Guvernul a îndeplinit "cerinţele magistraţilor"

Premierul Emil Boc susţine că nu mai există raţiuni salariale pentru ca greva magistraţilor să continue şi că veniturile brute actuale ale acestora nu vor fi reduse prin aplicarea noii legi de salarizare. Totodată, şeful Executivului a declarat la Radio România Actualităţi că nu acceptă amânarea adoptării legii salarizării unitare în sistemul bugetar, pentru că, dincolo de unele interese politice, nu vede argumente pentru o astfel de decizie. Premierul se va întâlni mâine cu reprezentanţii sindicatelor, pentru a analiza dacă amendamentele depuse de aceştia la Parlament, prin intermediul senatorilor şi deputaţilor, respectă principiile salarizării unitare şi masa bugetară de care Guvernul dispune.

Realizator: Există vreo împrejurare care v-ar putea face să renunţaţi la acest calendar al asumării răspunderii?

Emil Boc: Discuţiile continuă cu partenerii sociali, dar nu amânăm nici asumarea şi nu amânăm nici termenul la care am anunţat asumarea răspunderii guvernului, pentru că orice zi de întârziere, practic, este o zi care afectează, din nefericire, negativ pe toţi românii. Orice întârziere pune în pericol acordul României cu Comisia Europeană şi FMI şi de aici, riscul de a nu putea plăti salarii, pensii, alocaţii. Guvernul are o responsabilitate majoră în gestionarea treburilor ţării şi din acest punct de vedere, vom sta în calendarul stabilit, calendar pe care l-am anunţat încă de la începutul lunii august, iar încă de la începutul mandatului, am discutat, spre deosebire de alte guverne, în permanenţă, atât cu sindicatele, cât şi cu patronatele. Eu cred că guvernul pe care îl conduc a dovedit cel mai mare interes faţă de poziţia sindicatelor şi spre deosebire de guvernele anterioare, care vorbeau împreună cu sindicatele, noi am lucrat împreună cu sindicatele în tot acest interval de timp.

Realizator: Şi atunci de ce sunt reprezentanţi sindicali care afirmă că a fost negociată o formă a Legii unice de salarizare până la un moment dat şi că după aceea, în interval de câteva zeci de zile, a fost schimbată esenţial?

Emil Boc: Aici trebuie să fim corecţi şi trebuie să înţeleagă fiecare procesul acesta de negociere. Dacă noi am fi pus într-o lege toate solicitările sindicatelor, adică cât au dorit fiecare să aibă salarii în această ţară, ne-ar fi trebuit câteva bugete ale României. Ţara îşi poate permite un anumit nivel de salarizare, în concordanţă cu ceea ce produce. Ştim bine de acasă că nu poţi să consumi mai mult decât produci. Anul acesta oricum suntem pe o criză economică foarte grea, avem o cădere economică şi chiar în aceste condiţii foarte dificile, când nu mai avem banii din anii trecuţi, când era bine în ţară, am reuşit să plătim salariile, să plătim pensiile, să plătim alocaţiile, să menţinem cota unică de impozitare de 16%, să nu majorăm TVA, să dăm pensia socială minimă, de 350 de lei, de la 1 octombrie, de acum, să majorăm chiar cu 2% pensiile, cu 5% per ansamblu, adică cei care se află cu venituri foarte mici şi care o duc mai greu în această ţară. Acum această lege, repet, pe care noi o propunem, una dintre cele trei asupra căreia ne angajăm răspunderea, Legea salarizării unice, răspunde tuturor angajamentelor pe care le-am semnat cu sindicatele şi mă refer şi la actualul guvern, şi la vechiul guvern. Ştiţi care este paradoxul? Am aici acordul, dv îl vedeţi şi prin dv transmitem şi radioascultătorilor noştri: acordul semnat cu guvernul de către sindicate în data de 11 noiembrie 2008 - şi vreau să ştiţi că tot ce s-a semnat încă din 2008, noi am respectat şi o să vă dau două exemple. Uitaţi ce spune punctul 6 din acordul cu sindicatele, din noiembrie 2008, de la vechiul guvern, pe care l-a semnat Călin Popescu Tăriceanu: "Construcţia noului act normativ va urmări ca la trecerea de la actualul sistem de salarizare la noul sistem de salarizare, nici o persoană să nu înregistreze o diminuare a salariului brut, de care beneficiază potrivit actualelor reglementări". Ce înseamnă asta? Că prin aplicarea noii Legi a salarizării - adică prin legea pe care noi am propus-o - nimeni să nu piardă nici un leu la salariul pe care îl primeşte.

