Interviu cu premierul Emil Boc

Realizator: Am oferit ascultătorilor noştri posibilitatea de a formula întrebări pe site-ul RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI, precum şi prin SMS. Am selectat câteva dintre aceste întrebări şi o să vă invităm, pe parcursul emisiunii, să răspundeţi acestor întrebări. Încep, însă, domnule prim-ministru, prin a-l cita pe reprezentantul României la Fondul Monetar Internaţional, pe domnul Tănăsescu, care avertiza că în absenţa unei schimbări importante în sistemul de pensii, acesta riscă să intre în colaps. De ce? Cu ce sumă trebuia alimentat până acum, în fiecare an, bugetul de pensii, de la bugetul de stat?

Emil Boc: Ca să înţeleagă toată lumea: bugetul de pensii este alcătuit din banii pe care-i plătesc salariaţii, în timpul activităţii lor de muncă, la bugetul de pensii. Bugetul de stat este alcătuit din impozitele şi taxele, altele decât cele pentru contribuţiile de asigurări sociale, din care dăm bani pentru educaţie, pentru sănătate, pentru infrastructură, autostrăzi şi aşa mai departe. Ca să se poată plăti pensiile în România, în momentul de faţă, trebuie să împrumutăm bani de la bugetul de stat, adică din impozitele şi taxele pe care românii le plătesc pentru infrastructură, educaţie, sănătate, apărare şi aşa mai departe, la bugetul de pensii, să se poată plăti pensiile la actualul nivel pe care-l avem. În 2009, 1,5 miliarde de euro de la bugetul de stat, deci de la bugetul acesta, care e format din impozite şi taxe pe care românii le plătesc, s-au luat banii aceştia şi s-au dat la bugetul de pensii, să se poată plăti pensiile la valoarea pe care au avut-o în anul 2009. În 2010 vom lua 1,7 miliarde de euro de la bugetul de stat şi-i vom da la bugetul de pensii, să se poată plăti pensiile la valoarea pe care o au în 2010. Acei 1,7 miliarde de euro i-am putea utiliza foarte bine pentru autostrăzi, pentru o educaţie mai bună, pentru o sănătate mai bună, pentru o poliţie mai bună, deci, pentru agricultură, la subvenţii, nu-i putem folosi acolo, pentru că sistemul de pensii nu se întreţine. Dacă nu facem niciun fel de reformă, în câţiva ani, aproape tot bugetul de stat, nu 1,7 miliarde de euro, vom ajunge la patru, la cinci miliarde de euro să luăm din bugetul de stat, să dăm la bugetul de pensii. Deci această stare de fapt nu mai poate continua şi de aceea este o urgenţă pentru noi să avem o lege a sistemului de pensii care să facă două lucruri: să facă sistemul sustenabil, adică să se susţină pe un număr foarte mare de ani de aici înainte şi în al doilea rând, să ne asigurăm că în continuare, pensiile se plătesc în această ţară şi nu în ultimul rând, cei care astăzi sunt tineri vor avea pensie când vor ajunge la bătrâneţe, pentru că sistemul va permite să se adune bani, astfel încât acolo să fie bani.

AUDIO: Ascultaţi aici interviul integral cu premierul Emil Boc.

Realizator: Dar care sunt motivele acestui dezechilibru major? Este vorba de un dezechilibru între numărul de contribuabili la sistemul de pensii şi numărul de pensionari sau care... dintre populaţia activă şi numărul de pensionari, sau care e motivul?

Emil Boc: O să vă dau câteva cauze. Întrebarea cred că este foarte bună, pentru că asta, de fapt, ne răspunde la întrebarea: "de ce trebuie să dăm bani de la bugetul de stat la bugetul de pensii?". În primul rând, pensionările anticipate. Un exemplu: în 2009 am avut 115.000 de pensii anticipate parţial şi care s-au triplat în fiecare an, în ultimii trei ani. De ce? Pentru că actualul cadru permite pensionarea aceasta anticipată, deci în loc să ieşi la, să spunem, 58 de ani, care este, de exemplu, vârsta la femei astăzi de pensionare, ieşi la 53 de ani. În loc să ieşi la 63 de ani, cât este la bărbaţi astăzi, ieşi la 57 de ani, ori asta înseamnă că în sistem nu se mai aduc bani pentru contribuţii.

