Interviu cu ambasadorul britanic la București, Andrew Noble
Articol de Carmen Gavrilă, 05 Octombrie 2019, 13:29
Emisiunea "Agenda globală"; Realizator: Pavel Ionescu - Surse guvernamentale britanice au admis astăzi, pentru prima dată de la preluarea funcției de către prim-ministrul Boris Johnson că șeful executivului de la Londra a acceptat ideea că trebuie să solicite Bruxellesului o amânare a Brexitului, dacă nu se ajunge la un acord cu Uniunea Europeană. Parlamentul britanic a adoptat luna trecută o lege care îl obligă prin acest demers pe Boris Johnson dacă un acord cu Bruxellesul nu este convenit până la 19 octombrie, când este summitul european. În prezent, Bruxellesul examinează un nou set de propuneri de la Londra privind granița irlandeză, principalul punct de discuție în negocierile privind Brexitul. Planul a fost primit cu rezerve de Parlamentul European, dar și de Guvernul Irlandei. Potrivit Reuters, guvernul britanic trebuie să facă până la finele săptămânii viitoare concesii importante în privința sistemului vamal aplicat în Irlanda de Nord după Brexit pentru ca posibilul acord să fie analizat de lideri europeni la summitul din 17 octombrie. Premierul irlandez, Leo Varadkar, a declarat şi el astăzi că o cerere a Marii Britanii pentru amânarea Brexitului este preferabilă unei ieșiri fără acord din blocul comunitar. Destulă incertitudine planează încă asupra situației cetățenilor europeni stabiliți în Marea Britanie.
Aproape 200.000 de români din Regatul Unit s-au înregistrat pentru noul statut de rezistență - a declarat în exclusivitate pentru Radio România Actualități ambasadorul britanic la București, Andrew Noble. Excelența sa a mai spus că Regatul Unit vrea după Brexit o relație și mai strânsă decât până acum cu România și că va crește implicarea Marii Britanii în proiecte umanitare sau colaborarea în domenii precum afacerile interne sau lupta cu crima organizată. În interviul acordat lui Carmen Gavrilă, ambasadorul Andrew Noble s-a referit şi la recenta propunere britanică privind Brexitul.
Andrew Noble: Singura zonă în care apar diferențe de opinie între Uniune și Marea Britanie în acordul de ieșire este cea referitoare la mecanismul de protecție. Este o zonă mică, dar dificilă, dar mai este timp să ne înțelegem. Mecanismul de protecție din acord era o formă de asigurare care s-ar fi aplicat numai din 2021 și numai dacă negocieri viitoare între Uniune și Marea Britanie ar fi eșuat. Mecanismul este singurul lucru care a împiedicat aplicarea acordului. Guvernul britanic a descompus ceea ce făcea mecanismul, funcțiile sale, și a depășit problemele inerente ale acestuia - asta am înaintat Comisiei Europene. Cu siguranță, din punctul nostru de vedere e loc de compromis. Ce vrem noi este să discutăm și să negociem. Guvernul nostru a trasat ceva ce credem că ar fi acceptat în Marea Britanie și mai ales în Parlament, dar evident că detaliile și formulările oficiale urmează să fie fixate.
Reporter: Care sunt cele mai recente cifre în ce privește înscrierea românilor pentru noua schemă de rezidență?
Andrew Noble: Cred că acum sunt peste 200.000 de români care s-au în scris și cam 140.000 deja au primit răspuns. Important de subliniat că acest sistem a fost gândit să aibă succes, nu ca să împiedice oamenii să își continue viața în Marea Britanie.
Reporter: Dar după Brexit va fi mai greu sau la fel pentru români să se stabilească în Regatul Unit?
Andrew Noble: Asta depinde de ce fel de Brexit va fi. Unul din motivele pentru care ne dorim un Brexit cu acord este că europenii pot continua să se înregistreze în noua schemă de rezidență pe toată perioada de implementare, asta dacă vom avea acord. Dacă sosești în Marea Britanie până pe 31 decembrie 2020, la 12:00 noaptea, ai dreptul, ca cetățean european, să ceri, dacă vrei, noul statut de rezidență. Dacă nu va exista un acord cu Uniunea, atunci trebuie să ajungi în Marea Britanie și să depui cererea până pe 1 noiembrie. Pentru cei care doar călătoresc în Marea Britanie, țara noastră va fi în continuare foarte deschisă; românii vor putea călători doar cu buletinul și vor putea sta până la 90 de zile într-o perioadă de 180 de zile, adică la fel ca practicile clasice internaționale Ce vrem noi pe viitor cu Uniunea Europeană este cea mai profundă și mai specială relație cu o terță parte. Noi vom cere Uniunii mult mai mult decât a oferit vreodată altcuiva și credem că și noi putem oferi multe mai mult Uniunii, de exemplu, la Consiliul European din Salzburg, anul trecut, România a pledat pentru o relație privilegiată în materie de securitate între Uniune și Marea Britanie, după Brexit, așadar România și-a cam afirmat un pic un rol de lider în această chestiune. De asemenea, vrem o strânsă colaborare în combaterea crimei organizate, în educație; vrem un comerț fără fricțiuni. De exemplu, există o foarte eficientă operațiune de producție auto. Ambasada are un Duster - aceasta este o mașină pe care o doresc mulți pe străzile britanice, deci vrem să poată fi ușor importantă la noi. Fabrica Ford din Craiova exportă multe mașini în Marea Britanie, iar noi vindem un număr mare de piese auto către fabrica Ford din Craiova. În aceste condiții, ne așteptăm ca România împreună cu alte state membre să ceară un mandat de negociere foarte ambițios pentru un comerţ unic cu Marea Britanie și care să fie benefic de ambele părți.
Reporter: Marea Britanie are o mulțime de proiecte de cooperare cu România în domenii de la cooperare judiciară până la sprijin umanitar. Veți continua aceste proiecte după Brexit?
Andrew Noble: Da, vrem să continuăm tot ce avem și să construim în plus. De fapt, gândirea din spatele Brexit este să intensificăm relațiile, nu să ne izolăm. Britanicii pe care îi avem aici, în România, fac parte dintr-o - zic eu - rețea unică de ONG-uri, care au fost pornite de oameni profund mișcați, de exemplu, de imaginile groaznice cu orfelinatele românești în 1989. Ei au început cu ajutoare umanitare sau sprijin în orfelinate și s-au extins în multe alte domenii. Nu știu să fie nicio altă țară din Europa care să aibă peste 50 de organizații nonguvernamentale, așa cum sunt cele de origine britanică, active în zona umanitară - asta spune ceva despre ţara în care aceste ONG-uri lucrează pentru că aici au ales să lucreze. Aceste ONG-uri își vor continua munca indiferent de obstacole. În ce privește guvernul britanic, de exemplu, în materie de cooperare antiinfracţională, noi vrem neapărat să menținem instrumentele pe care le avem acum. România găzduiește Centrul pentru aplicarea legii în sud-estul Europei. Noi căutăm să aderăm la acest centru ca partener operațional, ca o modalitate de a ne menține conectivitatea internațională.
