Evoluţia mass-media în Republica Moldova

Deschiderea tot mai accentuată a pieţei media din Republica Moldova oferă posibilitatea unor noi proiecte atât culturale, cat şi în domeniul presei, dezvoltate în ultima perioadă între România şi Republica Moldova.

Este vorba atât de proiecte private, ceea ce a însemnat deja deschiderea unor noi posturi la Chişinău, dar şi de o colaborare între mediile publice din cele două ţări, colaborare ce evoluează constant şi pare a fi un domeniu favorabil, în care relaţia RADIO ROMÂNIA cu TELERADIO-MOLDOVA poate deveni una tot mai deschisă.

În ce măsură? Încercăm să aflăm mai exact, în continuare, de la invitatul nostru - discutăm astăzi, în "Interviul serii", la RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI, cu doamna Corina Fusu, preşedintele Comisiei pentru Cultură, Educaţie, Cercetare, Tineret, Sport şi Mass Media din Parlamentul Republicii Moldova, aflată lângă mine, în studio. Bun găsit la RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI, doamnă preşedinte.

Corina Fusu: Bun găsit. Mă bucur că am putut ajunge la aceste timpuri, vremuri, când a apărut această deschidere sinceră între conducerea Republicii Moldova şi România.

Lucrul acesta s-a putut întâmpla datorită alegerii pe care au făcut-o cetăţenii Republicii Moldova, în data de 29 iulie, alegeri anticipate, ca urmare a celor ce s-au întâmplat după 5 aprilie, cu proteste, violenţe - cetăţenii Republicii Moldova au decis că îşi doresc o conducere cu deschideri şi aspiraţii democratice europene. Iată de unde a apărut şi această deschidere pe piaţa media din Republica Moldova.

Şi, în mod impresionant, într-o perioadă foarte scurtă de timp, presa din Republica Moldova, catalogată de Freedom House ca fiind una neliberă, în doar câteva luni, de când la guvernare este Alianţa Pentru Integrare Europeană, în Republica Moldova, am reuşit să creştem cu câteva puncte, deci, spre o mai mare deschidere spre libertatea de exprimare.

Doamnă preşedinte, se poate vorbi de o prezenţă constantă, acum, a posturilor româneşti pe această piaţă deschisă, nou deschisă, în Republica Moldova?

Corina Fusu: Ştiţi, cu părere de rău, în toată această perioadă, nu doar ultimii opt ani, cât timp a fost la guvernare Partidul Comuniştilor din Republica Moldova, dar pentru că întotdeauna am avut la guvernare în Republica Moldova foşti nomenclaturişti, cumva legaţi de fostul Partid Comunist din URSS, oricum s-a păstrat, sau a fost o preferinţă, o deschidere mai mare din partea politicului pentru piaţa media din Federaţia Rusă, aşa că la ora actuală avem mult mai multe posturi de radio, dar şi televiziune ruseşti decât româneşti, şi nici România cred că nu a fost foarte insistentă şi întotdeauna a fost - cum să zic? - această ambiguitate în realţiile noastre, pentru că şi guvernul comunist pe care l-am avut a fost unul foarte tendenţios românofob şi a ştiut să exploateze identitatea noastră, cultura, limba, într-un mod foarte urât - considerăm noi.

Trebuie să mergem pe normalitate, şi noi privim România ca un stat cu care trebuie să avem relaţii privilegiate, deosebite. În acest context, preşedintele Băsescu şi preşedintele Ghimpu au semnat o declaraţie privind un acord privilegiat strategic cu România de integrare europeană a Republicii Moldova, România fiind văzută ca un partener de nădejde, dar şi ca un stat cu experienţă, care a ştiut să treacă tot acest parcurs, pentru a se putea integra în UE, adică a trece diferite reforme legislative, dar şi de a implementa aceste schimbări pe diferite domenii.

Iată de ce trebuie să recunoaştem că România ne poate acorda acest sprijin de expertiză, dar şi sprijin moral, dar şi România poate fi o voce puternică în instituţiile internaţionale şi europene pentru a face, ca să zic aşa, un lobby pentru Republica Moldova şi de a prezenta aspiraţiile europene ale Republicii Moldova, aşa cum sunt ele.

M-aţi întrebat şi despre cum se dezvoltă instituţiile publice ale audiovizualului din Republica Moldova.

