Interviu cu preşedintele PNL, Crin Antonescu

Realizator: La sfârşitul săptămânii este rândul PNL să aibă congresul prin care îşi alege conducerea. Actualul preşedinte, Crin Antonescu candidează după un mandat de un an, dar propune schimbarea modului de alegere a conducerii PNL. Domnul Crin Antonescu este invitatul ediţiei noastre de astăzi, bună ziua, bine aţi venit!

Crin Antonescu: Sărut mâinile, bună ziua!

Realizator: Dacă faceţi bilanţul acestui mandat scurt, care sunt realizările şi care sunt reproşurile?

Crin Antonescu: Încerc să sintetizez pentru că sunt multe şi într-o categorie şi în alta. Am să iau cele mai semnificative lucruri într-un sens şi în celălalt. Cea mai mare reuşită a acestui mandat, zic eu a partidului, în această perioadă în care l-am condus, este totuşi scorul de la alegerile prezidenţiale, şi mai ales mutaţiile de ordin calitativ, sociologic, din structura celor care ne-au acordat votul. În sensul în care aşa cum am spus acum un an când am preluat conducerea Partidului Naţional Liberal, că îmi propun.

Am reuşit să revenim semnificativ în opţiunile alegătorilor din mediul urban, şi mai ales din oraşele mari cu Bucureştiul în frunte. În opţiunile alegătorilor tineri, nu suficient dar semnificativ, în opţiunile alegătorilor cu nivel mediu şi mai ales ridicat de instruire.

Aceastea au fost nişte ţinte strategice pe care noi le-am atins şi care oferă după opinia mea o bună deschidere pentru ceea ce urmează a face partidul pe viitor.

La capitoul mai puţin fericit, de nerealizări cum spuneţi, din punctul meu de vedere dincolo de disfuncţiile de campanie, dincolo de faptul că şi această campanie prezindenţială a arătat gravele, pot să spun, carenţe de ordin organizatoric din funcţionarea partidului, capacitatea sa redusă de luptă ca să mă exprim în termeni militari în marile bătălii electorale, în comparaţie, sigur, cu cei mari, cu PD şi cu PSD.

Cel mai mult însă, din punctul meu de vedere, resimt faptul că nu am putut, nu am avut nici timpul necesar fiind un an marcat de două campanii electorale şi de pregătirea lor europarlamentare şi prezindenţiale. Să demarăm în forţă ceea ce eu la fel am angajat atunci când am devenit preşedinte, şi anume o reformă profundă a partidului.

Şi pornind de aceste două constatări, concluzii, una de bun augur, cea pe care evocat-o mai devreme privitoare la şansele noastre electorale şi la câmpul electoral care ne este deschis în faţă, şi a doua de la faptul că e nevoie de o reformă.

Gândesc şi dezvoltarea pe viitor a partidului, gândesc acest congres, am gândit moţiunea pe care doresc să o prezint congresului, moţiunea PNL prin noi înşine acum.

Realizator: Dumneavoastră spuneţi că partidul pe care îl conduceţi în momentul actual are nevoie de reformă, de ce fel de reformă are nevoie? Aveţi o doctrină clară, dar ce trebuie schimbat? Obiceiuri, practici, tip de mobilizare, ce?

Crin Antonescu: Noi vorbim foarte mult, nu numai noi liberali, toţi vorbim, de la preşedintele ţării până la... toţi, politicienii, practic prezenţi în spaţiul public despre reforma statului, despre reforma clasei politice, despre nevoia de a recredibiliza şi poate chiar reconstrui funcţionarea instituţilor politice în România.

Dacă facem acest lucru, îl facem pentru că recunoaştem practic, şi sub presiunea publică faptul că astăzi societatea românească e profund nemulţumită de diverse instituţii politice, şi vorbim acum de partide. Partidele nu reprezintă suficient de bine fragmente din societate.

Partidele nu sunt, nu se manifestă ca nişte instituţii care să fie recunoscute ca dedicate cu adevărat serviciului public, ca având utilitate publică ce sunt percepute mai degrabă, pentru că aşa sunt cu adevărat. Grupuri de oameni care işi servesc prin intermediul partidelor proprile interese economice cu precădere, şî de altă natură. Sunt de asemenea percepute toate partidele ca grupuri închise, cercuri închise, întoarse cumva cu spatele la societate, la nevoile, la interesele, la aspiraţiile ei şi concentrate asupra lumii proprii din partidul respectiv.

