Interviu cu comisarul pentru politici regionale Corina Crețu

Realizator: Bună seara, doamnelor şi domnilor, vă spune Ruxandra Săraru, care vă invită la o ediţie cu totul şi cu totul specială de la Strasbourg a emisiunii "Oameni care mişcă România". Un om, o femeie puternică, excepţională, care a mişcat, mişcă şi va mişca România şi mişcă lumea este doamna comisar Corina Creţu. Mulţumesc frumos că m-aţi primit în prima zi de când pot să vă spun comisar al Europei.

Corina Creţu: Bună ziua şi mulţumesc foarte mult pentru invitaţie. Mă bucur şi eu că acest interviu pe care îl dau este primul în calitate de comisar european şi cred că, într-adevăr, Radio România Actualităţi, cu care am avut o perioadă lungă de colaborare şi de prietenie chiar, s-a nimerit foarte bine pentru că sunteţi un post cu totul şi cu totul special, la care ţin foarte mult, şi mă bucur că primul interviu îl dau pentru Radio România Actualităţi.

Audio: Interviu cu comisarul european Corina Crețu.

Realizator: Vă mulţumesc mult, doamnă comisar Corina Creţu, pentru această onoare şi oportunitate pe care o faceţi postului nostru de radio, radioul cu cei mai mulţi şi mai fideli ascultători din România, un radio care se ascultă mult peste hotare. Doamnă Corina Creţu, trebuie să spun că noi, românii, suntem foarte mândri de izbânda dumneavoastră, dar nu numai noi, românii, cred că toate femeile din Europa sunt mândre de performanţa pe care aţi atins-o dumneavoastră obţinând această funcţie atât de importantă.

Corina Creţu: Sigur, eu sunt onorată şi recunoscătoare pentru această şansă de a conduce un portofoliu atât de important - politica regională - în noua Comisie Europeană, pentru următorii cinci ani. Cred, întra-adevăr, că este un câştig şi pentru toate femeile din Uniunea Europeană şi faptul că s-a ajuns la acest număr, nouă, care s-a obţinut atât de greu, nouă femei membre în Comisia Europeană, dar, aşa cum spunea şi preşedintele Juncker în plen, totuşi, această cifră rămâne ridicolă. Pe de altă parte, politica regională este un portofoliu foarte important, foarte greu. Este un instrument esenţial, cu ajutorul căruia putem creşte competitivitatea în Uniunea Europeană, putem readuce creşterea economică, putem crea locuri de muncă. Toţi colegii mei spun că suntem foarte norocoşi, pentru că este o politică de investiţii a Uniunii Europene şi este, practic, singura politică prin care putem obţine rezultate palpabile şi prin care le putem spune cu adevărat oamenilor că Uniunea Europeană este aproape de cetăţeni. Sigur că ţine şi de performanţa statelor membre, în ce măsură vor propune programe operaţionale de calitate, care să răspundă, într-adevăr, nevoilor cetăţenilor. Dar, din punctul meu de vedere, eu, începând din 3 noiembrie, când, practic, voi prelua biroul din Berlaymont, care este clădirea emblematică a executivului european, mă voi asigura că, practic, această politică în fiecare ţară va genera locuri de muncă şi va aduce o contribuţie importantă la acest program de creştere economică şi de investiţii la care s-a angajat domnul Juncker. Aţi văzut că a venit cu o agendă foarte ambiţioasă, pe care a propus-o preşedintelui Comisiei Europene, şi, practic, politica de dezvoltare regională va fi unul din instrumentele şi din pârghiile prin îşi poate realiza acest proiect ambiţios de pompare în economia reală a peste 300 de miliarde, în primele trei luni, aşa cum a spus... Deci, noi suntem cei care vom contribui în mare parte la dezvoltare, în foarte multe domenii, întreprinderi mici şi mijlocii, inovare, energie regenerabilă, cercetare, tehnologia informaţiilor. Deci, îmi propun să ofer fiecăruia din aceste domenii atenţia necesară şi să încercăm, în primul rând, să ajutăm statele care au avut deficienţe în absorbţia fondurilor europene.

Realizator: Aici aş vrea să punctăm mai mult, doamnă comisar Corina Creţu, ce va face Comisia, ce veţi face dumneavoastră pentru uşurarea accesării fondurilor europene? Vorbesc din experienţa României, care mai greu a putut accesa nişte fonduri europene. Poate din cauza birocraţiei, poate din cauza neîncrederii în forţele proprii... ce spuneţi?