Noi avem o singură instituţie publică audiovizual, Radioul şi Televiziunea Publică.

TELERADIO-MOLDOVA. Este un consorţiu ...

Corina Fusu: TELERADIO-MOLDOVA, da, la noi, în Republica Moldova, ele sunt la ora actuală un consorţiu, condus de un preşedinte.

Tocmai acest domeniu al audiovizualului public a avut cel mai mult de suferit în perioada comunistă.

Eu, personal, am lucrat la această instituţie, la Televiziunea Publică, şi, odată cu venirea comuniştilor la putere, în 2001, s-a început un pressing, un control şi o cenzură nemaipomenite.

În mod special, existau teme interzise. Spre exemplu, ne era interzis să spunem limbă română.

Ştiu că filmasem un reportaj despre apariţia unui dicţionar rus-român şi mi s-a dat indicaţii să scot imaginea care scria rus-român, pentru că cuvântul român, limbă român era, practic, era interzis.

Avem la Chişinău şi un liceu care purta numele Liceul român-francez "Gheorghe Asachi" şi mi s-a interzis să dau, cum să zic, imaginea cu denumirea, cu firma acestui liceu.

Deci, era, cum să zic, întrecea orice limită cenzura care era impusă, şi noi, o mână de jurnalişti, am protestat.

Totuşi, Consiliul Europei a insistat pe adoptarea unei legi despre instituţia publică naţională audiovizuală. Legea nu a mers, pentru că, dacă nu există voinţă politică, nu merge.

S-a mai schimbat o dată legea şi s-a transformat într-un cod al audiovizualului. Oricum, instituţia a rămas extrem de politizată şi lucrul acesta l-au demonstrat monitorizările multiple, care, totuşi, s-au făcut din partea societăţii civile, dar şi monitorizări externe.

Eu, cum să zic, ajungând din domeniul presei în domeniul politicului - aşa s-a întâmplat, astăzi conduc Comisia parlamentară care include şi domeniul mass media, şi noi ne-am propus, ca şi guvernare de Alianţă, dar şi Comisie, care este responsabilă de domeniu, să însănătoşim, să îmbunătăţim situaţia de la Compania Teleradio-Moldova, care a avut tare mult de suferit în mai multe planuri şi de profesionalizarea jurnaliştilor şi învechită din punct de vedere moral, dar şi tehnic şi tehnologic, şi cu lipsă de finanţe, pentru că la noi nu s-a vrut niciodată de a suplimenta finanţarea instituţiei publice prin taxe sau prin abonamente, aşa cum este în toată Europa şi în România, inclusiv.

Din publicitate, noi fiind o ţară săracă şi cu o economie subdezvoltată, nici publicitatea nu este o sursă foarte importantă de finanţare, deci avem probleme multe. Iată, de aceea ne-am gândit să revenim la o colaborare, cooperare cu instituţiile publice media din România - mă refer la TVR1 şi la Radio naţional.

Se vede că Radioul merge întotdeauna, nu ştiu de ce, spre modernizare cu un pas înainte - poate că din considerentul că este mai puţin, cum să zic, controlat de politic.

Se consideră că televiziunea are un impact mai mare asupra opiniei publice, şi Radioul, cumva, are o libertate mai importantă.

Pentru că vorbeaţi de aceste proiecte comune între TELERADIO MOLDOVA şi posturile publice de radio şi televiziune din România, chiar vroiam să va întreb în ce măsură v-ar putea ajuta această colaborare?

În ce măsură ar putea contribui jurnaliştii din România, eventual prin schimburi de experienţă sau în alte moduri, ca aceste relaţii să se dezvolte şi ca presa din Republica Moldova, cel puţin cea publică, să aibă numai de câştigat în urma acestei colaborări.

Corina Fusu: Am avut ocazia, posibilitatea, să fac o vizită in studiourile dumneavoastră şi am rămas surprinsă că într-un timp foarte scurt s-a reuşit o modernizare foarte serioasă a ceea ce înseamnă radioul din România.

În primul rând m-a impresionat departamentul de monitorizare, deci cea a spaţiului audiovizual, m-a impresionat mult de asemenea agenţia română care măsoară audienţa tuturor posturilor de radio din România, noi nu avem încă lucrul acesta.

De asemenea faptul că s-a reuşit digitalizarea fondului, trecerea lui pe suport numeric...