Eu cred că acest lucru este nefast, toată lumea în România crede că acest lucru este nefast, vorbim despre o reformă a societăţii şi a vieţii politice trebuie să începem cu noi înşine. Fără îndoială că aşa cum spun şi în textul moţiunii, Partidul Naţional Liberal stă ceva mai bine decât alţii, dar ceea ce este semnificativ este că stă rău în raport cu propriile noastre aspiraţii şi cu ceea ce publicul, electoratul, cetăţenii României cer. În sensul ăsta mă refer la reformă şi vorbesc aici de toate acele lucruri care înseamnă a face din partid o instituţie respectată şi utilă, pentru asta înseamnă sau e nevoie de câteva lucruri.

E nevoie de lider sau lideri cu voinţă politică certă care să asume nişte riscuri, pentru că în paranteză fie spus un lider care vrea chiar să facă reformă în sensul acesta, poate să aibă dificultăţi cu propriul său partid sau cu grupuri foarte solide de acolo şi inerţiale. Are nevoie de instituţii în interiorul său şi are nevoie de proceduri.

Noi nu avem de unde aduce alţi oameni în politica românească peste noapte, după cum nu avem de unde aduce alţi oameni în administraţia românească, în poliţia românească sau în toate celelalte domenii de activitate, reforma se face cu ceea ce avem, reforma însă înseamnă proceduri noi, mentalităţi noi şi voinţă politică la conducătorii acestor instituţii şi aceasta încerc să fac dacă primesc un nou mandat în fruntea partidului meu.

Realizator: Este votul acesta pe liste cum a fost descris o soluţie din acest punct de vedere al reformei şi de ce pe baza, de ce este mai logică această propunere decât candidatura funcţie cu funcţie?

Crin Antonescu: În acest moment la PNL eu consider că da şi am şi spus lucrul acesta o să-l spun şi în pledoaria în faţa colegilor mei care vor decide dacă mergem aşa sau altfel. În general se discută doar despre acest aspect formal că e o listă cu alte cuvinte candidatul la preşedinţie vine şi pune nişte oameni pe o listă, dacă îl votez pe el îi votezi automat la pachet şi pe ceilalţi sau se scoate fiecare post, să spunem aşa, la concurs şi evident că discutând numai la nivelul acesta formal pare mai puţin democratic, mai puţin confortabil oricum pentru mentalitatea liberală, să vii cu o formulă de echipă, cu o formulă colectivă contra unei formule individuale.

Dincolo de această aparenţă sau această chestiune de formă stau însă alte lucruri şi argumentele mele pentru a susţine această variantă sunt următoarele: se vorbeşte despre listă, dar nu se vorbeşte mai deloc despre noţiuni, despre faptul că lista este o consecinţă a moţiunii şi nu invers.

Cu alte cuvinte, eu spun aşa, partidul dincolo de a alege preşedinte şi membri ai conducerii care între noi fie vorba sunt cam tot aceeaşi, indiferent ce formulă de alegere am lua, partidul trebuie să facă nişte alegeri de ordin strategic, ori o moţiune, el trebuie pus în faţa alegerii intre moţiuni, o moţiune care asumă elemente de identitate, elemente de doctrină unde există nşte modificări, nişte extinderi care fac element de noutate în moţiunea mea, de strategie, ce îşi propune cu obiective clare, cum se ajunge acolo şi cu elemente de reformă internă. În momentul în care avem şi acceptăm ideea moţiunilor atunci trebuie să acceptăm şi ideea că o formulă coerentă de conducere trebuie să asume această moţiune.

Realizator: Adică echipa îşi asumă propunerile de politică ale preşedintelui?