Corina Creţu: Din păcate, într-adevăr, au fost deficienţe mai ales până în anul 2011; practic, în primii patru ani, perioada 2007 - 2011, România n-a reuşit să absoarbă mai mult de 4 procente, dar s-au făcut progrese importante, am ajuns acum la aproape 40%. Dar este, într-adevăr, o pierdere; s-au pierdut bani în această perioadă. Şi pentru perioada 2007 - 2013 banii mai pot fi folosiţi până în anul 2015. Deci, din câte am văzut, domnul Teodorovici are un proiect ambiţios, spune că va ajunge la 80%, deşi e greu. De la 40 la 80% într-un an..., ceea ce n-ai făcut în şapte ani... este foarte greu. Dar îmi propun, într-adevăr, pentru aceste ţări care nu au absorbit mai mult de 50% până acum, să fac un grup de lucru special, să încercăm să vedem cum putem să ajutăm aceste state membre. Noi, acum, oricum, lucrăm pentru perioada 2014 - 2020, în baza unei alte legislaţii care a încercat să simplifice lucrurile, a încercat să aducă mai multă flexibilitate şi ceea ce îmi propun eu este ca, atât la nivelul Comisiei Europene, cât şi a statelor membre, în primul rând, să îmbunătăţim comunicarea în privinţa rolului şi beneficiilor pe care le aduce această politică regională. Eu sunt convinsă că sunt regiuni sau potenţiali beneficiari care nu cunosc foarte bine încă regulile clare şi procedura aceasta mai simplificată, pe care am adoptat-o în Parlamentul European, anul trecut, pentru a facilita o mai bună absorbţie a fondurilor europene la nivelul fiecărui stat membru şi, tocmai de aceea, în viziunea mea, această comunicare este esenţială, precum şi programele de asistenţă tehnică pe care le vom lansa. Vom avea programe de asistenţă tehnică, vom avea programe de formare şi cerd că aceste vor îmbunătăţi foarte mult eficienţa absorbţiei fondurilor europene. Statele membre au o mare responsabilitate în efectuarea controalelor şi depistarea deficienţelor; şi Comisia Europeană face în paralel, prin sondaj, controale. Pe de altă parte, sigur că OLAF este cel care, la prima sesizare, se pune în mişcare să verifice modul în care sunt folosite fondurile europene. Dar cred că trebuie făcută o diferenţiere. Deci, din perioada de programare 2007 - 2013 au fost depistate 7% erori - este o cifră destul de mare. Din cest 7% doar 1% sunt fraude. Deci, cele mai multe erori vin din capacitatea administrativă proastă. În regiunea noastră au fost foarte multe probleme la achiziţiile publice şi, tocmai de aceea, nu tot ce înseamnă eroare înseamnă fraudă. Deci, din acest punct de vedere, eu cred c aceste regulamente noi trebuie cunoscute îndeaproape şi e foarte important.

Realizator: Doamnă Corina Creţu, cum reuşeşte o femeie tânără - vă întreb cinstit şi cu oarecare invidie constructivă - o femeie tânără, frumoasă, cu familie, cu greutăţi, cu o familie lărgită - de ce să nu vorbim? - mama, fetele, sora, soţul, să facă faţă atâtor provocări şi să vă iasă totul atât de bine?

Corina Creţu: Mulţumesc foarte mult, sunteţi foarte drăguţa. Sunt aici de şapte ani, opt ani, am venit ca observator. Sigur că de doi ani m-am şi căsătorit. Nu e uşor, aceste drumuri pe care facem săptămânal... este o problemă şi o provocare pentru orice familie. Sigur că de multe ori mă încearcă această tristeţe că nu sunt tot timpul lângă familia mea, lângă soţul meu, încercăm el să vină, eu să merg acolo. Şi acum, lucrurile se vor complica pentru că, ca şi parlamentar european, cumva circumscripţia mea era în România şi mergeam în fiecare săptămână în România. Acum, eu va trebui să vizitez... nu ştiu dacă voi reuşi să le vizitez toate cele 277 de regiuni ale Uniunii Europene, dar, în orice caz, o mare parte din ele, deci, practic, fiecare sfârşit de săptămână, joi, vineri, după şedinţa de guvern sau şedinţa colegiului de miercuri, practic, voi călători, pentru că este un lucru pe care preşedintele Juncker îl încurajează. Mai ales fiind responsabilă cu politica regională, este foarte important să vedem la faţa locului ceea ce se întâmplă, cum sunt cheltuiţi banii. Îmi propun să mă focusez pe regiunile cele mai puţin dezvoltate şi care au probleme. Deci, prima vizită va fi în Polonia şi, probabil, şi România. Polonia, pentru că este principalul beneficiar de fonduri europene şi pentru că este un exemplu, după părerea mea. Polonia şi Portugalia cred că sunt ţările care au ştiut să beneficieze cel mai bine de fondurile europene şi, din acest punct de vedere, cred că este foarte important şi va fi o provocare pentru noi, ca familie, în general.

