"Existau semne care prevesteau cutremurul" din Japonia

Japonia este cunoscută ca zonă cu activitate seismică foarte importantă, situată într-un fel de epicentru al celei mai active zone de pe glob, unde se produc 90 la sută dintre cutremurele mari.

Iar despre cutremurul de astăzi se vorbeşte ca despre cel mai puternic de când se fac măsurători specifice.

Directorul ştiinţific al Institutului de Fizică a Pământului, Mircea Radulian, spune că au fost unele semne care prevesteau un eveniment de asemenea amploare, dar este foarte dificil să anticipezi locul şi forţa cu care s-ar putea produce.

Mircea Radulian: În ultimele zile, în Japonia a fost o activitate într-adevăr neobişnuită, pe care noi am putut-o sesiza. Chiar a fost vizibilă, să zicem aşa. Din acest punct de vedere, ea a fost un fel de semnal de alarmă pentru seismologi, în sensul că era vorba de o grupare de cutremure destul de mari, într-o perioadă foarte scurtă de timp, ceea ce nu se întâmplă de obicei. Am putea spune, într-un fel, că, în acest caz, cred că a fost o activitate preşoc, deci o activitate care precede un cutremur mare.

Audio: Interviu cu directorul ştiinţific al Institutului de Fizică a Pământului, Mircea Radulian.



Reporter: Deci, putem spune că trebuiau să se aştepte la un asemenea cutremur.

Mircea Radulian: Părerea mea e că seismologii, într-un fel, se aşteptau, într-un anumit sens. Noi vorbim de fenomene extrem de complicate, dar e foarte greu să spui magnitudinea, chiar şi locul, şi timpul când se va produse.

Reporter: Ce înseamnă un cutremur de 8,8 pe scara Richter?

Mircea Radulian: Este foarte mare. Ca să vă faceţi o idee, scara Richter este o scară logaritmică, astfel încât creşterea magnitudinii cu o unitate, deci, între 8 şi 7, de exemplu, înseamnă o creştere a energiei de vreo 30 de ori mai mare. Deci, un cutremur de 8,8, care e aproape 9, este de 30 de ori mai puternic decât un cutremur de 8 şi de 900 de ori mai puternic decât un cutremur de 7.

Reporter: Cutremurul aduce şi un tsunami. Cât de mare a fost acest tsunami care a venit acum?

Mircea Radulian: Tsunami care apare în urma cutremurului pot să producă mai multe pagube decât chiar mişcarea seismică a undelor seismice. Dimensiunea valului tsunami în locul unde se produce, în zona oceanică, nu este aşa de mare. Deci, ea este de ordinul un metru, un metru şi ceva, să zicem. Pe măsură, însă, ce acest val se apropie de ţărm, din cauză că adâncimea fundului oceanului scade, pe măsură ce ne apropiem de ţărm, toată masa de apă care vine e în surplus faţă de nivelul obişnuit al oceanului, ea se repartizează cu un volum mai mic. Cu alte cuvinte, ea capătă o altă dimensiune, începe să crească ca înălţime.

Reporter: Îmi povesteaţi de acea energie care iese la suprafaţă. Este bine că s-a produs aici? Suntem, într-un fel, mai protejaţi noi?

Mircea Radulian: Eliberarea, într-adevăr, are un anumit efect, chiar şi la nivel global, însă, în general, nu schimbă prea mult situaţia în alte zone seismice. Deci, nu înseamnă că, de exemplu, în România trebuie să fim mult mai liniştiţi sau mult mai alarmaţi.

Reporter: Ne afecteză în vreun fel acest cutremur din Japonia?

Mircea Radulian: Afectează într-o măsură foarte mică, aproape neglijabilă.

Reporter: Dar cum stă România, din punct de vedere seismic? Cât de sensibilă este, să spunem?

Mircea Radulian: România, din punct de vedere seismic, are câteva zone, hai să zicem câteva zone. Aş putea spune, totuşi, cea mai periculoasă este zona Vrancea, bineînţeles. Ar mai fi o zonă de cutremure în Munţii Făgăraş, care poate să producă cutremure destul de mari, şi Banat, şi din Crişana, Maramureş.