Interviu cu ministrul mediului de afaceri, Alexandru Petrescu

Trebuie să armonizăm partea de business cu partea politică, spune ministrul mediului de afaceri, comerţului şi antreprenoriatului, Alexandru Petrescu.

Pe parcursul vizitei pe care a efectuat-o în Israel, oficialul guvernamental a avut o serie de întrevederi, din care a reieşit interesul părţii israeliene pentru a dezvolta afaceri în mai multe sectoare din zona feroviară, logistică, transporturi maritime şi chiar în lucrările de extindere a Portului Constanţa. Însă, cel mai mult ar trebui să importăm din Israel ideea curajului de a dezvolta o afacere, spune Alexandru Petrescu în interviul pe care i l-a acordat în exclusivitate corespondentului RRA în Israel, Dragoş Ciocîrlan.

Şi tot Dragoş Cocîrlan ne-a mai precizat că ministrul Petrescu a participat şi la o masă rotundă cu titlul "Invest in Romania". Prezentarea mediului investiţional a fost făcută de secretarul de stat Ilan Laufer, din Guvernul României, şi au participat 20 de oameni de afaceri.

Alexandru Petrescu: Cred că am căzut împreună de acord cu domnul Eli Cohen că trebuie să armonizăm partea de business cu partea politică. Cred că există un anumit disconnect între cele două părţi. Rezultatul: doar puţin peste jumătate de miliard de euro volumul comercial dintre cele două ţări. Cred că este un partener special. Şi când spun special nu este doar un cuvânt ales la întâmplare, în middle east pentru România - Israel, şi trebuie să trecem puţin, şi am agreat şi cu domnul ministru, de percepţia că România este un paradis al domeniului imobiliar. Este - şi mă bucur că este, dar şi sunt şi multe, multe alte lucruri pe care trebuie să le facem împreună. Şi aici mă uit la zona de producţie, la zona de produse cu un adaos superior pentru produsul finit, deci mai mult added value, zona de invoaţie, care mă interesează în mod special, şi spiritul antreprenorial. Nu ştiu dacă putem recreat spiritul antreprenorial, sau poate nu ştiam când am venit prima oară, dar acum, după duă zile, când am văzut că aproape fiecare întâlnire pe care am avut-o începe cu "şi mama e din România", şi "bunicii sunt din România - sunt din Iaşi, sunt din Bucureşti, sunt din Bârlad", cred că putem recrea chiar şi spiritul antreprenorial. Şi sunt convins că şi în ADN-ul nostru, al românilor, putem găsi cel puţin la fel de mult entuziasm de a deveni antreprenor, aşa cum îl au astăzi cei din Israel. A fost o vizită extrem de folositoare, am împărţit cele două zile pline: prima am dedicat-o în totalitate întâlnirilor cu mediul de afaceri, întâlniri pragmatice, nu festivism ministerial, nu mă interesează asta, am o abordare pragmatică şi de business, avem un follow-up, o agendă foarte clară după fiecare întâlnire, un calendar de întâlniri ulterioare, cu întâlniri la nivelul ministerului, cu facilitarea unor întâlniri cu alţi demnitari care pot avea un cuvânt de spus în succesul business-urilor israeliene locate în România. Ţinem aproape, am câte un consilier pe fiecare sector care ţine aproape de fiecare business. Încercăm să creăm o experienţă de investitori cât mai plăcută, fiindcă, odată ce aceşti oameni au o experienţă plăcută în România, avem şansa ca ei să-şi crească investiţiile şi să aducă mai mulţi antreprenori din portofoliul lor relaţional. Este important, cred, comunitatea de business şi în România, dar şi aici nu mai pot asculta promisiuni. Trebuie să vadă fapte, trebuie să vadă lucruri pragmatice. Nu mai suntem într-un political talk, cred că, cel puţin în ministerul pe care îl conduc, trebuie să fim un minister unde este dominantă componenta de business, nu cea politică. Fiindcă oamenii vor să facă business, nu vor să facă politică, politica vine pe pasul doi.

Reporter: Ce aţi vizitat?