Realizator: Doamna Corina Creţu, aţi fost şi, mai mult decât oricând, sunteţi un model, sunteţi un model pentru tânăra generaţie, pentru tenacitate, pentru perseverenţă, pentru bun gust, pentru capacitatea de a vă autodepăşi. Ce modele aţi avut dumneavoastră?

Corina Creţu: Mulţumesc foarte mult, încă o dată, pentru cuvintele frumoase. Eu am încercat ca, în fiecare funcţie pe care am avut-o, să îmi fac treaba bine şi, într-adevăr, am avut aceste şanse în viaţa mea să lucrez cu oameni deosebiţi, în primul rând cu preşedintele Iliescu, al cărui purtător de cuvânt am fost pentru patru ani, dar am lucrat cu dânsul zece ani, şi cred că această experienţă pe lângă un şef de stat şi într-o perioadă care a marcat, practic, evoluţia postdecembristă a României a fost foarte importantă şi cred că, în general, noi suntem produsul tuturor celor pe lângă care am trecut în această viaţă şi, aşa cum ne punem şi noi amprenta asupra vieţii altora, cred că şi ceilalţi îşi pun amprenta asupra vieţii noastre. Important este ca noi să încercăm să luăm lucrurile bune şi, aşa cum spuneaţi, să ne autodepăşim. Este, într-adevăr, o realizare pentru mine; deci, faptul că, în fine, la 47 de ani am ajuns comisar european este, poate, chiar un vis şi, din acest punct de vedere, în toată viaţa mea au fost perioade şi bune, şi mai puţin bune şi, practic, o să îmi dau demisia din funcţia de vicepreşedinte de partid, dar voi rămâne membru de partid, pentru că este ceea ce simt, rămân social-democrată, sunt convingerile mele. Cred că ar trebui cu toţii să depăşim această perioadă de conflict şi să înţelegem că în societatea românească şi în orice societate, în general, sunt oameni buni de la care putem învăţa. Mi-aş dori foarte mult ca această ură şi încrâncenare din societatea românească să fie depăşită şi să încercăm să ne facem treaba, pentru că, vedeţi, noi venim cu programe foarte ambiţioase; domnul Juncker a prezentat astăzi un program, dar fiecare stat membru trebuie să îşi facă treaba pentru a avea o Uniune Europeană prosperă, care să ducă la creşterea economică, la o viaţă mai bună pentru cetăţenii UE. Dacă ne pierdem în scandaluri din acestea mărunte, tot noi pierdem.

Realizator: Doamna Corina Creţu, mă bucur că aveţi asemenea gânduri, că sunteţi ataşată ideii de creştere economică, ataşată ideii de normalitate a vieţii, pentru că numai într-o societate normală, repet şi eu cuvântul ăsta, se poate dezvolta această societate şi mă bucur foarte mult că nu faceţi rabat de la contactul şi de la idealul cetăţeanului obişnuit. Ăsta e un lucru care v-a caracterizat tot timpul. Eu vă ştiu de foarte tânără şi aţi fost foarte legată de ceea ce însemna România profundă. Greşesc?