Crin Antonescu: Evident, echipa îşi asumă ca echipă, nu fidelitatea sau loialitatea faţă de preşedinte ci îşi asumă loialitatea faţă de această moţiune care este a ei, a echipei cu preşedintele în frunte. Acolo îşi are obiectivele, măsurile, modul în care poate fi verificată performanţa ei şi dincolo de toate aceste lucruri trebuie să spus că în această echipă sau în echipa pe care o voi propune eu, nu intră figuri prea puţin cunoscute, oameni de casă, prieteni de ai mei, intră personalităţi întrutotul reprezentantive, toate până la ultimul din PNL sau chiar din societatea românească.

În plus această formulă dă şansa de a duce în faţă, în poziţii de conducere şi de reprezentare în partid unor oameni importanţi şi pot sa vă dau chiar două exemple care altfel nu ar avea şanse în sistemul de alegere uninominală care are nişte logice.

Realizator: Care sunt acele două exemple?

Crin Antonescu: Am să vă dau două nume: Mircea Diaconu, care este senator al partidului şi pentru care eu cred că, în acest moment PNL trebuie să ofere un loc în conducerea partidului şi pe care eu îl vreau în mod categoric vicepreşedinte al partidului destinat, cu atribuţii legate tocmai de comunicarea partidului cu societatea civilă.

Mi se pare un om foarte bine situat la intersecţia acestor două zone sau profesorul Andrei Marga, rectorul Universităţii din Cluj care este una din marile personalităţi academice, culturale ale României şi care este un om capabil să asume această postură. Eu cred că este foarte bine dacă, în urma unui asemenea sistem, îi vom avea pe aceşti oameni în conducerea partidului. Asta spune ceva în afara partidului.

Asta dă măsura voinţei politice a PNL de a promova în poziţii politice oameni de valoare şi de a se întâlni cu societatea civilă şi cu tot ceea ce înseamnă lumea extrapolitică din România. Ori, lucrurile acestea nu sunt posibile în vestitul uninominal, unde nu votează nici membrii noştri toţi, nici simpatizanţii, nici alegătorii noştri, ci votăm noi între noi după nişte criterii care nu sunt întotdeauna cele legate de evaluarea unei performanţe.

Cel puţin aici, în sistemul de moţiune, avem două tipuri de responsabilitate asumate care nu există în uninominal. ... s-au terminat alegerile, suntem în conducere toţi şi ne vedem de treabă.

Un preşedinte care îşi asumă responsabilitatea pentru această echipă şi pentru managementul ei în partid, o echipă care îşi asumă responsabilitatea pentru o linie politică şi o identitate şi în felul acesta avem o conducere care este legată în continuare de un angajament şi nu o conducere care, practic, este alcătuită din oameni care nu mai au nicio obligaţie faţă de nimeni.

Realizator: Cei doi au acceptat?

Crin Antonescu: De bună seamă, altfel nu m-aş fi pronunţat ...

Realizator: Lista dumneavoastră este completă în momentul de faţă?

Crin Antonescu: Nu este definitivată. Este foarte clar că este o listă din care vă pot spune că fac parte categoric cele mai reprezentative personalităţi ale partidului, primari de mari oraşe din România, liberali evident, preşedinţi de consiliu judeţean, preşedinţii organizaţiilor celor mai performante, personalităţi, iată să zicem ca să dau şi aici două nume, de genul lui Varujan Vosganian sau al Noricăi Nicolai, oameni care sunt personalităţi ale partidului, cunoscute prin prestaţia lor publică, prin activitatea lor în parlament, ş.a.m.d.

Realizator: Se comenta că păziţi această listă de publicitate.

Crin Antonescu: Nu. Ea nu este definitivată. A face o astfel de listă, a alcătui o astfel de echipă este greu pentru că, în mod categorc, ea nu poate să depăşească, nu ştiu, 30-32 de oameni. Deja sunt mulţi, dar în partid există mult mai mulţi oamnei, chiar la vârf, care ar putea foarte bine să facă, adică există alţi 30 care ar putea foarte bine să fie în locul acestora. Este greu să-şi asumi această răspundere, costă, sunt nişte riscuri, sunt oameni care, sigur că nu sunt mulţumiţi pentru faptul că rămân în afara ei. Oricum am fi făcut alegerile.

