Interviu cu actriţa Luminița Gheorghiu

„Rolul din "Poziţia copilului" este o partitură dintre cele mai importante. Solist într-o orchestră simfonică eşti dacă partitura te pune în valoare.” - Luminiţa Gheorghiu

Luminiţa Gheorghiu a aflat în această după-amiază că este nominalizată la premiile Academiei Europene de Film la categoria ''Cea mai bună actriţă'', pentru rolul din "Poziţia copilului", în regia lui Călin Netzer şi produs de Ada Solomon.

Premiile vor fi acordate în urma votului celor peste 2.900 de membri ai Academiei, în 7 decembrie, la Berlin.

Pelicula "Poziţia copilului" a fost de altfel distinsă şi cu trofeul "Ursul de Aur", la începutul anului, la Festivalul de Film de la Berlin.

La acel moment actriţa, nu excludea posibilitatea nominalizării sale la Premiile Oscar, dar acum, în faţa evidenţei, se declară rezervată.

„Rămâne o nominalizare, dar hai ne bucurăm pentru pasul acesta”, a spus acriţa într-un interviu acordat redactorului Radio România Actualităţi.

„Am fost nominalizaţi, eu, Luminiţa Gheorghiu, România. Niciodată nu despart numele meu de numele României. Nu îmi place dinainte să fiu entuziastă. O să vedem ce vrea Dumnezeu, cum ne ajută El. Ne-a ajutat până acum”, sunt de asemenea cuvintele Luminiţei Gheorghiu.

Din distribuţie mai fac parte Bogdan Dumitrache, Nataşa Raab, Florin Zamfirescu, Ilinca Goia, Vlad Ivanov, Mimi Brănescu, Cerasela Iosifescu şi Adrian Titieni.

„Poziţia copilului” este un film care vorbeşte cu emoţie, dar şi cu umor, despre relaţia dintre o mamă dominatoare şi fiul ei adult.

Lungmetrajul tratează de fapt traumele sufocării copiilor prin dragoste şi implicit amprentele pe care le lasă părinţii asupra personalităţii lor.

În esenţă este aprofundat complexul oedipian - un concept teoretic central în psihanaliză.

Sigmund Freud (1856-1939) a descris această noţiune, referindu-se la o legendă a Greciei antice, în care Oedip, fiul regelui din Teba, fără să ştie, îşi ucide propriul tată, pe Laios şi se căsătoreşte cu mama lui, Iocasta.

În psihanaliză, complexul Oedip simbolizează legătura erotică inconştientă cu părintele de sex opus şi rivalitatea faţă de părintele de acelaşi sex, care se dezvoltă încă din copilărie şi provoacă sentimente de vinovăţie şi teamă în cadrul unei stări nevrotice.

În acelaşi timp, pelicula este o radiografie a "high-class-ului" românesc contemporan, întrucât evocă trafic de influenţă şi corupţie la nivel mic în instituţiile de bază ale societăţii şi extensiile acestora asupra întregului sistem socio-economic din România de azi.

De altfel, cinematografia românească are în ultimul timp, un nou suflu, în ceea ce priveşte prezenţele şi premiile primite la festivalurile internaţionale.

„Marfa şi banii“ realizat de Cristi Puiu a obţinut un premiu FIPRESCI la Festivalul de la Tesalonic în 2001, în timp ce „Occident“ de Cristian Mungiu a primit Premiul Publicului, la Festivalul de la Tesalonic.

„Trafic“, de Cătălin Mitulescu s-a remarcat cu„Palme d'Or“ pentru film de scurtmetraj, la Festivalul de la Cannes în 2004, iar „Un cartuş de Kent şi un pachet de cafea“ de Cristi Puiu a fost distins cu „Ursul de Aur“ la Berlin pentru film de scurtmetraj.

A urmat marele succes internaţional „Moartea domnului Lăzărescu“ de acelaşi Cristi Puiu care a obţinut distincţia „Un Certain Regard“, la Festivalul de la Cannes, precum şi premii la Festivalul de la Chicago şi Festivalul de la Namur.

„A fost sau n-a fost?“ de Corneliu Porumboiu a fost desemenat câştigător al trofeului „Caméra d'Or“, la Festivalul de la Cannes în 2006, „California Dreamin“ de Cristian Nemescu a fost premiat cu „Un Certain Regard“ la Cannes în 2007 şi „4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile“ de Cristian Mungiu cu un „Palme dâOr”.

„O zi bună de plajă“ de Bogdan Mustaţă s-a bucurat de asemenea de „Ursul de Aur“ pentru film de scurtmetraj, la Festivalul de la Berlin în 2008, iar„Poliţist, adjectiv“ de Corneliu Porumboiu a obţinut Premiul FIPRESCI, la Festivalul de la Cannes, dar şi Premiul Juriului, la secţiunea: „Un Certain Regard“, Festivalul de la Cannes.

Această mişcare a filmului românesc a fost însă total deconectată de audienţele din Romania, unde cifrele încasărilor au fost relativ mici.

Spre exemplu, "Aurora", ultimul film al lui Cristi Puiu, a adunat doar aproape 7.000 de dolari în ţara noastră şi s-a clasat de-abia pe locul al 96-lea în clasamentul celor mai populare filme din Romania în 2011.

Numai filmul lui Mungiu, "4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile", câştigător al Premiului „Palme d'Or”, de la Cannes, a reuşit să intre în top 10, cu incasări de peste 270.000 de dolari - al şaptelea cel mai de succes film în 2007.

Trei ani mai târziu, filmul lui Florian Şerban "Eu când vreau să fluier, fluier", de-abia a intrat în primele 50 în acest clasament.

Audio: interviu cu Luminița Gheorghiu