Realizator: Că populaţia activă scade.

Emil Boc: Populaţia care să susţină scade şi celor care se pensionează creşte. Astăzi, pe lege, vârsta standard de pensionare, mă refer la legea în vigoare, ar fi aşa: 58 de ani la femei şi 63 de ani la bărbaţi. Asta este pentru 2010 vârsta de pensionare. În fapt, vârsta reală de pensionare este 54 de ani şi şapte luni, media. Deci, gândiţi-vă, 54 de ani, în comparaţie cu ce ar fi trebuit să fie 58 de ani la femei sau 63 de ani la bărbaţi. Deci, iată un prim element. Doi - creşterea masivă, frauduloasă, a pensionărilor de invaliditate. Nu mă refer la cei care cu adevărat sunt într-o asemenea situaţie, pe ei trebuie să-i ajutăm, chiar să le mărim pensia pentru invaliditate, care au o problemă medicală şi este un lucru creştinesc şi moral şi din toate punctele de vedere să-i ajutăm. Dar din nefericire, pe uşa aceasta a legii au intrat foarte mulţi care nu au nimic în comun cu pensia de invaliditate. Sunt, din nefericire, foarte multe comunităţi rurale, sate întregi în care două treimi au pensii de invaliditate, dar jumătate dintre ei sunt la cârciumă. Spun lucrurilor pe nume, că este dureros, dar le spun pe nume. Aici trebuie să ne orientăm, cei care sunt apţi de muncă, trebuie să muncească în continuare, cei care au pensie de invaliditate pe motive medicale trebuie într-adevăr să fie îngrijiţi la un standard superior. Spun asta pentru că, dacă în 2001 erau 600.000 de persoane, în 2009 sunt 900.000 de persoane, o creştere de 50%, practic, a pensiilor de invaliditate. Deci, iată, nu se poate susţine în continuare. Şi în al treilea rând, sistemul inechitabil al pensiilor speciale. Avem în sistemul din România discriminări în acordarea pensiilor, unii primesc pensie pe principiul contributivităţii, adică, cât au contribuit la bugetul de pensii, atâţia bani primesc la pensie, alţii, pe baza legilor în vigoare, ei nu sunt de vină şi repet, nu avem absolut nimic cu acele categorii sociale, legea a fost aceea care le-a permis, a stabilit pensia ca valoare la 80% din veniturile din ultima lună. Ca să fiu şi mai explicit pentru toţi ascultătorii RADIO ROMÂNIA. În legile speciale există următorul mecanism - ai contribuit în timpul vieţii pentru o pensie de 20 de milioane de lei vechi, dar pentru că ai o lege specială, pensia nu se calculează la 20 de milioane de lei vechi, cât ar trebui să primeşti şi cum primesc toţi ceilalţi din sistemul public, ci la 80% din veniturile din ultima lună de activitate. Ori, în ultima lună de activitate ţi-ai pus toate bonusurile, toate primele, toate primele de concediu şi toate celelalte lucruri şi ai avut un venit de 100 de milioane de lei vechi. Pensia s-a calculat la 80% din ultimul venit, adică 80 de milioane de lei vechi. Deci, în loc să primeşti 20 de milioane, cât primesc toţi ceilalţi, tu primeşti 80 de milioane de lei vechi pe lună. Deci, 60 de milioane, diferenţa de la 20 la 80 este plătită din buzunarul nostru, al cetăţenilor, din impozite şi taxe. Asemenea sistem nu mai poate fi continuat. Ştiu că el nemulţumeşte, ştiu că îmi atrag foarte mulţi duşmani, ştiu că par oarecum nepopular printr-o asemenea măsură, dar eu sunt corect cu 22 de milioane de români prin ceea ce propun, să avem o lege egală ca şi principiu al contributivităţii pentru toţi, iar acolo unde sunt situaţii speciale, cum am avea în armată, să spunem că sunt oameni care sunt pe teatrele de operaţii, îşi pun viaţa în pericol şi suferă constrângeri, acolo putem imagina, în afara sistemului de pensii, un anumit sistem punctual pentru asemenea persoane individuale, de rentă viageră, ca o recunoaştere de către ţară a eforturilor şi a meritelor pe care le-au depus; sau pentru un poliţist, la fel, recunoaştere punctuală. Pentru artişti, pensii de execlenţă. Nu este firesc ca un Florin Piersic, sau ştiu eu cine, că nu vreau să-i enumăr pe toţi, să trăiască dintr-o pensie de 3 milioane. Aici trebuie să ai o recunoaştere a excelenţei, a valorii, acolo, punctual, şi dai o recunoaştere ca atare. Deci, sunt de acord că asemenea lucruri trebuie să existe şi ai şi un alt palier al pilonului III de pensii, unde poţi să discuţi. Dar pe ce înseamnă contribuţie trebuie să avem un principiu unitar.