Niciodată conducerea nu îi cuprinde pe toţi cei care sunt foarte capabili, dar aş vrea să mai precizez ceva. Se discută despre modalitatea de alegere şi despre ideea că cei care nu sunt în acest organism de conducere ar fi exclus, lucru care nu este deloc adevărat. În primul rând , Biroul Politic, care se alege la congres, nu este deloc singurul, ba chir nici măcar cel mai important organism de conducere al partidului.

Peste acest birou, peste, superioare ierarhic, sunt Consiliul Naţional care cuprinde, în afară de Birou, toţi preşedinţii organizaţiilor judeţene din ţară şi Delegaţia Permanentă care cuprinde, de asemenea, toţi demnitarii partidului, parlamentarii în primul rând. Cu alte cuvinte, în privinţa aceasta chiar oameni care nu se regăsesc pe listă au tot spaţiul şi evident toată libertatea de a se afirma, de a lucra pentru partid. Există poziţia de parlamentar, există oameni care sunt, iată domnul Tărceanu este liderul grupului parlamentar din Cameră.

A fi liderul unui grup parlamentar, în orice democrţie, este o poziţie extrem de puternică, extrem de influentă, extrem de prestigioasă. Sunt oameni care sunt vicepreşedinţi la Senat, la Camera Deputaţilor, poziţii foarte importante în stat şi implicit în partid.

Realizator: Unul dintre cei doi contracandidaţi ai dumneavoastră la funcţia de preşedinte al PNL spune că are un sondaj pe baza căruia poate afirma că 62% dintre membrii PNL îşi doresc intrarea la guvernare. Aveţi vreun sondaj de felul acesta?

Crin Antonescu: Nu şi probabil nu are nici domnul Cataramă, dar desigur eu nu doresc să-l insult. Chestiunea se pune în felul următor: sondajele au rostul lor, hai să luăm de bună ipoteza domnului Cataramă ....Chestiunea se pune în felul următor. Sondajele au rostul lor, hai să luăm de bună ipoteza domnului Cataramă sau afirmaţia domnului Cataramă. Sondajele au rolul lor, ne calibrează, ne modelează politica.

Până la urmă însă, aşa cum şi preşedintele şi parlamentul se constituie, nu pe baza sondajelor, ci pe baza alegerilor, noi la sfârşitul anului trecut, după alegerilor prezidenţiale am avut de luat o decizia în chestiunea asta, dacă mergem la guvernare în condiţiile lui Traian Băsescu şi ale PD-ului, varianta pe care o susţine domnul Cataramă, şi am avut Birou Politic, Consiliul Naţional Executiv, Delegaţie Permanentă.

Voturile acolo, în acest organisme care reprezintă legitim şi legal partidul, au fost zdrobitoare în favoare variantei pe care am propus-o, şi anume acea de a rămâne în opoziţie, în condiţiile date. Tocmai pentru că asemenea discuţii existau am spus nu, hai să nu mai aşteptăm până în toamna viitoare şi să convocăm congresul, care este totuşi forul cel mai reprezentativ al unui partid şi congresul ne va da răspuns.

Iată încă un motiv, pe de altă parte, de a susţine sistemul de moţiuni pentru că în momentul în care ne alegem uninominal şi alegem 30 de oameni în ordinea numărul de voturi, nouă nu ne este clar aceşti 30 de oameni ce trebuie să facă, ce a decis partidul? Să meargă la Traian Băsescu?

Să rămână în opoziţie? Să se alienze cu cutare partid sau cu altul? Chestiunea cu moţiunea limpezeşte lucrurile. Nu cred deci, nici că ar avea domnul Cataramă un asemenea sondaj sau dacă îl are înseamnă că cineva la păcălit.

Nu cred că există nici pe departe atâţia membri ai PNL şi, mai ales, nu cred că cei care mi-au dat mie şi cumva implicit PNL aproape 2 milioane de voturi la sfârşitul anului trecut pe o campanie foarte clar desfăşurată împotriva actualului preşedinte, împotriva PD, împotriva abuzurilor şi politicii pe care acesta le produce în România, nu cred că oamenii aceia ar dori să devenim complicii lor.

Realizator:Unul dintre contracandidaţi, domnul Cataramă, spune că dacă va fi ales preşedintele partidului intră la guvernare într-o săptămână, celălalt contracandidat promite normalizarea relaţiilor cu PD-L. Dvs. ce propuneţi practic partidului, o poziţie clară?

