Interviu cu Marian Lupu

Domnule preşedinte, în ultimii doi ani, Republica Moldova trece printr-o perioadă de profundă schimbare la nivelul guvernării. Încotro se îndreaptă Republica Moldova şi cum credeţi că ar putea fi depăşit acel, ca să nu zic conflict, dar o anumită contrapunere a sferelor de influenţă, manifestate inclusiv printr-o restructurare după criterii geopolitice a clasei politice, a partidelor din Republica Moldova?

Marian Lupu: Întâi de toate, în viziunea mea, Republica Moldova şi întreaga ei clasă politică nu au decât o singură cale pentru a îndrepta ţara. Şi această cale ar avea următoarele repere: întâi de toate, noi trebuie să mergem în direcţia edificării şi consolidării statului independent şi suveran Republica Moldova. Pe această cale, vin cu mesajul că nu există şi nici nu pot exista alte proiecte ca alternativă decât proiectul statalităţii Republicii Moldova, unul la mână.

Audio:

Doi la mână, atunci când vorbim de un stat, în mod evident că unica cale pentru acest stat suveran şi independent trebuie să fie edificarea unui stat bazat pe drept, care ar respecta principiul supremaţiei legii.

Deci un stat democratic, un stat contemporan. În al treilea rând, ca ordine de înşirare a acestor argumente şi nu ca importanţă, este edificarea unui stat european, ceea ce ar însemna un stat cu o perspectiva clară de a deveni stat membru al UE.

Incontestabil acest principiu, dar concomitent o cale dificilă, proiectul european este un proiect de durată medie şi lungă, cu părere de rău trebuie să constat acest lucru. Atât pe motivul situaţiei existente în sânul UE, cât şi ţinând cont de starea de /pregătire/ a Republicii Moldova pentru aderare.

Avem multe de făcut aici, dar este din nou o cale fără de alternativă, fiindcă vorbind de UE şi integrarea europeană trebuie să ţinem cont că vorbim întâi de toate de modele.

Modele democratice, politice, economice, sociale, care într-adevăr şi-au demonstrat viabilitatea şi eficienţa şi atunci şi aplicarea acestor modele în Republica Moldova nu ar avea alternative.

Grosso modo, în linii mari aceasta este harta de parcurs sau acele obiective pe care trebuie să le asigurăm, obiective pe de o parte clare, pe de altă parte destul de dificile de a fi realizate, pe motivul unei scindări în societate, pe motivul radicalizării spectrului politic, pe motivul acelui nivel de cultură generală şi cultură politică pe care îl avem astăzi, şi în special mă refer la elita politică, fiindcă dispersarea în societate este rodul şi rezultatul activităţii partidelor politice.

Se joacă mult prea mult pe sentimentele oamenilor, se joacă mult prea mult pe frică, pe vrajbă, pe ură pentru atingerea unor rezultate sau dividende politice şi acoperirea unor interese corporative politice.

O cale foarte periculoasă, fiindcă atât timp cât societatea rămâne a fi dispersată şi rămâne la cheremul intereselor îngust corporative ale partidelor, toate aceste trei obiective rămân a fi dificil de realizat. În acelaşi context, partea a doua a întrebării dvs, trebuie să ţinem cont de faptul că Republica Moldova are o poziţionare geografică, o poziţionare geopolitică foarte şi foarte specifică. Este situată ca ţară tocmai la graniţa culturii latine şi culturii slavone.

Suntem membri ai CSI şi tindem în Uniunea Europeană.

Marian Lupu: Suntem la graniţa UE, concomitent suntem şi la raniţa CSI. A pune această întrebare în mod radical - ori, ori - la această etapă este o cale nocivă, fiindcă istoric aşa a fost şi sunt mai mult mai sigur că va rămâne şi în continuare.

La noi în ţară avem prezentă şi cultura slavonă, şi cultura latină, influenţa şi din vest, influenţa şi din est şi atunci calea, din punctul meu de vedere, una poate mai simplă pentru perceperea majorităţii cetăţenilor, dar lucrul care oferă foarte mari posibilităţi pentru partidele radicale este să le contrapunem aceste două direcţii.

O cale mai complexă, una mai dificilă, una care cere şi inteligenţă, şi toleranţă este nu de a le contrapune, ci de a încerca să le combinăm.