Corina Creţu: Într-adevăr, îmi doresc, în continuare, să cunosc lucrurile direct; aşa cum spuneam, voi face foarte multe vizite, voi avea contact cu oamenii, pentru că ideea mea despre acest portofoliu este că toate aceste programe trebuie să răspundă unor nevoi ale oamenilor. Deci, dacă vorbim de accelerarea absorbţiei fondurilor europene, e pentru că aceste fonduri creează rezultate vizibile, care creează locuri de muncă, care aduc beneficii în viaţa oamenilor. Deci, nu facem absorbţie doar de dragul absorbţiei; deci, din acest punct de vedere, cred că este şi acest avantaj al faptului că provin dintr-o ţară în care instrumentele de preadeziune, de adeziune ale UE au avut un mare rol în realizarea creşterii economice. Deci, am văzut cu ochii mei efectele pe care aceste fonduri le pot aduce în viaţa de zi cu zi a oamenilor. Apropierea de oameni nu este doar un slogan, este, cred, o necesitate în această funcţie pe care o voi ocupa, pentru că discrepanţele economice dintre regiunile Europei au crescut şi, ca şi comisar, provin dintr-o ţară din care din opt regiuni, doar regiunea Bucureşti - Ilfov face parte din regiunile de tranziţie, celelalte şapte regiuni sunt regiuni dintre cele mai puţin dezvoltate din Europa. Deci, este o obligaţie morală a mea să mă ocup de aceste regiuni din toată Europa, dar regiunile cele mai puţin dezvoltate.

Realizator: Eu am asistat acum la o profesiune de credinţă a dumneavoastră, sunt foarte emoţionată de acest lucru şi conştientă de faptul că nu veţi precupeţi niciun efort întru propăşirea unei Europe unite, întru propăşirea unei societăţi bazate pe egalitate, şi nu egalitarism, care sunt lucruri total diferite, într-o societate în care se face diferenţa între liberalism, libertate şi liber arbitru, într-o societate în care Europa să nu mai fie numită, cu un sentiment de duioşie, "bătrâna Europă". Trebuie să ne întinerim şi faceţi parte din generaţia care trebuie să întinerească Europa, nu-i aşa?