Crin Antonescu: Eu propune partidului bătălia şi câştigarea acestei bătălii pentru ocuparea identităţii şi culoarului electoral de dreapta. Asta înseamnă un război cu PD, un război nu din considerente personale sau din, mă rog, plăcerea de a te război cu cineva, ci pentru că din două, una.

Ori noi recunoaştem că PD-L este, într-adevăr, un partid de dreapta, este un partid care face modernizarea societăţii româneşti în sensul în care şi noi dorim şi atunci e logic ce spune Cataramă, are coerenţă? Atunci mergem acolo şi eventual chiar şi fuzionăm, fie ceea ce eu sunt convins şi cred că cea mai mare parte a partidului, este o identitate abuziv asumată de către PD, e o falsă identitate. PD nu e un partid de dreapta. PD nu e un partid democrat.

Ceea ce se întâmplă din toate punctele de vedere, acum când deţine puterea şi anul trecut când a deţinut puterea, ne confirmă acest lucru şi atunci noi trebuie să spulberăm, să demascăm această impostură şi să ne afirmăm ca un adevărat partid de dreaptă în România.

Asta evident că nu se decide din vorbe schimbate între mine şi domnul Băsescu sau între noi şi domnul Boc, ci o decide electoratul. Or miza, tema, linia, strategia pe care eu le propun este ca în 2012 răspunsul electoratuluui să spună: da, ne-am lămurit ce e cu PD; ne-am lămurit ce e cu dreapta domnului Băsescu; singurul partid reformator, singurul partid dreapta, singurul partid cu soluţii pentru situaţia României este PNL - şi asta este ceea ce propun eu. Domnul Cataramă e coerent - trebuie să o spun - cu propunerea sa.

Nu sunt de acord, dar are o logică. Ce înţelege domnul Orban prin normalizarea relaţiilor cu PD-L-ul nu ştiu, atâta vreme cât în această privinţă eu şi domnul Orban, de ani buni, nu ne aflăm pe aceeaşi poziţie şi de asta sigur că în partid vom avea această discuţie. Adică normalizarea relaţiilor cu PD-ul ce înseamnă oare pentru domnul Orban? Ca atunci când asistăm la cea mai violetnă şi mai abuzivă politizare a funcţiilor publice în România, noi să spunem că nu e chiar aşa de rău sau că e în ordine? Sau PD-L-ul să nu mai facă acest lucru?

Reporter: Pe de altă parte, fostul prim-ministru, domnul Călin Popescu Tăriceanu, şi lider de grup la Camera Deputaţilor avertiza încă de la începutul anului că principalul pericol care îl pândeşte pe PNL este acela al unui consens între PSD şi PD-L în privinţa schimbării sistemului de vot, în aşa fel încât prin votul aşa-numit uninominal pur opţiunile pentru PNL, chiar dacă sunt exprimate, să nu se mai regăsească în parlament. Cum veţi contracara această chestiune?

Crin Antonescu: Domnul Tăriceanu avertiza pe bună dreptate asupra acestui lucru, numai că în politică nu e suficient să avertizezi trebuie să şi propui o soluţie şi să o aplici. Ce-mi scapă este soluţia pe care domnul Tăriceanu o propunea pentru că nu îmi închipui că a-m merge şi a face noi guvern acum cu Partidul Democrat, însemna că domnul Tăriceanu crede că la momentul oportun dacă interesele PD-ului o vor cere, îi vom ruga noi frumos şi nu vor mai schimba legea împreună cu PSD
în sensul acesta.

Singura soluţie şi propunerea pe care o am eu, este aceea ca PNL să se întărească. Partidul Naţional Liberal să exprime şi să reprezinte nemulţumirea unei mari părţi a societăti româneşti faţă de ce se întâmplă astăzi. Să ajungă un partid de cel puţin 30% şi în acel moment nu ne mai interesează ce sistem electoral ne impun cei care sunt astăzi la putere, pentru că şi într-o formulă proporţională şi într-o formulă uninominală n-avem cum să nu avem câştig de cauză.