Realizator: Haideţi să le luăm pe rând, pentru că aţi amintit despre pensile de invaliditate. Noua lege a pensiilor, atunci când va intra în vigoare, va presupune ca toată lumea să fie reevaluată dacă are o pensie de invaliditate obţinută corect sau nu?

Emil Boc: Se va verifica respectarea criteriilor şi în acelaşi timp, se vor înăspri criteriile, pentru a fi siguri că nu mai scapă nimeni şi doar cei care sunt cu adevărat în situaţii de a fi beneficiari ai pensiei de invaliditate vor beneficia de acest drept. Deci într-adevăr va fi o reevaluare a acelor situaţii abuzive, care au scăpat de sub control.

Realizator: Vă întreb acest lucru pentru a vedea dacă nu cumva cei care au ieşit la pensie, au pensie de invaliditate pe motive reale, nu vor fi puşi pe drumuri în plus.

Emil Boc: Nu vor fi puşi pe drumuri în plus, ci dimpotrivă, doar se va respecta cadrul legal, astfel încât nimeni să nu profite de un abuz în defavoarea bugetului de pensii.

Realizator: Aţi vorbit despre recalcularea pensiilor care sunt în momentul de faţă bazate pe legi speciale. Toate aceste pensii vor fi recalculate?

Emil Boc: Uitaţi, este iarăşi foarte bună întrebarea şi să o lămurim de la început. În România astăzi există aproximativ 5.800.000 de pensionari. Dintre aceştia, 180.000 beneficiază de pensii speciale, aproximativ 180.000 beneficiază de pensii speciale, să spunem, 200.000, rotund, da? Vreau să fie foarte clar pentru toţi pensionarii care ne ascultă şi pentru toţi cei care sunt interesaţi de acest subiect: din cei 5.800.000, 5.600.000, deci în afară de cei 200.000 care sunt cu legi speciale, nu vor suferi niciun fel de scădere a pensiei pe care ei o iau astăzi în mână şi după intrarea în vigoare a Legii pensiilor să fie afectată. Deci 5.600.000 de pensionari care astăzi au pe tichetul de pensie trei milioane de lei vechi, cinci milioane, opt milioane, zece milioane de lei vechi, cât au, 14, cât au avut ei pe principiul contributivităţii, după intrarea în vigoare nu le va scădea cu un leuţ pensia - şi să nu se mai răspândească acea diversiune că prin intrarea în vigioare a legii pensiilor li se diminează pensia pe care o iau astăzi în mână pensionarii. Doi: se va plăti în continuare pensia socială minimă, care este o dovadă de solidaritate socială, cu peste un milion de români care o duc foarte greu în această ţară şi care este o formă de sprijin a noastră, a statului, a cetăţenilor, faţă de cei care sunt cel mai dezavantajaţi. Şi acum ne restrângem la cei 180.000, 200.000 de beneficiari ai pensiilor speciale.

Realizator: Aceştia sunt toţi beneficiarii pensiilor speciale, până în 200.000 de persoane.

Emil Boc: Până în 200.000 de persoane. Vreau să ştiţi că din aceştia, 85% nu vor avea o diminuare a pensiei.

Realizator: De ce? Pentru că nu depăşesc un plafon, sau de ce?