Edificarea unei societăţi şi edificarea unui stat pot fi bazate doar pe principii europene, contemporane, pe calea formării unei naţiuni civile care nu s-ar baza pe principii etnice, exact aşa cum se face în marea majoritate a statelor europene.

Acum, în contextul unor principii geopolitice, am zis: este foarte clar, mişcarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Teoretic, ar exista două posibilităţi aici: calea unui /.../, precum îl numesc eu, ceea ce ar însemna o aderare rapidă, fulger, la Uniunea Europeană.

Cu părere de rău, nu este cale indicată pentru noi, am zis, fiindcă asta este situaţia internă în cadrul Uniunii Europene, asta este decizia politică, dar şi ţinând cont de starea pregătirii noastre pentru aderare. Şi este cel de-a doua cale, calea: un proiect pe termen mediu şi lung.

Şi atunci, dacă asta ne este realitatea noastră, trebuie să vedem situaţia care ar corespunde interesului naţional al ţării. Aţi menţionat: UE versus CSI. La această etapă şi în perspectivă medie de timp, chiar nu văd nici o contradicţie în acest sens.

Şi vă zic de ce. Gradul nostru de integrare în CSI a fost mereu unul relativ limitat. Şi când spun limitat mă refer aici la schimburile economice sau latura economică, comercială, colaborare socială umanitară. Este un lucru absolut firesc. Nu avem o zonă economică unică, să vă zic aşa, sau nu avem o zonă vamală unică.

Sunt instrumente care stimulează colaborarea eficientă la nivel bilateral şi multilateral în cadrul CSI. Şi atunci acele angajamente juridice pe care le avem şi cea construcţie care se numeşte CSI nu văd contradicţii cu aspiraţiile noastre de integrare europeană.

Ele îşi vor face apariţia aceste contradicţii. Iată, când îşi vor face apariţia, atunci vor fi adoptate şi deciziile de a putea sau nu a putea participa în anumite proiecte sau structuri CSI.

Pe principiul mergând şi făcând.

Marian Lupu: Evident. De exemplu: suntem în zonă de liber schimb CSI. Un lucru extraordinar de benefic pentru Republica Moldova. De ce? Ca să vedeţi marea contradicţie astăzi, ca valori şi principii suntem orientaţi spre Uniunea Europeană, economic suntem într-o măsură extraordinară dependenţi de pieţele şi de sistemele economice din est.

Dacă veţi urmări statistica schimburilor comerciale pentru anul trecut, 2009, 2010, veţi vedea un ritm mult mai sporit de creşterea exporturilor moldoveneşti spre pieţele CSI, decât celor care merg spre pieţele Uniunii Europene. Sunt nişte realităţi de care nu putem face abstracţie.

Ştiţi când se va schimba situaţia? O dată cu semnarea şi aplicarea acordului asimetric de liber schimb, Republica Moldova - Uniunea Europeană. O dată cu atragerea unui flux masiv de investiţii europene în economia Republicii Moldova, care nu este încă prezentă.

Pe această cale se vor diversifica şi se vor consolida relaţiile de colaborare economică şi comercială cu statele membre ale Uniunii Europene şi atunci partea politică va veni în strictă concordanţă cu partea economică.

Atât timp cât nu avem o asemenea situaţie este ridicol să ne certăm cu partenerii din Est. Iată de ce mereu am zis că Republica Moldova, având specificificul său, trebuie să promoveze o politică externă, şi mă refer aici inclusiv şi la componenta politică, cât şi cea economică, una foarte chibzuită, echilibrată, gândită, inteligentă, calculată, nu bazată pe emoţie şi pe nişte reflexe.

Iată de ce nu există categoric, în viziunea mea, la momentul actual şi pentru mai mulţi ani înainte, nu există contradicţii care ne-ar pune în faţa alegerii: să stăm în CSI sau să plecăm din CSI. Ştiţi când un atare momentul o să îşi facă apariţia?

Atunci când, de exemplu, fiind într-o etapă avansată, având semnat acordul de preaderare şi fiind acceptată şi de iure, dar şi de facto în aceeaşi uniune vamală a UE. Da, atunci într-adevăr acea situaţie o să ne ceară o revizuire a cadrelor de relaţii cu alţi parteneri, aşa cum a fost cazul şi altor ex-candidaţi şi actualmente membri ai Uniunii Europene.

Dar până atunci nici nu trebuie să abordăm de o asemenea manieră foarte primitivă şi care, cel mai important este, loveşte, de fapt în nişte aspecte practice pentru noi, de importanţă practică.