Realizator: Dar aici vin şi vă întreb...

Emil Boc: Numai o secundă. Eu vreau să vă citez - eu nu vorbesc decât cu argumente legale şi nu cu poveşti. În articolul 7, alineatul 2, din legea pe care acum o avem la Parlament se spune foarte clar, citez acum din lege: "Trecerea de la actualul sistem de salarizare la noul sistem de salarizare se va face în mod etapizat, astfel încât în perioada de implementare a prezentei legi, nici o persoană să nu înregistreze o diminuare a salariului brut de care beneficiază, potrivit actualelor reglementări". Şi spun încă o dată pentru toată lumea, pentru că am văzut şi astăzi titrat pe unele televiziuni: la un judecător de tribunal, scade salariul cu 1000 de lei, prin aplicarea acestei legi din 2010. Fals, greşit şi nu are acoperire în lege. Nici o persoană, repet, nu va înregistra o diminuare a salariului brut pe care îl are în momentul de faţă.

Realizator: Nici cei care câştigau - şi sunt exemple care au scandalizat opinia publică - nici cei care câştigau 30.000 de euro pe lună?

Emil Boc: Aici este avantajul acestei legi.

Realizator: Dar aceia vor înregistra o diminuare a salarizării?

Emil Boc: Aceia - vreau să ştiţi - deja de la 1 ianuarie 2009, de când am ajuns la Palatul Victoria, nu mai există.

Realizator: Nu mai există asemenea salarii în sistemul bugetar?

Emil Boc: Deci, nu mai există astfel de salarii ale şefilor de agenţii. Pentru că cine erau aceia? Erau şefii de agenţii, puşi de vechiul guvern în diverse poziţii politice, şi care aveau 30 de mii de euro pe lună, 40 de mii de euro pe lună, 50 de mii de euro pe lună. Le-am tăiat în prima şedinţă de guvern, când am ajuns la Palatul Victoria.

Realizator: Şi cât este acum salariul maxim?

Emil Boc: 48 de milioane de lei vechi. Atât mai au acei şefi de agenţii.

Realizator: În mod sigur?

Emil Boc: În mod sigur şi vă rog să verificaţi. Toţi acei şefi care aveau salarii de zeci de mii de euro, au 48 de milioane de lei vechi, pentru că aşa se ajunsese, ca la un moment dat raportul dintre cel mai mic şi cel mai mare salariu să fi fost de 1 la 75, de 1 la 100. Acum, după ce i-am curăţat pe aceia la începutul mandatului, raportul este de 1 la 19. Prin ceea ce noi facem, îl coborâm de la 1 la 12. Şi aş vrea să mai subliniez că am ţinut cont în toate aceste discuţii, de aia eu spun că am lucrat cu sindicatele, nu doar i-am ascultat, prin ceea ce au spus ei la televizor, am modificat coeficientul, de la 1 la 15, la 1 la 12, la propunerea sindicatelor. Asta ce înseamnă? Şi de ce acestă lege este absolut necesară? Este necesară din două motive. În primul rând că România are nevoie să se reformeze, este o parte a reformei statului. În decursul timpului foarte mulţi şi-au stabilit legi speciale, prin care şi-au dat salarii foarte mari, aşa cum a fost cazul celor de la agenţii. Acum, prin ceea ce propunem noi, spunem aşa: cei cu salarii mici în perioada 2010 -2015 vor avea o creştere accentuată a salariilor, în timp ce cei care au salarii mai mari vor avea o creştere mică sau vor sta pe loc.

Realizator: Vor sta pe loc.

Emil Boc: Şi, de exemplu, în învăţământul preuniversitar creşterea va fi de 78%, în timp ce media creşterii salariilor în toată această perioadă va fi de 5- 6%, media pe tot sistemul bugetar. Unele sectoare vor avea o creştere mai mare, deci în învăţământul preuniversitar va fi 78% creşterea, în sănătate creşterea va fi de 76%. Care este avantajul?

Realizator: În sănătate medici şi personal medical sau toată lumea?

Emil Boc: Per sistem. Per sistem, creşterea este de 76%, pe sistemul sanitar, iar cei care sunt mai jos, debutanţii, vor avea o creştere mai mare a salariilor în perioada următoare, pentru că am încurajat pe cei tineri să intre în sistem şi să fie mai bine plătiţi. Ca fiecare român să înţeleagă, de exemplu, care este diferenţa acum faţă de forma veche când se majorau salariile? Să spunem că se majorau salariile cu 10%, asta însemna că şi cel care avea 100 de milioane de lei lua 10 milioane majorare, cel care avea un milion lua, cât, 10 lei sau 100 de lei.