Emil Boc: Pentru că nu depăşesc valoarea contribuţiei lor. Pensia lor nu depăşeşte valoarea contributiei. Spun asta pentru că, de exemplu, la militari, la poliţişti, statul a plătit pentru ei partea de contribuţii de asigurări sociale şi noi le recunoaştem acea parte plătită de stat ca şi cum ar fi plătit-o ei. Însă la cei cu pensii mari şi foarte mari, unde s-a aplicat un alt principiu decât acela al contributivităţii, acolo se va recalcula, evident, şi va avea loc o scădere a pensiei. Deci, se vor recalcula, practic, toate pensiile speciale, în termen de cinci luni, dar, în fapt, cam 15% din cei 200.000 vor fi afectaţi în sens negativ de scădere a valorii pensiilor. Pentru 85% nu se va întâmpla nimic - şi vă dau exemplul din domeniul apărării. Am făcut o simulare...

Realizator: Chiar am şi eu un exemplu din domeniul apărării.

Emil Boc: Am făcut o simulare în acest domeniu cu domnul ministru Şeitan. În esenţă, pensiile sub 30 de milioane de lei vechi nu vor suferi niciun fel de scădere. Pensiile care sunt peste 30 de milioane de lei vechi, grosso modo, vor suferi o scădere mai mică, cei care sunt aproape de 30 de milioane, mai mare, cei care sunt 50, 60, 80, 100 de milioane de lei vechi. Spun asta, că asta rezultă din recalculare, nu că este o chestie în lege unde să se spună: plafonul de 30 de milioane de lei vechi. Din recalculare ne-am putut da seama că cei care sunt cu pensii până în 30 de milioane de lei vechi, pensii militare, nu suferă niciun fel de scădere şi uitaţi o simulare: chiar la pensiile mici e iarăşi o uşoară creştere - să spunem, un plutonier major care are stagiu cotizare realizat 33 de ani şi 6 luni şi 26 de zile, stagiu în condiţii speciale 19 ani, număr puncte realizate 29,63192, număr puncte majorări de condiţii speciale 15,68908, ş.a.m.d., stagiu complet de cotizare anexă 6 - 25 de ani - astăzi el are în mână 1446 de lei, astăzi ia, după recalculare va lua 1452, deci chiar o uşoară creştere la cei cu pensii sub 30. Unora le rămâne aceeaşi, la unii, repet, chiar o uşoară creştere, deci acea afirmaţie că cei care au pensii militare de 14, 18, 20 de milioane li se scade pensiile este un neadevăr. Cei care sunt peste 30 de milioane, de acolo încolo, într-adevăr, se poate avea în vedere scăderea pensiilor. Din recalcularea acestor pensii speciale se va economisi la bugetul de stat între 500 şi 800 de milioane de euro.

Realizator: Pe an?

Emil Boc: Pe an. De 500...

Realizator: Din 200.000 de pensii...

Emil Boc: Speciale, din recalcularea lor şi mai ales la cei 15%, calculele pe care le-a arătat Ministerul...

Realizator: Adică din recalcularea pensiilor a 30.000 de persoane se obţine...

Emil Boc: Aproximativ, da, se obţine între 500 şi 800 de milioane de euro, pentru că economiile mari sunt la cei cu pensii mari, nu la cei cu pensii mici; nu de aici, repet, se face economia. Deci să lămurim încă o dată, nu scade pensia pe care o ia în mână pensionarul astăzi, pentru 5.600.000, pentru 5.600.000 de pensionari, pentru 200.000 se recalculează, 180.000-200.000 se recalculează, dintre care doar aproximativ 15% vor suferi o scădere din rândul celor cu pensii speciale.

Realizator: Domnule prim-ministru, un ascultător al nostru, se numeşte Marius Moldovan, vă aduce în atenţie un alt aspect. Domnia sa spune că a fost pilot militar, s-a pensionat, ca urmare a restructurării armatei, la 40 de ani - n-a avut încotro - şi spune că în urma recalculării va avea pensia scăzută de la 2000 de lei noi la 980 de lei noi, aşa a calculat domnia sa, poate pentru că nu are stagiul complet de cotizare, nu ştiu.

Emil Boc: N-am făcut simularea pe sistemul aviatorilor sau sistemul acesta, bănuiesc că poate să fie acelaşi lucru ca şi la militari, în esenţă, pensiile...

Realizator: Este pilot militar, a fost.

Emil Boc: Deci, repet, pe cine am văzut militar, am făcut o analiză...

Realizator: Chiar dacă s-a pensionat ca urmare a restructurării la o vârstă foarte scăzută, la 40 de ani.