Realizator: Dar cum vedeţi viitorul relaţiilor din interiorul opoziţiei, relaţiilor cu PSD? Va fi vorba despre colaborări punctuale, votare sau respingere a unor proiecte, sau aveţi de gând să instituţionalizaţi această colaborare?

Crin Antonescu: Partizani teoreticieni ai domnului Băsescu, ideologii de la curtea domnului Băsescu, jurnaliştii arondaţi domnului Băsescu au făcut un tămbălău teribil de câţiva ani încoace privitor la alianţa noastră cu PSD. Între noi şi Partidul Social Democrat a existat o alianţă dacă îi putem spune aşa, două săptămâni, în toţi aceşti ani, atât, între turul unu şi turul doi al alegerilor prezindenţiale din decembrie trecut.

Când, în mod coerent, consecvent, explicat public am făcut opţiunea Geoană împotriva opţiunii Băsescu. Chiar dacă Geoană, sigur, domnul Geoană nu era visul nostru ca preşedinte, şi chiar dacă, aşa cum am spus-o de la bun început aveam de ales între două rele, din unghiul nostru de vedere.

În rest, PNL a guvernat susţinut în parlament sau mai degrabă nedat jos de către PSD din opoziţie, pentru că PSD-ul avea de ales la rândul său între două rele şi a preferat-o pe asta, fără să facă PNL-ul nici o concesie de natură a politicii guvernamentale în favoarea stângii. Iar acum după ce s-a constituit acest guvern din două partide, PD şi UDMR, şi această creatură diformă, monstruoasă care creşte de la zi la zi, anume aşa zisul deputaţi independenţi.

Cu alte cuvinte parlamentari care fără nici un fel de jenă ademeniţi, cumpărăţi, şantajaţi, ştiu eu ce... pleacă, în fiecare zi fac crize de constiinţă şi pleacă, totdeauna spre putere, totdeauna spre Partidul Democrat prin intermediul generalului Oprea. Acum n-avem nici o alianţă cu PSD, există o solidarizare naturală, pentru că suntem şi uni şi alţi în opoziţie, şi în momentul în care, aşa cum spuneam asistăm la politizarea aberantă a funcţiilor publice, protestăm şi noi şi ei.

E normal să avem acelaşi punct de vedere, când vedem cum tentativa PD-ului de a deveni un partid stat, creşte de la o zi la alta, e normal să ne apărăm. Dincolo de asta avem identităţi diferite, avem discursuri diferite şi avem soluţii diferite, pe diverse probleme punctuale. Noi suntem partizani cotei unice, ba chiar a scăderii cotei unice. În PSD au început să vorbească din ce în ce mai mulţi oameni...

Realizator: Despre diferenţierea impozitării...

Crin Antonescu: ...despre impozitarea progresivă. Şi în ... lor de stânga e dreptul lor, v-am dat numai exemplul unei diferenţe. De asemenea noi avem eterna dispută cu stânga, cu socialiştii, cu social-democraţii, şi spunem foarte clar că într-o ţară ca România e normal să te preocupi de bună starea şi a celor mai nevoiaşi.

E normal să asiguri un temei de solidaritate societăţii, dar nu poţi face asta decât dacă ai creştere economică. Spre deosebire de dânşi care au guvernat în repetate rânduri şi nu au făcut asta, noi chiar am dovedit-o, şi anume, atunci când guvernând am avut creşterea economică, şi am făcut noi, nu cei din stânga, nişte lucruri în sprijinul celor defavorizaţi. De la mărirea pensiilor, la mărirea celor mai mici salarii şi aşa mai departe.

Realizator: Două chestiuni practic le-aţi atins tangenţial, chestiunea plecărilor din partide, a dezertărilor în cadrul parlamentului, se vorbeşte zilele acestea despre viitoare plecări din Partidul Naţional Liberal, aveţi semnale?

Crin Antonescu: Nu mai multe decât cele pe care le aveţi dumneavoastră.

Realizator: Pe de altă parte au mai existat asemenea cazuri, se vede întotdeauna probabil dinainte că unii intenţionează...