Pe suport numeric, ceea ce înseamnă conservarea acestui patrimoniu.

Corina Fusu: La noi stăm prost şi la acest capitol. Adică audiovizualul din Republica Moldova a fost neglijat din punct de vedere al nivelului profesioanl pe diverşi parametri tehnici profesionali, financiari, tot ce doriţi, pentru că nu s-a vrut lucrul acesta, nu s-a dorit dezvoltarea lui, aşa că acum într-un timp restrâns avem de făcut foarte multe şi preluarea experienţei dumneavoastră sigur că ne-ar fi de foarte mare ajutor.

Ştiu că recent între Radioul naţional din Republica Moldova şi Radio România a fost încheiat un acord de colaborare care prevede şi schimb de jurnalişti şi discutăm posibilitatea de a deschide un studio Radio România la Chişinău.

De asemenea vedem posibilităţile de retransmisie pe teritoriul Republicii Moldova a Radio România sau Radio Actualităţi.

Da, a programelor care se...

Corina Fusu: Aici voinţă politică există, s-a discutat la acest nivel, acum rămâne să rezolvăm, să căutăm soluţii din punct de vedere tehnic, pentru că frecvenţele fm sunt foarte limitate şi am trimis o solicitare la Ministerul Dezvoltării Informaţionale şi Comunicaţiilor, pentru a ne răspunde dacă mai există frecvenţe disponibile.

Fără existenţa acestor frecvenţe, acordul interguvernamental care ar permite retransmisia, ar fi unul nul.Căutăm soluţii pentru revenirea TVR1 în casele cetăţenilor din Republica Moldova, pentru că la un moment dat, tot în perioada comunistă, licenţa a fost retrasă postului naţional de televiziune din România, în mod abuziv, consider eu.

Dosarul este acum precăutat la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului şi sunt sigură că TVR1 va avea câştig de cauză. După asta urmează să vedem care este soluţia.

Eu consider că importantă este voinţa, eu ştiu, implicarea, iar soluţii întotdeauna pot fi găsite.

Un exemplu bun sunt transformările pe care le-am văzut aici în Casa dumneavoastră Radio, pentru că aşa mi se creează mie impresia, aţi avut noroc de o doamnă directoare, aveţi noroc de ea, pentru că a lucrat şi ea aici, doreşte din tot sufletul să aducă îmbunătăţiri, aşa precum doresc şi eu cumva să pot ajuta instituţia din care am fost odată plecată.

Doamna preşedinte, aţi vorbit foarte mult de, să spunem, temerile pe care politicul le resimţea la adresa mass-mediei, chiar şi la adresa mass-mediei publice din Moldova, însemnând cumva lipsa de atenţie de care vorbeaţi la adresa jurnaliştilor, la adresa posturilor publice de radio şi televiziune din Moldova.

Faptul că autorităţile se temeau de aceste posturi, sau care ar fi fost motivaţia atunci?

Corina Fusu: Posturile publice nu că au avut parte de prea multă atenţie şi control politic, nu au avut atenţie în sensul, nu au avut parte de atenţie în sensul că ar fi trebuit încurajate, eu ştiu, modernizarea, profesionalizarea, respectarea pluralismului de opinii, balanţa, echidistanţa ş.a.m.d.

Deci, ei s-au deprofesionalizat, jurnaliştii de la aceste instituţii, prin faptul că li s-a impus cenzura, cenzură care s-a transformat în autocenzură, aşa că experienţa dintre jurnaliştii de la instituţiile publice din România şi jurnaliştii din Republica Moldova, bineînţeles că ar fi una benefică şi ar avea, cum să zic, standarde mai înalte spre care ar putea tinde.

În context vreau să vă întreb dacă pe primul plan în aceste condiţii s-ar pune schimbarea, să spunem aşa, a unei percepţii a jurnalistului la posturile publice de radio şi televiziune din Moldova sau modificările de ordin tehnologic ar fi prioritare. Cum aţi vedea lucrurile?

Corina Fusu: Cred că, bun, de aceste chestiuni se ocupă actuala conducere a companiei TELERADIO MOLDOVA care este una nouă.

La noi conducerea, managementul instituţiei publice, directorii sunt aleşi de către un consiliu de observatori.

Deci, s-au reuşit aceste schimbări, consider că la posturile acestea de conducere au venit personalităţi din Republica Moldova, care au, cum să zic, o imagine bună, un nume bun, care nu sunt afiliaţi politic.