Realizator: 100 de mii, dacă mergeţi pe leii vechi.

Emil Boc: 100 de mii, să zicem, da, în formula aceasta. Deci, asta este diferenţa. Una este să îi majorezi cu 10 zece milioane, acum la aceia care au salarii mari practic ei nu mai primesc majorări de salarii şi de aceea doare pentru foarte mulţi că aceste măsuri se iau.

Realizator: De acord cu dvs. Întrebarea este, de exemplu: şi în cadrul corelărilor între diferite profesii, de ce, de exemplu, medicul stagiar are cam cât un corepetitor debutant? Am văzut această profesie în grilă. Cam tot atâţia bani ia.

Emil Boc: Bun. Se încearcă tot felul de corelări, care, repet, nu sunt adevărate, multe dintre ele nu sunt adevărate, încercând să se discrediteze legea. Sunt vreau să ştiţi sunt mii de poziţii în această ţară.

Realizator: Sunt mii de poziţii. Chiar şi numai în sistemul sanitar am văzut că sunt foarte multe variante, şi pe specialiţăţi ş.a.m.d.

Emil Boc: Vreau să ştiti că toate aceste aranjări în grilă s-au făcut ţinând cont de cele două principii: nimeni să nu piardă din ceea ce are şi să îi creştem pe cei care au salarii mici. Iar acum să corelăm şi să realizăm echilibru nu numai în sistem, de la 1 la 29 la 1 la 12, ci şi pe orizontală, în interiorul unui sistem, să asigurăm un echilibru.

Realizator: Între profesii.

Emil Boc: Pentru că, de exemplu, şi acum în învăţământul superior există un decalaj mare între profesorii universitari care au salarii mari şi foarte mari faţă de restul sistemului. Şi acolo profesorii universitari vor fi îngheţaţi şi vor trece la asistenţi, la lectori, la conferenţiari. Într-un ritm mai mare deci acum încercăm să găsim dreptatea şi în interiorul sistemului. Pentru că în ultimă instanţă această lege îşi propune să fie corectă, să fie oenestă cu toţi românii, să fie onestă din perspectiva principiilor care stau la baza ei şi să rezolve marile nedreptăţi care s-au pus în decursul timpului.

Realizator: Veţi convinge sindicatele? Vă mai întâlniţi cu sindicatele?

Emil Boc: Aşa cum am spus, acest guvern nu a încetat niciodată să discute cu sindicatele. Mâine, la ora 16:00, vom avea o discuţie cu liderii marilor confederaţii sindicale, pentru a vedea ce amendamente au depus prin intermediul parlamentarilor la parlament. Vom analiza dacă acele amendamente intră în cadrul legii pe care am promovat-o. Asta ce înseamnă? Să respecte principiile pe care le-am stabilit şi masa bugetară pe care o avem. Adică, trebuie să ştim foarte clar că nu poţi da mai mulţi bani decât ai. Iar această lege este în contextul acordului pe care, repet, îl avem cu Comisia Europeană şi FMI şi că neadoptarea acestei legi ar pune în pericol Acordul cu Comisia Europeană, cu finanţatori externi, şi am duce România, practic, în pragul imposibilităţii de a-şi finanţa deficitul.Asta înseamnă că, pe de o parte, nu vom avea resurse financiare să putem asigura investiţiile în această ţară, plata salariilor, plata pensiilor, iar, pe de altă parte, am duce România în situaţia în care nu ar fi credibilă în faţa pieţelor financiare internaţionale, cu scăderea ratingului de ţară şi a tuturor consecinţelor aferente pentru sistemul bancar. De aceea, guvernul trebuie să fie şi să abordeze cu maximă responsabilitate, să discute, este adevărat, atât cât este necesar şi posibil cu toţi actorii sociali, dar trebuie să ia decizii pentru că orice amânare, repet, nu ajută pe nimeni, poate pe unii care fac jocuri politice.

Realizator: Dar chiar şi partenerul dvs. de guvernare, PSD...

Emil Boc: Poate ajuta pe cineva...

Realizator: ... vă propune să mai amânaţi un pic, măcar câteva zile pentru a discuta amendamentele.