Emil Boc: Din ce am făcut analizele cu Ministerul Muncii, cei cu pensii mici nu suferă, pensii mici înţelegând sub 30 de milioane de lei vechi, practic, nu sunt afectaţi.

Realizator: Domnule prim-ministru, în ce ritm va creşte vârsta de pensionare în România?

Emil Boc: Aşa, foarte bună şi această întrebare. Am văzut tot felul de afirmaţii că dacă intră legea aceasta în vigoare, gata, de mâine se egalizează vârstele de pensionare între femei şi bărbaţi. Vreau să se ştie foarte clar: până în 2014 inclusiv, vârstele de pensionare cresc anual conform legii existente în vigoare în momentul de faţă, astfel încât în 2015 va fi: 65 de ani la bărbaţi, 60 de ani la femei - în 2015. Până în 2030, atenţie - şi subliniez - pentru toţi cei care sunt de bună credinţă, până în 2030, pentru a se putea susţine sistemul de pensii, se are în vedere o majorare a vârstei de pensionare treptat, pentru femei, astfel încât ele să se egalizeze la nivelul anului 2030, ţinând cont de nivelul de aşteptare cu privire la speranţa de viaţă. Astăzi, pe analizele noastre, pe care le-au făcut ministerele, după împlinirea vârstei de pensionare, femeile în general trăiesc cu 5-6 ani mai mult decât bărbaţii, după vârsta de pensionare - undeva, 22 de ani femeile, 15-17 ani bărbaţii, după vârsta de pensionare. Tendinţa aceasta se va aplatiza încet-încet şi va fi cam aceeaşi perioadă, iar acest mecanism, repet, până în 2030, pentru a se putea susţine sistemul de pensii, se va ajunge la egalizarea vârstelor de pensionare, dar nu mâine, nu în 2015, ci în 2030, după o tendinţă existentă în întreaga Uniune Europeană.

Realizator: Şi atunci principala diferenţă va fi aceea că nu vor mai fi posibile pensionările anticipate atât de uşoare? În privinţa vârstei maxime.

Emil Boc: Nu vor fi încurajate. Deci acum, de exemplu, dacă trebuie să te pensionezi la 60 de ani, şi te pensionezi cu 5 ani mai devreme, la 55 de ani, doar cu 30% ţi se diminuează pensia, pe perioada aceea, până împlineşti vârsta de pensionare. Acum se va mări la 40% probabil, penalizarea pentru perioada de la 55 de ani la 60 de ani, până te pensionezi. După care, ai îndeplinit vârsta legală de pensionare, primeşti banii ca şi stagiu complet de cotizare. Altfel spus, se va încerca descurajarea pensionărilor anticipate, prin existenţa unei anumite sancţiuni, de a nu lua valoarea întreagă a pensiei până la împlinirea vârstei de pensionare. Asta este de fapt metoda prin care se descurajează pensionările anticipate. Că altă sancţiune nu este. Dacă ţi-ai îndeplinit stagiul, în regulă, te pensionezi anticipat, dar nu te încurajăm să faci asta, că, uitaţi unde suntem. N-avem bani să putem susţine sistemul de pensii şi ne întrebăm de ce nu avem o educaţie, o sănătate mai bună, autostrăzi sau subvenţii pentru agricultură. Nu poţi să ai în toate locurile dacă nu faci economii acolo unde se poate şi facem, repet, acelaşi lucru pe care îl fac toţi europenii. N-am inventat apa caldă în privinţa aplicării acestor reguli care vizează pensionarea.

Realizator: Domnule prim-ministru, un alt ascultător ne scrie că pensia de invaliditate de gradul I prin accident de muncă este foarte mică. Uneori se întâmplă ca accidentul să se petreacă după foarte puţin timp de la intrarea în activitate, şapte, opt ani vechime spune aici şi că recalcularea se face pentru un salariu tarifar pentru numai 182 de ore pe lună, probabil. Când va fi avută în vedere situaţia acestor persoane?