Problema dvs optimistă. Cât ar putea dura acest proiect pe termen mediu la care v-aţi referit, de aderare?

Marian Lupu: Este o întrebare retorică, chiar categoric retorică.

Încercăm să speculăm.

Marian Lupu: Înţeleg. Însă vedeţi este un subiect, cel puţin pentru poziţia în care mă aflu, un subiect mult prea important, greu de spus, într-adevăr greu de spus, fiindcă există un şir întreg de momente pe care nu putem, cu părere de rău, să le vedem într-o perspectivă foarte clară, ce şi când se va întâmpla.

Exemplu: situaţia pe intern, în UE. Da, Republica Moldova după anul 2009 a devenit mult mai vizibilă şi mult mai prezentă pe agenda dezbaterilor politice, suntem bine văzuţi în Occident, la Bruxelles.

Totodată, nu trebuie să uităm şi de alte fenomene, precum ar fi fortificarea unor mişcări de euroscepticism în cadrul societăţii europene, o anumită prudenţă la extinderea ulterioară a UE, care va fi evoluţia acestor fenomene, cum se va schimba situaţia în interiorul UE. Să nu uităm că UE în format de 15 nu poate fi comparat cu UE în format de 27.

Este o altă realitate şi atunci ei sunt într-un puternic proces de reformă, depinde de durata acestor reforme, când se stabilizează această situaţie şi când pe agenda europeană va fi repusă la modul cel mai serios problema extinderii UE pentru viitor.

Pe de altă parte, integrarea în UE, ziceam mereu, nu este atât materie de politică externă, în cea mai mare măsură este materie de politică internă: reformele, ajustările, ajustarea legislaţiei noastre, este una să ai legi bune, noi ne cunoaştem problemele, deseori avem legi foarte bune, însă sunt imperfecte mecanismele de aplicare acestor legi, deci avem probleme la nivel de capacităţi administrative, imperfecţiuni de funcţionare a instituţiilor publice, centrale, locale, mă refer aici la reforme economice, reforme sociale, reforme în domeniul educaţiei, sănătăţii, exact calea pe care au parcurs-o şi alte state fost candidate pentru aderare.

Bine, am putea să luăm această experienţă a acestor ţări, este o cale care a durat zece şi mai mulţi ani, depinde foarte mult de seriozitatea cu care vom aborda noi problema reformelor europene.

Haideţi să încercăm, să zicem, ceva între 10 şi 20 de ani, cam pe aici este aşa un pronostic, dar foarte, foarte aproximativ.

Domnule preşedinte, în calitatea dvs de candidat convenit al Alianţei pentru Integrarea Europeană la funcţia de şef de stat, pentru că...

Marian Lupu: Interesant calificativ, da, vă rog.

Pentru că aţi menţionat la un moment dat că nu sunteţi un candidat oficial, la modul formal încă nu aţi fost înaintat. Cum vedeţi ieşirea din actuala criză politică legată de alegerea şefului statului? Aţi sugerat acum câteva zile că la nivelul Alianţei s-a ajuns la un consens în ceea ce priveşte o formulă de alegere a preşedintelui fără participarea comuniştilor.

Marian Lupu: Mai întâi de toate, nu mi-a aparţinut mie această declaraţie, ca să fim foarte exacţi, cu participare sau fără participare. De fapt, punctul de plecare în acest sens a fost decizia Curţii Constituţionale.

Deci, Curtea Constituţională a constatat un vid pentru situaţia concretă din anul 2011 şi ne sugerează nouă parlamentului să completăm cadrul legislativ. Mai multe detalii chiar nu pot să vă dau, dincolo de faptul că nu sunt jurist, nici nu vreau să îmi asum această funcţie, fiindcă avem în parlament comisia respectivă. Dacă va fi nevoie, vom forma o comisie parlamentară specială.

Din momentul în care Curtea Constituţională zice că parlamentul trebuie să se aşeze şi să elaboreze completări şi amendamente la cadrul existent, vom vedea care vor fi aceste amendamente şi care vor fi posibilităţile şi poate uşile deschise, unele căi deschise pentru depăşirea acestei crize politice care perpetuează.