Emil Boc: După cum v-am spus, din 2 august am anunţat această procedură. Am convenit şi cu sindicatele, şi cu partidele politice, am mers la Parlament, s-a dat cel mai lung termen posibil, 7 zile aproape, pentru depunerea de amendamente. Acum din nou suntem în faţa luărilor deciziilor şi ni se cere un singur lucru: amânare. Dar sunt argumente pentru această amânare? Vă spun cu toată sinceritatea, dincolo de unele, poate, interese politice, pentru că nu pot să îmi dau seama ce alt argument ar mai putea fi, pentru că interesul ţări me cere foarte clar să luăm aceste decizii, nu le văd. Vom discuta în continuare, dar decizia va fi luată şi asumarea va merge mai departe, repet, pentru că este vorba de interesul ţării în joc şi nu de interesul unuia sau altuia.

Realizator: Dar credeţi că există riscul unei greve generale pe 5 octombrie? Cât de mare este riscul ăsta?

Emil Boc: Pentru aceasta trebuie să întrebaţi sindicatele. Din punctul nostru de vedere vreau să vă asigur că, aşa cum am discutat şi lucrat împreună până acum, cu sindicatele vom lucra în continuare şi vom include în lege sau în actele normative viitoare pe care le vom elabora tot ceea ce este raţional şi se încadrează în ceea ce am stabilit împreună şi, dacă ne acoperă plapuma, cu câte solicitări există, pentru că ştim bine că nu poţi să pui într-o lege lucruri care nu au acoperire în plan financiar, în plan legal.

Realizator: Ştiţi care este problema, percepţia este următoarea: este stabilit un raport de 1 la 12 între salariul minim şi salariul maxim în sistemul bugetar prin actualul proiect de lege. În acest fel se reduc discrepanţele de salarizare şi se renunţă la salariile extravagante, exorbitante şi scandaloase din banul public. Însă percepţia este că nu cei care pierd atât de mult la salariu, nu cei cu salarii mari ameninţă cu greva, ci ceilalţi cu salarii mici.

Emil Boc: Păi, întotdeauna nu îţi ajung banii. Şi ăsta este un lucru valabil în orice casă, în orice familie, pentru oricine. Fiecare dintre noi am dori mai mulţi bani. Dar întrebarea mea simplă este de ce până ieri, de ce până ieri nici un lider de sindicat şi nici o persoană care a lucrat cu noi nu a spus că această lege nu este bună şi că nu trebuie să fie promovată?

Realizator: Aveţi un răspuns?

Emil Boc: Probabil că răspunsurile să le căutăm în altă parte. Dar vreau să îi asigur pe toţi că eu nu voi intra în jocuri politice şi politicianiste, ci voi ţine cont de interesul ţării, chiar cu preţul ca acest guvern să cadă. Vreau să ştiţi că nu vă joc cu interesul ţării, mă voi duce în Parlament, pentru că ştiu că această lege este corectă, este bună, este necesară ţării şi nu voi amâna aceste decizii doar pentru că nu se doreşte să se facă ceea ce trebuie pentru români şi pentru România şi reforma pe care, repet, ne-o cere realitatea pe care o vedem în fiecare zi în această ţară.

Realizator: Domnule prim-ministru magistraţii au fost în prim plan cu protestul lor în ultimele zece zile. Blocarea justiţiei în acest moment în România este un fenomen foarte important şi care afectează foarte mult viaţa socială. L-aţi mandatat pe domnul ministru de la justiţie, pe domnul Predoiu să discute din nou cu magistraţii. Ce mandat are domnul Predoiu?