Crin Antonescu: Da, există oameni care au, repet numai vreau să intru în motive, motivele sunt diverse, dar ţin de un soi de oportunism care n-ar trebui să aibă nimic în comun cu calitatea vieţii politice şi oamenii ăştia aşteaptă un pretext. În sensul acesta unii sigur aşteaptă congresul şi indiferent ce rezultat ar avea acest congres, vor spune că sunt dezamăgiţi ca să plece acolo, dacă au plecat.

Realizator: Aceiaşi?

Crin Antonescu: Sigur că aceiaşi şi eu tot ce sper este ca numărul acestora să nu fie semnificativ sau să nu fie nici unul. Eu îmi permit să sper că nu va exista nici un parlamentar care să plece din PNL şi că cei care au vrut să plece au făcut-o imediat după ce domnul Băsescu a câştigat un nou mandat.


Evident că dacă nu domnul Băsescu câştiga preşedinţia României, evident că oamenii aceştia numai, nu se mai gândeau că e foarte bună politica guvernului Boc, rămâneau aici, vă mai aduceau şi pe alţii.

Eee, pe mine însă mă interesează următorul lucru, regret plecarea oricărui parlamentar, e normal, dar plecarea oricărui parlamentar mă doare infinit mai puţin decât plecarea oricărui alegător, pentru că obligaţia mea ca partid, a mea ca lider politic este să îmi reprezint alegătorii cu opţiunile lor, cu interesele lor, nu să facă în permanenţă compromisuri, cutărică ce mai vrei ca să nu pleci, pentru că acest partid trebuie să-şi reprezinte alegătorii şi nu interesele personale ale unor aventurieri politici, că altfel nu pot să-i numesc.

Realizator: Cum comentaţi propounerea de astăzi a Partidului Democrat Liberal ca domnul Geoană sa fie supendat din funcţia de preşedinte al Senatului?

Crin Antonescu: Eu cred că este încă un abuz practic, încă o temă falsă, PD-L care în mod din ce în ce mai evident pentru toată lumea, cred că şi pentru proprii lor susţinători. Nu e capabilă în niciun fel să dea un răspuns crizei economice, crizei sociale,se încurcă în tot felul de calculări, recalculări, reajustări de pensii, de salarii, este practic înfundat pe toate iniţiativele sale. A bulversat societatea românească, numai ştie nimeni cum e legea, ce se întâmplă, ce au de gând, de ce fac una, de ce fac alta.

Are nevoie de astfel de teme şi sigur că le dezvoltă cu mare plăcere, eu le pot socoti chiar diversiuni, domnul Geoană e preşedinte al Senatului conform unei înţelegeri şi unei majorităţi cu PD chiar, la începutul anului 2009 şi avem nişte prevederi destul de clare aici.

Pe de altă parte sigur că a dezlănţuit acest atac, are noimă pentru Partidul Democrat şi probabil pentru domnul Traian Băsescu, pentru că preşedinţia Senatului e totuşi singura poziţie din sistemul de putere care lipseşte şi în sensul acesta dacă ar reuşi să-l disloce pe domnul Geoană de acolo şi să pună un pedelist sigur că le-ar fi mult mai bine, un partid care repet, s-a transformat în ... care calcă în picioare orice idee democratică, nu se simte bine în momentul în care nu are totul.

Exact aşa cum practic toţi funcţionarii publici din ţara asta trebuie să fie cu identitate portocalie şi cu carnet de partid, nu se poate accepta ca preşedintele Senatului care e totuşi al doilea om în stat, să nu fie pedist şi atunci ori îl trec pe domnul Geoană la PD, ceea ce sper că nu se poate, ori îl înlătură de acolo şi în al doilea rând probabil că se scontează şi pe oarecare un nou val de tulburări în interiorul PSD-ului dacă s-ar ajunge la aşa ceva, unde pe semne că domnul Geoană ca orice lider care numai e lider are adversari sau adversităţi care ies acum la iveală şi mă tem că din păcate ar fi în stare să se alieze chiar cu adversara, adică cu PD numai ca să-i dea în cap fostului lider.

Realizator: Vă mulţumim foarte mult domnule preşedinte Crin Antonescu.

Crin Antonescu: Cu mare plăcere

Realizator: Vă mai aşteptăm.