Bine, vor exista cred că mai multe soluţii. Întâi de toate, vom discuta ce se întâmplă cu proiectul opoziţiei privind modificarea art. 78 din Constituţie, coborârea pragului, deci numărul de voturi necesare, de la 61 undeva la 57, 51, urmează să adoptăm o decizie privind retragerea sau nu a acestui proiect, fiindcă, din nou, vedeţi, ne confruntăm iar cu o problemă juridică.

Partidul Comuniştilor insistă asupra retragerii.

Marian Lupu: De acord. Este o altă problemă, că legea regulamentului parlamentului nu prevede la capitolul iniţiative legislative constituţionale nici o modalitate de retragere. Deci, iată, ne confruntăm cu o altă situaţie, când nu avem prevederi deloc respectiv la retragerea actelor, proiectelor de acte constituţionale.

Dar, dincolo de aceasta, nu veţi avea nici numărul necesar de voturi pentru a adopta o asemenea modificare constituţională fără comunişti.

Marian Lupu: Rămâne de văzut. Important este să ţinem o discuţie, nimeni nu spune că este garantată. La etapa actuală putem avea diferite proiecte, diferite idei, gânduri şi am convenit cu toţii că ele toate trebuie să fie explorate, toate trebuie să fie aplicate. Altceva, vom vedea ce va conţine acel pachet de modificare a legislaţiei naţionale privind organizarea alegerilor şefului statului. Cineva a mai sugerat o altă opţiune, organizarea unui referendum.

Deci, vedeţi, sunt mai multe opţiuni în acest sens, şi aici am discutat recent. De fapt, a fost întrebarea cheie, alianţa acţionează ca o forţă consolidată şi ca un tot întreg, ori că diverse componente ale Alianţei se ghidează de interese mai înguste, corporative şi atunci nu se va prezenta ca o forţă integră.

Şi să ştiţi că este o întrebare de principiu, categoric de principii, fiindcă, dacă este să vorbim de un comportament sau nişte tactici sau strategii care nu vor fi coordonate şi ele vor fi diferite, astăzi vă zic că Alianţa va pierde.

Şi dacă Alianţa va pierde, ceea ce chiar mă deranjează foarte mult, temerea mea este că oamenii îşi vor pierde încrederea în componentele acestei Alianţe, fiindcă oamenii vor spune: "uite, au avut posibilitatea, au avut şansa să facă ceva pentru ţară, să fie un monolit, să acţioneze de comun acord, însă nu au făcut-o fiindcă nu au găsit înţelegere".

Şi atunci eu gândesc că lumea va gândi foarte prost despre noi şi în memoria lor vor păstra mai multe elemente de dispersare, decât elementele acelei mari nădejdi şi speranţe pe care le-au investit în noi.

Dar asta înseamnă şi o revenire a Partidului Comuniştilor.

Marian Lupu: În mod evident că da, fiindcă o eventuală slăbire a forţelor democratice în mod evident duce automat la revenirea la putere a actualei opoziţii. Este cert care va fi costul unei asemenea dispersări şi unor jocuri individuale, dacă acestea se vor manifesta.

Şi, din contră, din momentul în care într-adevăr Alianţa va acţiona de comun acord, coordonat pentru asigurarea depăşirii acestei crizei politice şi asigurarea unui mandat a Alianţei de guvernare pentru patru ani de zile, în mod evident că se vor produce efecte benefice atât pentru componentele Alianţei, în al doilea rând, iar în primul rând pentru Republica Moldova.

Ce face astăzi opoziţia? Opoziţia îşi face job-ul, foarte activ, dinamic. Toate declaraţiile, toate incursiunile, tot ce fac ei este orientat spre dispersarea Alianţei. Chiar şi această idee cu un candidat apolitic, este absolut evident, nu trebuie să fim peste măsură de inteligenţi ca să înţelegem că acceptarea unei asemenea..., cu toate că eu am zis că la nivel personal accept să discutăm inclusiv şi această variantă. De ce?

Dacă ea oferă câtuşi de puţin măcar o şansă pentru depăşirea crizei, pentru reintrarea în albia normalităţii, să ştiţi că fac orice. Şi, în mod evident, am zis că sunt de acord să discutăm acest lucru, ţinând cont de două chestii.

Primul aspect că, dacă mergem pe calea unei persoane apolitice, unei persoane decorative, păi şi postul trebuie să fie decorativ.

Deci, în acest caz, trebuie să cădem de acord cu toţii împreună în parlament, votăm modificarea acestor compartimente din Constituţie şi transformăm ţara într-un regim clasic, parlamentar.