Emil Boc: Ei, aici spuneam că prin eliminarea abuzurilor, vrem să mărim suportul financiar pentru asemenea persoane care, cu adevărat, se află într-o situaţie de invaliditate determinată de diverse condiţii în care ne aflăm. De aceea spun că legea aceasta va fi corectă cu cei care sunt de bună credinţă şi îi vor elimina pe aceia care vor încerca să utilizeze abuziv prevederile ei şi să beneficieze pe nedrept de bani din bugetul de pensii. Deci, vom avea în vedere sprijinirea acelora care sunt cu adevărat în situaţii de invaliditate. Mai spun că astăzi am luat, iarăşi, decizia de a nu se pune în discuţie impozitarea dividendelor sub forma CAS-urilor. Adică, ce manieră am adoptat? Dacă, să spunem, că eşti un patron şi ai dividende pe ani de, ştiu eu, zece mii de euro, douăzeci de mii de euro, noi nu-ţi vom impune obligativitatea de a plăti contribuţii la bugetul asigurărilor sociale, dar nici nu vei avea pensie. Vei putea opta tu pentru un sistem privat de pensie pe baza contribuţiei pe care o vei decide, pentru că astăzi era următoarea decizie de luat: ce facem cu acest patron, să spunem, care trăieşte numai din afacerea lui, are dividende, profit, cu alte cuvinte, în mână la sfârşitul anului, douăzeci de mii de euro sau 100.000 de euro şi erau două variante. Să impunem o contribuţie minimală, câteva salarii minime pe economie, ca şi el să beneficieze de pensie din sistemul public la sfârşitul vieţii profesionale sau să-l lăsăm să facă ce doreşte el. Să se asigure în sistemul privat cu contribuţia pe care o doreşte şi de acolo să ia pensia necesară. Noi am optat pentru o variantă democratică, să îl lăsăm să facă ce doreşte. Dacă va dori să meargă în sistemul privat, bine, dacă va dori să-şi ţină banii la ciorap, în ghilimele spus, la ciorap, sper că nu-i ţine la ciorap, că îi ţine la bănci şi să-i utilizeze din economiile pe care le fac în timpul vieţii, s-o facă aşa, dar statul nu va avea obligaţie faţă de el, dacă n-a contribuit, să-i dea o pensie la sfârşitul vieţii profesionale. Cred că este o măsură care este în concordanţă cu logica societăţii capitaliste, a economiei de piaţă şi a respectului faţă de dreptul individului care merge în sistemul privat de a decide ca atare.

Realizator: Un ascultător ne scrie, vă citez exact cum sună mesajul: "De ce se fac discriminări între generaţii cu vârsta de pensionare?" - în legătură cu vârsta de pensionare, presupun. "Noi, cei născuţi după 1955, cei care am trecut în ultimii 20 de ani prin economia de junglă", scrie ascultătorul, "credeţi că mai putem să muncim până la 65 de ani?"

Emil Boc: Păi, asta spun eu. Încă o dată, atenţie: numai în 2030 se va ajunge la egalizarea vârstelor de pensionare. Atenţie şi repet pentru toată lumea: 2030. Atunci se are în vedere gradual, în funcţie de creşterea speranţei de viaţă, să se ajungă la egalizarea la 65 de ani a vârstei de pensionare. Acum, astăzi şi până în 2014 se respectă, repet, graficul. Vârsta de pensionare este următoarea: 58 de ani şi 9 luni, la femei, 63 de ani şi 9 luni, la bărbaţi. Asta este, pentru ianuarie 2010, vârsta de pensionare.

Realizator: Şi care va rămâne şi pe parcursul lui 2010.

Emil Boc: Şi care rămâne şi pe 2011, 2012, creşte gradual, merge până în 2015, când se ajunge la 60 de ani, la femei, şi 65 de ani, la bărbaţi. Între 2015 şi 2030, creşte gradual vârsta de pensionare la femei, astfel încât să se egalizeze în 2030. Despre această perioadă de timp vorbim.

Realizator: Da, sunt foarte multe întrebări legate de această posibilitate de pensionare anticipată: cum va funcţiona sistemul după ce va fi intrat în vigoare această nouă lege a pensiilor; altcineva vă întreabă - probabil, un bărbat, nu este numele aici: "Am 57 de ani şi 38 de ani lucraţi. Dacă ies anticipat la 60 de ani, tot 45%, 40%, din câte am ţinut, am să fiu penalizat?" - cu ghilimelele de rigoare. Mă rog.