Emil Boc: Vreau să ştiţi că din punctul de vedere al guvernului am tratat în manieră echilibrată corectă şi cu maximă responsabilitate fiecare categorie socială, inclusiv justiţia. Asta ce înseamnă? Că inclusiv pentru magistraţi se aplică principiul pe care îl aplicăm tuturor. Nimeni nu va suferi o diminuare a drepturilor salariale, a veniturilor brute pe care le au prin aplicarea noii legi. Deci, nici judecătorii, nici procurorii prin aplicarea noii legi nu vor avea nici un fel de diminuare a salariului brut pe care îl aveau în momentul de faţă. Este adevărat că în perioada următoare creşterile salariale pentru ei nu vor fi la fel de accelerate ca şi cum sunt pentru profesori, pentru medici sau pentru funcţionari publici, pentru că ei sunt mai jos, dar ţinem cont de poziţionarea justiţiei mai sus în scală, în scala ierarhică, pentru că ei nu pot face altceva, nu pot avea a doua slujbă şi au regimul acesta al incompatibilităţilor. Dar vreau să ştiţi că în acest moment nu mai există raţiuni salariale pentru ca greva magistraţilor să continue. Guvernul a rezolvat aceste aspecte, cu greutate, este adevărat, cu eforturi financiare. De aceea, sper să se înţeleagă acest lucru şi activitatea din justiţie să se reia. Pe partea cheltuielilor materiale, prin rectificarea de buget, am asigurat resursele pentru funcţionarea efectivă a justiţiei, prin grilele de salarizare propuse, şi pe care ministrul Predoiu le explică, această problemă, din nou, a fost rezolvată. Şi de aceea cred că ne-am comportat corect faţă de toate categoriile sociale. Pentru că, dacă pentru magistraţi am fi abordat un alt sistem şi nu ne-am fi respectat drepturile câştigate, am putea fi acuzaţi de discriminare. Nu, am abordat aceeaşi unitate de măsură pentru toată lumea, dar principiul de bază al legii rămâne: cei din vârf, îngheţate salariile sau creştere foarte mică, cei care se află mai jos, creştere accelerată, pentru ca să ajungem de la 1 la 29, cât este acum, la 1 la 12. Iarl pe de altă parte, astăzi sunt 39 de legi ale salarizării diverselor categorii de personal, vom avea o singură lege, în urma aplicării acesteia.

Realizator: Are domnul ministru Predoiu un răspuns pentru ceea ce, spre exemplu, am ascultat chiar în această emisiune, în altă ediţie, că solicită magistraţii, şi anume ca taxa de timbru să nu mai meargă la bugetele locale şi să meargă direct către finanţarea justiţiei?

Emil Boc: Vom avea o discuţie cu Ministerul Finanţelor, în cadrul bugetului pe care îl prognozăm pentru 2010, şi vom lua o decizie ţinând cont de interesele generale.

Realizator: Întrucât nici bugetele locale nu sunt chiar cele mai..., nu dau exemplele cele mai bune de gestionare a banului public.

Emil Boc: Repet, vom ţine cont de interesul general şi vom lua, repet, o decizie care să ţină cont de necesitatea finanţării justiţiei, pentru că justiţia trebuie să fie finanţată şi va fi finanţată, este, repet, o coloană vertebrală a statului de drept şi vreau să îi asigur pe toţi magistraţii care mă ascultă că în cadrul acestei legi a salarizării am ţinut cont de faptul că corpul judecătoresc, corpul magistraţilor, în sens larg, şi judecătorii, şi procurorii, reprezintă o coloană vertebrală a statului de drept, cu condiţia ca şi ei în continuare să îşi facă datoria faţă de statul român şi să îşi continue activitatea conform legii, pentru că nimeni nu este mai presus de lege, aşa ne spune articolul constituţional, iar din punctul de vedere al revendicărilor salariale, consider că în acest moment nu se mai justifică existenţa vreunui conflict.

Realizator: Domnule prim ministru, dacă vor fi trecute prin angajarea răspunderii aceste trei legi, se creează premisele pentru ceea ce aţi anunţat mai demult, pentru asumarea răspunderii asupra unui sistem unitar de pensii, de calcul al pensiilor?

Emil Boc: Noi avem în cadrul proiectului de reformă a statului mai multe legi, pentru că statul român trebuie schimbat din temelii. Le spuneam şi aseară - într-o emisiune de televiziune - românilor, statul român nu mai poate funcţiona aşa cum funcţionează în momentul de faţă. Ce înseamnă asta? Că, din nefericire, a fost croit după un model care a ţinut cont de pilele, relaţiile şi cunoştinţele pe care diversele persoane şi categorii le-au avut în sistem şi s-au favorizat, mai mult sau mai puţin, unii sau alţii. Acum trebuie să aducem dreptatea şi corectitudinea în sistem. Dădeam exemplul acela cu service-ul auto, când, din zece angajaţi care să spunem că îi are, doar trei sunt meseriaşi propriu-zişi, care se ocupă de mecanică, de tinighigerie şi de ce înseamnă funcţionarea service-ului, restul şapte sunt şefi, femei de serviciu, portari, paznici, băgători de seamă. Noi trebuie să schimbăm statul român, ca, din cei zece care să spunem că lucrează în acel service, şapte să fie cu munca, cu tinighigeria, cu mecanica, cu ce înseamnă repararea maşinii, şi trei să fie..., din care unul şef şi doi care să se ocupe de aprovizionare. Deci, asta este, din nefericire, imaginea mare a statului român, în momentul de faţă. Avem locuri unde personalul este supradimensionat, la unele servicii se calcă pe picioare şi nu fac treabă, avem locuri unde este mult de lucru şi sunt foarte puţini. Noi acum trebuie să corectăm aceste erori ale funcţionării statului şi care, repet, nu sunt uşoare. Am luat deciziile şi cu privire la interzicerea cumulului între pensie şi salariu, pentru că ni s-a spus că de ce nu lăsăm să se ia această decizie la nivelul parlamentului. Am lăsat-o, dar nu s-a întâmplat nimic. Ştiţi că am încercat, în luna ianuarie, să facem această decizie prin ordonanţe de urgenţă. Curtea Constituţională a spus că trebuie făcută prin lege. Am trimis proiectul de lege la Parlament în aprilie, nici măcar de o comisie de specialitate din prima Cameră nu a trecut. Iată suntem în luna septembrie!