Dar, în al doilea rând, aici s-ar mai cere încă o declaraţie a opoziţiei, că ei într-adevăr mizează pe depăşirea crizei. Şi mai trebuie să mai spunem că acceptă să rămână în opoziţie patru ani de zile. Evident că este o glumă, nu o vor face niciodată. Deci tot ce face astăzi opoziţia are un singur scop: revenirea Partidului Comuniştilor la putere.

Prin declanşarea unor alegeri parlamentare anticipate.

Marian Lupu: Nu, întâi de toate, tentativa este prin distrugerea Alianţei. Şi cred că ei mai au încredere sau cred, cu temei sau fără, că ar putea să revină la putere prin reformarea Alianţei.

Coaliţiei de guvernare.

Marian Lupu: Da, ar fi scenariul numărul unu. Scenariul numărul doi, da, alegeri anticipate, cred că ar fi o variantă de rezervă.

Domnul preşedinte, chiar partidul dumneavoastră a fost cel care a negociat aproape o lună de zile, în coaliţie, cu comuniştii. Acum, în ultima săptămână se speculează foarte mult pe marginea unor întâlniri pe care le-a avut premierul Filat cu Vladimir Voronin. Ce se întâmplă? Într-adevăr există această posibilitate de a reforma coaliţia de guvernare şi a readuce comuniştii într-o formulă sau alta, mai soft, la putere?

Marian Lupu: Aţi făcut o comparaţie, dar îmi pare că, dacă este să fim până la sfârşit corecţi, ştiţi cum este, diavolul se ascunde în detalii, mare diferenţă, întâi, între ceea ce a făcut Partidul Democrat şi ceea ce se întâmplă sau s-a întâmplat pe parcursul săptămânii trecute. Mare diferenţă este, că negocierile pe care le-am purtat noi le-am purtat deschis, transparent, în prezenţa, pe holuri, a presei, cu declaraţii.

Deci, nu am ascuns absolut nimic. Categoric. Cu atât mai mult că au fost negocieri despre care am vorbit şi anterior, până la începerea campaniei electorale. Am zis că Partidul Democrat va negocia, va discuta cu toate formaţiunile politice parlamentare. Urmăriţi, vă rog, diferenţa.

Transparent, consecvent, am discutat, am pus pe masă, am ajuns la rezultatul la care am ajuns. Cu PCRM-ul a fost rezultatul nul şi am explicat de ce: fiindcă am avut într-adevăr nu doar senzaţia, dar şi o înţelegere foarte clară, că, în ultimă instanţă, această construcţie era văzută de către partenerii de dialog ca o formulă temporară, o formulă care urma să ducă la alegeri parlamentare anticipate, ceea ce nu corespundea obiectivelor pe care le-am stabilit noi.

Ceea ce se întâmplă acum, acest dialog, cert este faptul că Partidul Comuniştilor încearcă să îi convingă pe liberal-democraţi - sunt mai mult ca sigur - să reformeze alianţa de guvernare. Şi, de fapt, este singurul potenţial partener de discuţie în acest sens, deoarece doar cu liberal-democraţii comuniştii ar putea să dispună de o majoritate, şi nu doar de o majoritate suficientă pentru alegerea şefului statului, dar inclusiv şi de o majoritate constituţională. Ce să vă spun la acest subiect?

Nu o să îmi dau cu părerea. Este posibil, nu este posibil? Plecând de la ideea că orice în această viaţă, şi mai ales în zona politicului, este posibil. Un lucru doar vă menţionam: exact în felul în care noi, cei de la PD, după acel dialog şi negocieri transparente, deschise, am ajuns la o decizie şi am anunţat-o, este cazul tuturor partidelor şi fiecărui lider de partid. Oricare va fi decizia, ea le va aparţine, cu toate avantajele şi cu toate dezavantajele.

În concluzie, în Republica Moldova nu toate cărţile au fost încă jucate.

Marian Lupu: Rămâne de văzut. Dar am putea să susţinem că se mai joacă încă cărţile, ţinând cont de evenimentele care se produc.

Domnule preşedinte, noi vă dorim mult succes. Vă mulţumim foarte mult pentru disponibilitatea dumneavoastră de a ne acorda acest interviu şi vă mai aşteptăm şi altă dată.

Marian Lupu: Da, mulţumesc foarte mult. Cu multă plăcere!