în jur între 100 și 150.

Realizator: Chiar de la începutul pandemiei știm foarte bine că Organizația Mondială a Sănătății a spus "testați, testați și iar testați". În România tot au fost discuții, ba prea puține teste, că ar trebui mai multe persoane testate, dar oare numărul de testări poate pune problema de gestiune a probelor, de siguranța acestora și cumva, nu știu, poate fi afectată precizia?

Alexandru Rafila: Calitatea testelor este esențială ca să ai încredere, evident, în aceste rezultate. Noi am propus, din punct de vedere al unei Comisii tehnice a Ministerului Sănătății, am propus în două rânduri chiar, instituirea unui sistem de control extern de calitate și, de asemenea, am propus instituirea unor centre de instruire a personalului, ca să putem să creștem precizia testelor, cum spuneți dumneavoastră. În ceea ce privește volumul acestor teste, eu cred că este un volum bun pentru România în acest moment, iar utilizarea într-un mod populist, aș zice, a acestei recomandări a Organizației Mondiale a Sănătății, "testați, testați, testați", de fapt, nu a făcut bine deloc, pentru că recomandarea se referă la testarea celor la care există o probabilitate mare să găsești infecția, nu testarea celor la care există doar o posibilitate infimă să găsești infecția, așa cum este cazul celor care călătoresc. Sigur, ei au nevoie de teste pentru călătorie, este cu totul altă discuție, dar nu se testează aproape nicăieri persoanele sănătoase, pentru că beneficiul din punct de vedere al sănătății publice nu există.

Realizator: Iar asta înseamnă că testarea în masă nu este necesară, în aceste condiții, nu?

Alexandru Rafila: Nu, dar nici nu se face testarea în masă, s-a încercat în China, s-au testat 10 milioane de persoane și au fost depistate doar 300 de cazuri, la 10 milioane de teste. Vă dați seama ce efort logistic, financiar, profesional și așa mai departe, cu un impact extrem de mic. Noi avem 1.000 și ceva de cazuri pe care le detectăm zilnic și testăm 15.000 de persoane sau 12.000 de persoane, așa că nu are nici un fel de relevanță această testare în masă din punct de vedere al sănătății publice./cmorozanu/atataru

Realizator: Domnule profesor, pentru că spuneați de China, ce se întâmplă acolo, ce măsuri au luat astfel încât, mă uitam ieri, nu știu, anunțaseră maximum 16 cazuri de persoane care au fost infectate?

Alexandru Rafila: Mă rog, măsurile sunt eficiente în China, dar e greu de replicat modelul din China într-un stat din Uniunea Europeană. Și nu vreau să comentez mai mult legat de acest lucru. Mulțumesc.

Realizator: Am înțeles, da. Și, pe final, o singură chestiune: există, să-i spunem, o reținere față de cei care au fost vindecați și se întorc în societate, își reiau viața, se duc la serviciu și așa mai departe? Apar tot felul de reacții de la cei din jur, de la izolare, evitare până la mustrare. Un om care a avut COVID, a fost tratat, a fost vindecat nu este un pericol, nu?

Alexandru Rafila: Nu, în niciun caz nu este niciun pericol, și ăsta - discriminarea - este unul dintre pericolele care apar atunci când astfel de evenimente de sănătate publică, nu mă refer la COVID-19 exclusiv, aici e o problemă legată de educarea oamenilor, de explicații și așa mai departe, pentru că, de fapt, acest lucru face ca să avem reacții cu totul anormale legate de persoanele care au trecut prin boală.

Realizator: Vă mulțumesc foarte mult pentru toate aceste explicații.

Alexandru Rafila: Cu plăcere!

Realizator: Alături de noi a fost profesor doctor Alexandru Rafila, preşedintele Societății Române de Microbiologice, de asemenea, și reprezentantul României în Comitetul Executiv al Organizației Mondiale a Sănătății.

(PH)