Interviu acordat de Liliana Țuroiu, președintele ICR

AUDIO: Interviu.

Interviu cu Președintele Institutului Cultural Român, Liliana Țuroiu

Două evenimente majore zilele acestea, în contextul sărbătoririi Centenarului Marii Uniri: azi, în Marea Britanie Britanie, la Ashford, locul nașterii Reginei Maria a României; și de mâine până duminică, 16 decembrie, la Paris – un festival de film românesc. Organizator: Institutul Cultural Român, iar președintele ICR, Liliana Țuroiu, participă la amândouă.

Reporter: Ce ne puteți, doamnă președinte, despre evenimentul de azi, din Anglia? Liliana Ţuroiu: A fost o zi extraordinară astăzi la Ashford. România, prin Institutul Cutural Român, a amplasat astăzi o lucrare, o statuie a Reginei Maria aici, la Ashford, foarte aproape de locul unde s-a născut. Entuziasmul a fost general. Practic, prin această statuie, aş putea spune că ne arătăm recunoştinţa pentru darul pe care Ashford, la rândul său, l-a făcut istoriei României în persoana Reginei Maria. Este o lucrare semnată Valentin Duicu, Institutul Cutural Român a fost bucuros să poată evoca personalitatea Reginei Maria prin această remarcabilă lucrare. Un program amplu de educaţie în şcoli va începe o dată cu amplasarea acestei statui şi ne bucurăm că aceste lucruri se întâmplă, pentru că putem spune că posteritatea acestei regine de notorietate mondială în timpul vieţii - a fost adulată, a fost aclamată nu doar în Europa, ci şi în afara ei -, posteritatea, spuneam poate nu a fost cea mai norocoasă, pentru că şi aici, în locurile natale, timpul a aşezat uitarea peste amintirea ei, iar în patria ei de adopţie, în România, foarte mult timp, după cum ştim, rememorarea faptelor sale, a meritelor sale a fost interzisă timp de decenii. Numai că, aşa cum regina a fost un om care a răzbătut, nici memoria ei nu se lasă ştearsă, iar astăzi, la aproape trei decenii de la căderea comunismului, regina este din ce în ce mai cunoscută şi mai iubită şi mai populară în România, iar de astăzi, pentru sute de ani, lăsăm în urma noastră un dar al României pentru Marea Britanie, un dar al României pentru acest loc de unde regina a venit.
Reporter: Spuneaţi recent că, în contextul sărbătoririi Centenarului Marii Uniri, Institutul Cultural Român lansează la Ashford şi în tot Comitatul Kent un proiect educaţional coordonat de istoricul britanic Michael Paterson, de a face cunoscută în şcoli personalitatea Reginei Maria a României. Care vă aşteptaţi să fie efectele pe termen mai lung ale acestui demers, luând în calcul şi Brexitul, dacă el se va produce… fiindcă nu este absolut sigur?
Liliana Ţuroiu: Tocmai în acest context am gândit şi am iniţiat acest proiect. Ideea a fost a Institutului Cutural Român şi ne-am bucurat să vedem entuziasmul cu care a fost primită această propunere a noastră în urmă cu un an de zile aici, la Ashford. Cred că este un lucru extraordinar care s-a întâmplat şi vorbim despre istorie, mai ales în an centenar. În fiecare zi am organizat alături de echipele noastre din cele 18 reprezentanţe ale Institutului peste 2.000 de evenimente în toată lumea, dar astăzi la Ashford, cred că nu am mai vorbit despre istorie, ci am făcut istorie. Cred că, pe termen lung, în primul rând, punţile culturale pe care ne-am propus să continuăm a le construi între România şi Marea Britanie vor fi din ce în ce mai numeroase. Vom avea un motiv în plus să iniţiem conferinţe prin care să facem cunoscută atât personalitatea Reginei Maria a României, cât şi istoria României, artiştii români, tinerii artişti români, pentru că, iată, astăzi, Valentin Duicu a fost felicitat şi a fost atât de cald primit aici, la Ashford, aşa cum este şi normal. Eu sunt convinsă că fiecare eveniment de tipul acesta se înscrie într-o serie de evenimente de diplomaţie culturală pe care reuşim să le facem şi îmi place să cred că pe termen lung întregul va reprezenta mai mult decât suma părţilor. Trebuie să ne facem cunoscuţi. Avem mari români care au creat în afara graniţelor ţării diverse perioade. Avem tineri artişti români în această perioadă care pot fi găzduiţi de marile scene ale lumii, de marile muzee ale lumii. Ceea ce vrem să construim aici, în Marea Britanie, mai ales în condiţiile unui eventual Brexit, în plan cultural, cel puţin, este o legătură din ce în ce mai strânsă promovarea unor valori comune şi, de ce nu, o prietenie şi un respect pe care suntem datori să le construim şi care trebuie să rămână în urma unor astfel de evenimente de diplomaţie culturală. Aş sublinia entuziasmul evenimentului de aici, atât de partea română, cât şi de partea britanică. Faptul că ne-am aflat astăzi sub semnul unei regine, dar şi al unei femei, un exemplu prin frumuseţea şi prin eleganţa ei, al unei regine care s-a remarcat prin forţa prezenţei sale, prin distincţie, prin cultură, prin talentul de ambasador irezistibil al României, un nume influent al istoriei României şi care se numără printre cele mai importante personalităţi născute în această parte a Angliei. Ce este remarcabil este că această regină a avut tăria de a contribui la zidirea unei ţări şi şi-a păstrat întotdeauna delicateţea, aplecarea către artă, respectul faţă de cultură. Maria a României a fost, de asemenea, o apărătoare a tradiţiilor şi a rădăcinilor, dar şi o femeie modernă, o femeie independentă. A reuşit să întâlnească vestul cu estul în foarte multe evenimente culturale pe care le găzduia la reşedinţele sale. După cum ştim, era prietenă cu foarte mulţi artişti, scriitori români şi călătorea la Paris, la Londra, în Statele Unite, promovând aceste valori ale României, pe care nu a ţinut să le păstreze pentru sine. Nimic din această glorie trecătoare nu a păstrat pentru sine, ci a încercat să trasfere acest lucru către România. Toate aceste lucruri nu au fost cunoscute de foarte multă lume aici, la Ashford, motiv pentru care ni s-a părut foarte potrivit să proiectăm şi un film cu sprijinul Televiziunii Naţionale, un film care a fost foarte apreciat de publicul de la Ashford. De asemenea, o amplă expoziţie a fost organizată la intrarea într-una dintre clădirile foarte noi construite aici, la Ashford.