Realizator: Şi va fi adoptată acum, în cadrul acestei legi.

Emil Boc: În cadrul primei legi. În cadrul primei legi am pus şi va fi reglementat că toate persoanele care au peste 17 milioane de lei vechi nu vor mai putea cumula la stat pensia cu salariul. Am pus şi va fi reglementat că toate persoanele care au peste 17 milioane de lei vechi nu vor mai putea cumula la stat pensia cu salariul. Vor putea lucra în mediul privat. Sau un alt exemplu: zilele acestea, cred că miercuri, Comisia de statut a Parlamentului a respins proiectul care vizează eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor. Este un proiect al PD-L şi cu excepţia celor de la PD-L, toate celelalte partide politice au votat împotriva anulării proiectului de lege. Păi când vom mai sta să aşteptăm ca aceste decizii, care nu sunt corecte cu românii de rând, să mai funcţioneze? Pentru că acolo, la parlamentari, se spune: ai avut unul sau două mandate, pensia este 80% din salariul de parlamentar. Păi la cine mai avem noi în viaţa de zi cu zi o asemenea pensie atât de mare? Şi aici /.../ adusă dreptatea: pe măsura contribuţiei pe care o ai la sistemul de pensii, în acea măsură ai şi o pensie mai mare, în funcţie de contribuţie. Deci ştiu că aceste lucruri sunt dureroase, ştiu că şi în reforma agenţiilor afectăm foarte multe interese...

Realizator: Pe ce principii aţi mers când aţi decis restructurarea unei agenţii, reducerea numărului de posturi dintr-o agenţie?

Emil Boc: Exact acele despre principii despre care v-am vorbit. În primul rând să fie funcţionale şi să răspundă intereselor oamenilor. Pentru că în foarte multe agenţii, 60% era personalul nenecesar sau personalul care nu era de specialitatea agenţiei, ci era personalul administrativ, ci doar 40% era personalul care se ocupa...

Realizator: Şi în această proporţie vor fi reduse numărul de locuri din agenţiile guvernamentale, locuri de muncă? În cât timp?

Emil Boc: Bineînţeles, pentru profesionalizarea... Scrie în lege, potrivit Codului Muncii. Cu respectarea prevederilor legale, pentru că nu ieşim din cadrul legii.

Realizator: Deci vor fi disponibilizări, se pierd...

Emil Boc: Da, vor fi. De la agenţiile guvernamentale de la Bucureşti vor fi disponibilizări.

Realizator: Şi în cât timp?

Emil Boc: În cadrele prevăzute de lege şi de Codul Muncii.

Realizator: Începând de când?

Emil Boc: Începând de la data adoptării legii. Păi de ce credeţi că se bat toţi ca să amânăm? De ce credeţi că există acest interes? Că dacă se mai poate amâna, dacă se mai poate câştiga pe spinarea statului tot felul de salarii, tot felul de venituri? De ce credeţi că în unele agenţii unde îşi cumpără orice, numai să cheltuie banii, cum era agenţia care viza Inspectoratul de Stat în Construcţii, nu mai ştiau cum să cheltuie banii. Cumpărau bărci Mary Fisher, automobile de lux, materiale de prezentare în conferinţe de jumătate de milion de euro, pentru că banii aceia îi cheltuiau numai ei. După adoptarea acestei legi, vreau să ştiţi că aproape 1 miliard de euro, bani care astăzi sunt utilizaţi numai de câteva agenţii, vor intra în bugetul de stat şi vom folosi în interesul tuturor românilor. Normal că afectează. Normal că aceia, prin persoane interpuse, fac tot felul de eforturi de a bloca aceste legi. Dar ele nu vor fi oprite.