Alexandru Petrescu: M-am întâlnit cu Grupul Maman, care are interes atât de a atrage subcontractori în Israel, au o serie de proiecte în Ierusalim şi doresc să lucreze cu contractori din zona feroviară, zona logistică. De altfel, au şi interes în România, doresc să lucreze cu una dintre cele mai mari companii din China pe extinderea Portului Constanţa. Rămâne ca toate informaţiile pe care le-am acumulat să le îndrept că ministrul care se ocupă de această speţă. M-am întâlnit cu Netafim, un business foarte interesant, cu o cifră de afaceri de aproape un miliard de euro, născut într-un kibuţ, şi trăiesc în continuare în aceeaşi colectivitate, în kibuţ, sunt prezenţi şi în România, au o acoperire a pieţei de circa 3-5%, dar un business de water management foarte interesant şi inovativ. Şi cred că dacă ei se poziţionează şi pe zona componentei de fonduri europene, dar şi în zona privată cu resurse proprii, eu cred că pot creşte foarte mult şi sunt zona în România care au un climat oarecum similar cu zonele unde ei activează în mod special. Şi am să îi ajut, facilitându-le accesul la companii alături de care pot creşte business-ul. M-am întâlnit cu Elbit, o companie care acoperă zona aerospaţială, şi au interese în România, au trei fabrici în România. Ei sunt împărţiţi în diferite divizii. Îmi doresc ca România să fie opţiunea pentru a plasa cât mai multe fabrici şi de acolo să facă export la nivel mondial. Ei o fac astăzi, dar o pot face mult mai mult şi să aducă şi elemente de know-how. De asemenea, m-am întâlnit cu Karaso Group, un business care a adus prima oară Dacia în Israel, Dacia aşa cum o ştim astăzi. A fost un act de curaj. De ce? Că, în Israel, maşina Delta, care era Dacia 1300 şi care nu a avut poate cel mai bun impact comercial şi nu a lăsat cea mai bună impresie, aşa că a fost un act de curaj din partea lor să revină cu Dacia, care are cutie manuală, într-o ţară în care în care 95% vor cutie automată. Dar au reuşit să creeze o poveste de succes, au vândut Dacia on the shelf, cum se spune, adică într-o oră puteai să o ai accesorizată aşa cum îţi doreşti, la un preţ accesibil pentru toată lumea. Anul trecut au importat maşini de 47,2 milioane de euro şi, odată ce intră noua Dacie Duster, Logan şi alte modele echipate cu cutie automată, se aşteaptă la o creştere a vânzărilor de 45%. Ba mai mult, există un club Dacia şi există mulţi entuziaşti ai mărcii Dacia, şi voi discuta cu domnul ministru al turismului să creăm un circuit în care pot vizita fabrica de la Mioveni şi, după aceea, alte locuri turistice din România. Aşa că o mixăm puţin entuziasmul pentru România, pentru Dacia, şi cu Ministerul Turismului şi să creştem numărul de vizitatori în Israel, un număr care deja este în ascensiune, dar vrem să consolidăm, să fim siguri că îi dispersăm şi dincolo de Bucureşti. Fiindcă foarte mulţi vin pentru weekend, stau în Bucureşti, se întorc duminică seară, şi vrem să fim siguri că îi ducem şi în alte părţi ale României.

Reporter: Sunteţi preocupat de start-up. Aţi văzut o vizită la Beer Șeva, ce ne puteţi împărtăşi?

Alexandru Petrescu: Trebuie să existe premisele din perspectivă instituţională ca un start-up să poată creşte. În primul rând, să apară, să aibă zona în care poate germina şi, la rându-i, poate creşte şi să devină un business de sine stătător. Cred că în România, în momentul de faţă, cadrul ce reglementează start-up-ul este unul încurajator. Şi, în general, sistemul fiscal, şi pentru investitori, şi pentru business-uri domestice autohtone, este unul bun într-un raport de comparaţie cu restul Europei. Ceea ce se întâmplă, totuşi, aici este şi o abordare de mentalitate, în care unui antreprenor nu îi este teamă de eşec. Eşecul nu este o stigmă. A zecea încercare poate fi, de fapt, succes. Este un lucru pe care eu l-am întâlnit în zona efervescentă a comunităţilor de inovaţie din România, dar el nu este încă o caracteristică generală a mentalului românesc. Şi, încet-încet, prin astfel de vizite, prin preluarea acestor abordări care există aici, aş vrea ca şi în România să creştem puţin mai mult în ceea ce înseamnă impulsul spre "vreau să îmi deschid o afacere". Ceea ce este important aici, deschiderea unui business, opţiunea de a deveni antreprenor este o opţiune de viaţă, este o opţiune de lifestyle. Decât să îţi iei un CV şi să te duci să îţi cauţi un job, decât să te sui într-un avion şi, poate, să devii şi tu un alt român din diaspora, hai să ne uităm, să deschidem un business. Şi aici vine foarte bine programul start-up din România, fiindcă este un program care nu este doar pentru ce au o idee senzaţională şi pot descoperi un ultra cip care poate înmagazina informaţii mai mult decât oricare altul până acum. Este vorba şi despre acel ceva care determină un om să devină antreprenor. Nu este doar pentru cei mai inventivi dintre noi, este şi pentru cei care pot descoperi o nişă în comunitatea lui de business şi poate deschide un business care acoperă o anumită necesitate a comunităţii

Reporter: Cum vedeti reconstructia retelei de comert exterior ?

Alexandru Petrescu: Cred că diplomaţia comercială trebuie să primeze în momentul de faţă. Vă spun că, la o primă evaluare, fără să aprofundez, ce să vă zic, nu avem ataşat comercial în Bavaria, dar avem în Brazilia, Argentina şi Havana. Nu ne dorim, desigur, să diminuam importanţa acestor ţări, dar cred că nu există o perfectă suprapunere între interesele stratetice de export ale României şi modul în care avem astăzi amplasaţi ataşaţii comerciali. Trebuie puţin regândit sistemul, trebuie atribuţii noi fiecărui ataşat, să înţeleagă că trebuie să lucreze pe ambele sensuri.

Reporter: Dar lumea de bussines se schimbă tot timpul.

Alexandru Petrescu: Absolut. Şi, mai mult de atât, nu cred că trebuie să aglomerăm zone unde competitivitatea este foarte mare,adică nu avem acoperit Abu Dhabi dar avem 3-4 ataşaţi comerciali în Spania. Din nou, este importantă dar este dublată de camere de comerţ. Sunt multiple canale de relaţionare comercială cu România. Haideţi să ne concentrăm şi în zone unde putem extrage bussines cu valoare adăugată mult mai mare, dar care /e/ un anumit tip de implicare a ataşatului comercial de un nivel de implicare mai crescut, dar, odată ce intră acolo, în sfera de conexiune rarefiată, putem atrage bussinesul.

Reporter: Într-o frază: de ce are nevoie acum mediul de afaceri din România?

Alexandru Petrescu: De simplificare, de debirocratizare, de un nou val de încredere.