Reporter: Veți fi prezentă joi la Paris la deschiderea ”Panoramei filmului românesc”; iar pe 14 decembrie participați la o dezbatere despre literatură şi cinematografie în cadrul programului ”Literatură română, lecturi pariziene”, cu prelegeri susținute de scriitorul Matei Vișniec şi istoricul Corneliu Dragomirescu. Ce își propune Institutul Cultural Român prin aceste evenimente din cadrul Sezonului România-Franța?

Liliana Țuroiu: Trecând de la Ashford, la evenimentul de la Paris, iată două zile consecutive, două evenimente cheie care încheie evenimentele dedicate Centenarului Marii Unirii şi ale Marelui Război. Vreau să spun că este cu atât mai important unul din proiectele de anul viitor, şi mă refer aici la Sezonul România-Franţa, care va arăta afinităţile României şi ale Franţei, nu doar în plan cultural, pentru că Sezonul propune un schimb nu doar cultural, artistic, ci pe foarte multe paliere. Aş vrea să vă spun că Panorama Filmului Românesc, un eveniment al Institutului Cultural Român, organizat prin reprezentanţa noastră de la Paris, se află la a doua ediţie. Este a doua ediţie a singurului eveniment cultural dedicat filmului românesc în capitala franceză, un eveniment unic, care mărturiseşte prin alegerea filmelor, prin bogăţia sa, prin prezenţa multor directori şi actori, prin tema acestui festival, atât dinamismul cinematografiei româneşti cu vârfurile sale, cel puţin din ultima decadă, cât şi afinităţile existente între cele două culturi, aşa cum spuneam. Timp de patru zile, o serie de filme, 12 la număr, din care zece sunt avantpremiere în capitala Franţei, vor fi prezentate publicului francez, constituind o adevărată sărăbătoare a României în Franţa. Sunt, vor fi alături acolo de colegii mei, vor fi alături de cei doi comisari ai Sezonului, Jean Jacques Garnier şi Andrei Ţărnea, de ambasadorul nostru la Paris, excelenţa sa domnul Luca Niculescu, şi, cu mare bucurie vă spun faptul că, la toate filmele pe care noi le prezentăm acolo, biletele s-au epuizat cu mult timp înainte şi pentru fiecare film foarte, foarte repede. Vom începe cu "Un pas în urma serafimilor" şi vom încheia cu "Moromeţii 2". Vom avea, aşa cum spuneam, regizori, actori alături de noi, dar şi români din diaspora. Un nelipsit la evenimentele ICR este Matei Vişniec şi aş vrea să vă mai spun că tot în această perioadă, în următoarele zile, la Ambasada României de la Paris, va fi organizat şi un eveniment muzical cu participarea extraordinară a ambasadoarei Republicii Franceze în România, Excelenţa Sa, doamna Michelle Ramis.