Emil Boc: Deci, până la intrarea în vigoare, este 30%; după intrarea în vigoare, va fi 40%, pentru că, repet, nu putem încuraja pensionările anticipate. Nu o să avem bani pentru sistem, nu o să avem bani pentru educaţie, în cealaltă parte a bugetului. Deci, trebuie să înţelegem că aceste rigori sunt: optezi pentru pensionarea anticipată, ai o anumită constrângere; mergi pentru vârsta standard de pensionare, beneficiezi de pensia întreagă. Să ştiţi că în Germania, de exemplu, penalizarea se aplică nu numai pentru perioada până la împlinirea vârstei legale de pensionare, ci şi după vârsta legală de pensionare. Până la sfârşitul vieţii ţi se dă o sancţiune, pentru că te-ai pensionat anticipat. Noi n-am mers pe o asemenea formulă.

Realizator: Domnule prim-ministru, ascultătorul nostru, Vasile Cazacu, scrie că renunţându-se la menţinerea algoritmului de majorare a punctului de pensie, ca 45% din salariul mediu brut, s-ar ajunge, în scurt timp, ca pensia profesorului să devină mai mică decât a omului de serviciu.

Emil Boc: Nu. Ce se întâmplă cu pensiile? În primul rând, am lămurit aspectul că nicio pensie în plată astăzi, în afară de 15% din acelea speciale, nu scade. Deci, pensiile normale nu scad: ce a avut astăzi un om în mână primeşte şi în continuare - da? - cu excepţia celor 15% din pensiile speciale, deci să fim foarte clari. Cum va creşte pensia, cu 2011, 2012, încolo, cum va creşte? În 2011, pensia va creşte în felul următor: valoarea punctului de pensie se va indexa 100% cu inflaţia, plus 50% din creşterea reală procentuală a salariului mediu brut pe economie. Practic, mai ales în primii ani, vreau să ştiţi că este aproape echivalentul lui 45% a valorii punctului de pensie din salariul mediu brut, pentru că în perioada asta de criză nu creşte salariul mediu brut. Deci, se conservă puterea de cumpărare. Dar este, iarăşi, o măsură de sustenabilitate pe termen mediu şi lung a sistemului de pensii.

Realizator: Adică, aţi corelat posibilitatea de colectare la sistemul asigurărilor sociale cu ceea ce se va plăti?

Emil Boc: Exact. Deci, inflaţia protejată 100% şi din ce creşte real salariul mediu brut, 50% se aplică şi la pensie. Deci, încercăm să protejăm cât putem mai mult şi să creştem pensiile, care astăzi, oricum, sunt mici, şi în perioada următoare. Asta este formula făcută pe scenariu, ca să reziste actualul sistem de pensii publice din România, repet, în condiţiile în care şi în anii următori va trebui să mai împrumutăm de la bugetul de stat bugetul de pensii, nu cu 1,7, dar cu cel puţin 0,5 milioane...

Realizator: Aşa aveţi estimarea pentru 2011?

Emil Boc: Pe 2011, eu cred că în jur de 500 de milioane de euro vor trebui, în continuare, să vină de la bugetul de stat la bugetul în pensii. Asta în timp se va face ajustarea, să se ajungă la o echilibrare, nu se va face imediat.

Realizator: Dar, oricum, pare foarte rapidă descreşterea aceasta, de la 1,7 miliarde la 0,5.

Emil Boc: Gândiţi-vă că economisim între 500 şi 800 de milioane de euro din recalcularea acelor pensii speciale, care înseamnă o echitate şi un lucru corect, corect cu 22 de milioane de români, cu toţi cei care contribuie la bugetele din ţara asta, că e el public sau că e el de pensii, este un lucru corect. Şi încetul cu încetul, acest sistem ne dă garanţia că toţi, tineri sau bătrâni, vom avea o pensie la bătrâneţe, pe care o vom primi în mână, şi nu unii, în funcţie de legi mai mult sau mai puţin speciale, vor avea avantaje.

Realizator: Domnule prim-ministru, vă mulţumim foarte mult pentru prezenţa, astăzi, la RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI şi pentru acest interviu pe marginea proiectului de lege a pensiilor. Punem punct aici ediţiei noastre...