Corina Creţu: Sigur, speranţa mea este că vom reuşi să aducem schimbări fundamentale în viaţa oamenilor. Politica regională este, de fapt, o expresie a solidarităţii între statele membre, pentru că nu există state care doar plătesc, aşa cum nu există state membre care doar beneficiază. Deci, noi ne dorim să avem regiuni ale Europei mai puternice, să ne ajutăm unii pe alţii, să învăţăm unii de la alţii şi, sigur, aşa cum spuneaţi, să ne dezvoltăm împreună, într-o Europă mai puternică, mai competitivă, care va face ca Uniunea Europeană să arate că întregul este mult mai mare decât suma părţilor care o compun. Deviza noastră - o Uniune Europeană - aşa cum spuneaţi - care să îşi menţină sau să îşi depăşească rolul în economia globală, fără a abandona pe nimeni în drum, nicio regiune, nicio ţară, niciun om. Cred că acest lucru va fi esenţial în urmatoarea perioadă de cinci ani a Comisiei Juncker. După cum ştiţi, există acest portofoliu pentru vecinătate, care va fi preluat de domnul Hahn, cel care a fost până acum comisar pentru dezvoltare regională. La dânsul este acel instrument de preaderare. Dar, pe de altă parte, din păcate, s-a spus că, în următorii cinci ani, nu va mai fi nicio extindere a Uniunii Europene, noi avem strategiile macroregionale, avem strategia adunării, din care fac parte şi ţări nemembre şi care vor să adere, inclusiv Moldova, şi cred că va fi un instrument important politica regională prin care vom ajuta aceste ţări să îndeplinească condiţiile, astfel încât speranţa mea este ca multe din aceste ţări, imediat după 2019, să fie pregătite să adere la Uniunea Europeană. În primul rând, vom porni, aşa cum spuneam, cu negocierea programelor operaţionale şi asta nu înseamnă că vom înghiţi, să spun aşa, fără o apreciere, tot ceea ce ne propun statele membre. Pentru mine, criteriul principal va fi câte locuri de muncă se creează prin fiecare aceste programe operaţionale, sunt banii plătitorilor de taxe ai Uniunii Europene, care ne vor cere socoteală. Eu voi fi obligată să merg în fiecare an la comisia CONT din Parlamentul European, pentru a da socoteală pentru cum sunt cheltuiţi aceşti bani. Deci, din acest punct de vedere, sigur că atunci când voi sesiza nu numai nereguli, pot fi bani pur şi simplu pe proiecte care nu se justifică în niciun fel, am avut la audiere o întrebare din parte unui membru britanic în legătură cu sălile de fitness care s-au făcut în Ungaria şi ştim că am avut şi noi terenuri de golf care s-au făcut în România. Sigur că eu nu critic toate aceste lucruri. Poate că sunt oameni care au nevoie de aceste lucruri şi noi, ca persoane fizice, avem nevoie de săli de fitness, dar nu cred că ne putem permite luxul ca din bani europeni să finanţăm aceste lucruri care nu aduc o valoare adăugată reală, care nu creează locuri de muncă. Avem milioane de şomeri şi este o chestiune asupra căreia trebuie să ne adresăm foarte clar, în ce măsură în regiunile respective se creează, prin aceste şantiere pe care le facem, locuri de muncă şi schimbul acesta de bune practici este foarte important. Şi am văzut că pregătim acum, în DG REGIO, un set de asistenţă tehnică, pentru că în ţările nordice, de pildă, şi în Belgia, şi am văzut şi în Germania, există această cooperare foarte strânsă între întreprinderile mici şi mijlocii şi mediul academic, universităţi, ceea ce se cheamă 'smart specialisation'. Din acest punct de vedere, cred că trebuie să învăţăm şi noi, pentru că altfel nu vom putea să ne dezvoltăm şi nicio societate nu se poate dezvolta dacă nu investeşte foarte mult în inovare şi în cercetare. Cred că acestea sunt lucruri foarte importante; pe de altă parte întreprinderile mici şi mijlocii vor fi un obiectiv prioritar pentru mine. De altfel, în exerciţiul financiar 2014-2020, bugetul alocat lansării şi ajutorării întreprinderilor mici şi mijlocii s-a dublat, deci practic, de la 70 de miliarde vor fi 140 de miliarde şi aceşti bani vor putea fi potenţaţi prin instrumentele financiare puse la dispoziţie de către Banca Europeană de Investiţii. De aceea, spuneam cât e de importantă comunicare, pentru că eu sunt convinsă că nu foarte mulţi potenţiali beneficiari sau întreprinderi mici şi mijlocii care pot accesa fonduri europene ştiu. Unele chiar au foarte multe reţineri, pentru că li se pare un proces prea lung şi prea birocratic şi, tocmai de aceea, vrem să facem o campanie de comunicare, în sensul de a spune că anul trecut a fost adoptată o nouă legislaţie, care este mult mai permisivă şi aici e şi rolul statelor membre. Am văzut ţări, şi nu voi da exemple, unde e nevoie de 40 de semnături pentru a se lansa un proiect de accesare, dar nu este o cerinţă a legislaţiei Uniunii Europene. Este, pur şi simplu, birocraţia statului membru. Deci, din acest punct de vedere, cred că şi statele membre trebuie să-şi regândească...Ştiţi cum e? Pe de-o parte lumea cere simplificare, pe de altă parte, se cere un control mai strict. Deci, trebuie să menţinem balanţa între simplificare şi modul în care reuşim să observăm legalitatea modului în care sunt cheltuite fondurile. Cele mai multe probleme sunt la implementarea proiectelor şi trebuie să găsim soluţii. V-am spus, nu am intrat în pâine, dar ştiu că sunt foarte multe programe întrerupte, pentru care trebuie să găsim soluţii. Pe de altă parte, sunt foarte multe probleme pe teren din cauza faptului că noi, ca şi Comisie Europeană, ne-am îndeplinit obligaţiile de a ne plăti cota şi acest lucru creează foarte mari probleme. A fost o întrebare şi în audiere, în Comisie, deşi nu este rolul meu, este rolul celor care deţin pârghiile bugetare ale Uniunii Europene să găsească soluţii pentru aceste 23,4 miliarde de facturi neplătite care reprezintă cota ...şi va fi unul dintre subiectele pe care îl voi ridica chiar la prima şedinţă a colegiului, pentru ca este o mare problemă în statele membre.

Realizator: Cu aceste cuvinte aş încheia aceasta ediţie specială a emisiunii "Oameni care mişcă România", de la Strasbourg, nu înainte de a va dori succes doamnă Corina Creţu, de a fi mândră de a vă cunoaşte.

Corina Creţu: Mulţumesc foarte mult. Vă doresc numai bine şi succes şi vreau să vă asigur şi pe cei care ne ascultă că eu sunt româncă. Sigur, acum voi servi interesele tuturor cetăţenilor Uniunii Europene, inclusiv ale românilor, în ceea ce priveşte politica de dezvoltare, politica regională şi, de câte ori voi putea, voi veni la dumneavoastră să spunem exact ceea ce facem, pentru că acest exerciţiu de comunicare cu oamenii este cel mai important.