Realizator: Bine, bine, dar sunt supăraţi profesorii, spre exemplu, care nu au de-a face cu agenţiile. Aşa par.

Emil Boc: Nu, v-am spus o faţetă, în cadrul acestora, v-am spus, şi dacă nici acest lucru nu este corect, ca de exemplu, la un profesor grad I didactic va creşte salariul în această perioadă de timp, de aplicare a legii, până în 2015, cu 82%. La un profesor grad didactic II va creşte între 73% şi 114%, în raport cu ceea ce iau în momentul de faţă în mână. La un profesor debutant creşterea va fi de 84%. La un învăţător creşterea va fi între 67% şi 88%. Deci tocmai că am ţinut cont de faptul că aceste categorii sociale au venituri mai mici, dar pe de altă parte, trebuie să ţinem cont în sistem că avem şi poliţie, că avem şi armată, că avem şi justiţie, care nu mai pot face altceva. Un poliţist nu mai poate avea o a doua slujbă, dar avem nevoie să ne protejeze în viaţa de zi cu zi şi avem nevoie să asigurăm siguranţa cetăţeanului.

Realizator: Şi aţi reuşit să îi mulţumiţi pe poliţişti?

Emil Boc: Vreau să vă spun că nimeni nu e mulţumit în sensul că tot speră să fie mai mulţi bani, dar noi am dat cât se poate, în funcţie de punga pe care o avem, de sacul pe care îl avem, că nu e un sac fără fund şi care să aibă resurse nelimitate. Şi avem şi o perioadă grea din punct de vedere economic, în care trebuie să ne gândim şi la cei din privat. Noi discutăm de 1 milion 300 şi ceva de mii de bugetari. Dar mai sunt alte milioane de oameni care lucrează în sectorul bugetar (sic) care au salarii mult mai mici decât cei de la stat şi care îi întreţin, într-o formă sau alta, prin impozitele şi taxele pe care le plătesc, pe cei care lucrează în sectorul public, inclusiv pe noi, cei care guvernăm. Deci noi trebuie să ţinem cont că şi de cealaltă parte mai există un sector privat, care trebuie să fie susţinut prin măsuri - asta ce înseamnă? Să menţinem cota unică de impozitare de 16%, să putem da firmelor ajutoare. Să ştiţi că în acest pachet avem şi neimpozitarea profitului reinvestit, o măsură extrem de importantă pentru firme, ca să ţină locurile de muncă ale românilor, să poată crea noi locuri de muncă. Nu toţi banii putem să îi dăm doar pentru sectorul bugetar. Dăm atât cât se poate şi se dau chiar foarte mulţi bani, vreau să ştiţi. Că salariul mediu în sectorul public e mai mare decât salariul mediu din sectorul privat încă. Şi va fi încă o perioadă bună de timp, ceea ce, ca sistem, nu este corect. Dar dacă nici aşa nu sunt mulţumiţi, eu nu ştiu cum să mai poţi găsi o altă formulă mai bună decât cea existentă. Şi chiar, vă spun, cu toată sinceritatea, prin ceea ce au făcut ministrul Pogea, ministrul Sârbu, în colaborare cu guvernul şi cu celelalte ministere, am scos în acest moment cea mai bună formulă posibilă a legii şi repet, negociată şi cu Comisia Europeană, şi cu Fondul Monetar, care, repet, au şi ei nişte cerinţe foarte precise şi foarte clare, ţinând cont de încadrările macro bugetare pe care le avem şi îi asigur că niciodată o lege mai bună ca asta nu va putea exista. Cel puţin ca punct de pornire în acest moment.

Realizator: Ca punct de pornire în acest moment, pentru că următoarea întrebare era: dacă forma legii este cea mai bună în acest moment, înseamnă că amendamentele, cam ce amendamente ar putea fi acceptate?

Emil Boc: Înseamnă că amendamente de nuanţă, care ţin de unele corecturi, pe baza propunerilor făcute de sindicate, prin intermediul parlamentarilor, vor fi luate în considerare şi le vom avea în atenţie. Vreau să vă spun că în acest moment o lege a salarizării unice după părerea mea nu poate fi, nici asta nu-i perfectă, pentru că nimic nu este perfect în lumea aceasta, dar este cea mai bună formă posibilă în actualul context pe care îl avem şi care pune ordine în sistem şi poate asta deranjează.

Realizator: Domnule primi-ministru, am discutat foarte mult despre legea salarizării unice, despre restructurarea agenţiilor, am atins tangenţial şi chestiunile legate de profesori. Mergeţi la deschiderea noului an şcolar?

Emil Boc: Din nefericire, voi fi în focurile angajării răspunderii şi voi fi la Bucureşti.

Realizator: Asta este pe 14. Deci, nu mergeţi?

Emil Boc: M-aş duce sincer la Cluj la fetiţele mele, care încep şcoala, mi-aş dori din tot sufletul să fiu alături de ele, pentru că am fost ca părinte în fiecare an alături de ele, dar, din nefericire, în acest an nu voi putea fi, pentru că sunt exact chiar în preziua angajării răspunderii, unde trebuie să finalizăm forma finală a legii, în urma amendamentelor depuse de către parlamentari. Pentru că trebuie să ştie toată lumea ce se întâmplă pe procedura aceasta a angajării răspunderii. Am depus legea la Parlament, Parlamentul a avut la dispoziţie 5 zile să depună amendamente, prin parlamentari, acum guvernul, sâmbătă, duminică, analizează aceste amendamente, pe cele pe care le consideră că se încadrează în lege, în prevederile bugetare, în Pactul Naţional pentru Educaţie, dacă vorbim de legea educaţiei naţionale, le va accepta şi le va include. Luni va finaliza legea, iar marţi merge în Parlament şi spune: aceasta este legea pe care ne angajăm răspunderea şi, evident, Parlamentul după aceea este liber să decidă ce crede de cuvinţă, ori să accepte această formulă a legii, ori să iniţieze o moţiune de cenzură.

Realizator: Vă aşteptaţi la aşa ceva?

Emil Boc: Procedura presupune oricare dintre cele două lucruri menţionate, acceptarea legii sau moţiunea de cenzură.

Realizator: Credeţi că este probabilă, dacă poate nu satisfaceţi cerinţa partenerilor de coaliţie de a mai sta câteva zile să mai discutaţi?

Emil Boc: Vreau să ştiţi că sunt în funcţie de pim-ministru pentru a mişca ţara înainte, pentru a lua decizii, pentru a adopta reformele de care românii au nevoie şi în concordanţă cu angajamentele internaţionale pe care le avem şi consider că orice tentativă de tergiversare, de amânare, face rău României şi pune în pericol practic sistemul de finanţare al acestei ţări, asigurarea investiţiilor pentru mediul privat, plata salariilor şi a pensiilor. De aceea cei care mă ameninţă cu căderea guvernului să ştiţi că nu au la mine trecere, pentru că, chiar în poziţia aceasta, o asemenea ameninţare nu îşi mai are rostul şi chiar nu mă afectează, cât timp ştiu că fac ceea ce trebuie pentru România şi pentru ţară.

Realizator: Are costuri electorale acest demers politic?

Emil Boc: Am repetat-o de mai multe ori, Guvernul României nu este în campanie electorală. Guvernul României este pus acolo să facă acele măsuri de reformă pe care ţara le aşteaptă. Iar dacă nici această coaliţie, care se laudă că are 70%, nu are capacitatea să promoveze aceste legi, pentru că, vedeţi, legile acestea sunt produsul celor două partide: miniştrii Sârbu, Andronescu sunt de la PSD, ministrul Pogea este de la PD-L, ministru Predoiu este independent, sunt ministerele cheie care au lucrat la aceste proiecte de leg, le-am fundamentat, le-am adus pe masă, le-am negociat până am căzut sub masă, cele două partide acum, dacă nu au capacitatea să le promoveze, înseamnă că această coaliţie într-adevăr nu se mai justifică şi înseamnă că a fost o mare greşeală să se formeze o coaliţie în decembrie 2008 pentru a promova reformele structurale ale statului român. Deci, cei care au alte interese decât acelea de a promova reformele care vizează modernizarea statului român trebuie să o spună răspicat şi clar sau să îşi manifeste parlamentar punctul de vedere. Guvernul, aşa cum a fost mandatat de Parlament, aşa cum s-a angajat în faţa românilor, a venit cu aceste proiecte de lege, repet, nu a venit peste noapte cu ele. Discutăm de 8 luni de zile, aproape, despre ele. Am negociat cu tot ce a fost posibil de negociat. Am anunţat din august că aceasta va fi procedura. Am cules toate amendamentele. Peste vară unii au fost la cântat, ca şi greierii, şi au crezul că noi nu ne vom ţine de cuvânt. Nu. Ne vom ţine de cuvânt şi vom promova aceste legi.