Deci, nu această imagine de afiliere politică. Ştiu că la dumneavoastră în România Consiliul de Administraţie este ales pe criterii politice, nu ştiu, opt membri ai Consiliului de administraţie sunt...

Sunt desemnaţi reprezentanţi.

Corina Fusu: ...sunt desemnaţi reprezentanţi direct ai mediului politic. Bun, la noi legea prevede că societatea civilă delegă în acest consiliu de observatori. Conducerea trecută, comunistă, oricum reuşea să îşi promoveze oamenii săi, chiar dacă sunt din societatea civilă.

Da, vroiam să vă întreb, în ce măsură, să spunem, libertatea presei din Republica Moldova, fie ea presă privată, fie ea presă publică, mai poate fi acum afectată de evoluţii politice ulterioare?

Corina Fusu: Tot ce a pornit, Alianţa pentru Integrare Europeană să reformeze în Republica Moldova, şi de lucru este foarte mult pe toate domeniile, pentru că moştenirea este una foarte grea, venită din partea unui partid totalitar, dar acum în Republica Moldova, vreau să vă spun că, avem criză constituţională, transformată în criză politică, pentru că două legislaturi nu au reuşit să aleagă preşedintele Republicii Moldova, care se alege conform Constituţiei, de către parlament cu votul a două treimi.

Şi această majoritate de două treimi nu o putem avea, pentru că Partidul Comuniştilor mai deţine suficiente mandate, iar Alianţa pentru Integrare Europeană, formată din patru partide de orientare democratică, are la moment doar 53 de mandate din 101.

Iată de ce şi în actuala legislatură, după alegerile din 29 iulie, nu avem suficiente voturi pentru a alege preşedintele.

Au fost două încercări, nu s-a reuşit. Deci, Constituţia prevede alegeri anticipate.

Bine, s-au căutat soluţii, au fost mai multe propuneri de adoptare a unei noi Constituţii prin referendum.

Aceasta a fost propunerea preşedintelui Mihai Ghimpu. Adoptarea unei noi Constituţii prin referendum ar fi propus posibilitatea de a evita, de a trece peste alegeri anticipate.

Bine, nu s-a găsit numitor comun în alianţă, dar nici instituţiile europene nu au agreat lucrul acesta, mă rog, din mai multe considerente. Oricum, acum s-a ajuns la concluzie, s-a găsit consensul.

Comisia de la Veneţia a acceptat şi ea schimbarea acestui articol cu pricina prin referendum.

Articol care va prevedea alegerea preşedintelui Republicii Moldova direct de către popor, şi aşteptăm acum decretul preşedintelui, parlamentului, pentru o desfăşurare a referendumului.

Ca urmare a rezultatelor referendumului, vom avea alegeri anticipate, astăzi se vorbeşte că vor fi concomitent în aceeaşi zi cu alegerea preşedintelui.

Totul depinde de rezultatele acestor alegeri anticipate, care va fi raportul de forţă în Parlamentul Republicii Moldova.

Sper, comuniştii să piardă câteva mandate, şi sper ca Alianţa pentru Integrare Europeană să revină din nou în viitorul legislativ, într-o componenţă şi într-o majoritate mai importantă.

Ultima întrebare, în ce măsură poate mass-media privată şi publică din Moldova să ajute acest proces politic pentru buna lui desfăşurare având în vedere şi condiţiile electorale de care vorbeaţi?

Corina Fusu: Bine, avem acum două televiziuni private, Jurnal TV şi Publika TV, este un lucru salutabil pentru că oferă oportunitatea de a te informa din mai multe surse. Ambele sunt specializate pe ştiri şi pe dezbateri politice.

Publika TV, dacă nu mă înşel, este un post românesc care lucrează în Moldova?

Corina Fusu: Publika TV, da, se zice că, capitalul este românesc, dar şi Jurnal TV este cu capital moldovenesc şi german.

Bun, important este că aceste televiziuni, totuşi, să respecte pluralismul de opinii şi să nu fie afiliate vreunui partid politic, pentru că în viziunea europeană, filosofia europeană, audiovizualul nu trebuie politizat, ceea ce deosebeşte audiovizualul de presa scrisa, presă scrisă de partid se adminte.

Dar, speranţele noastre şi atenţia noastră şi atenţia cetăţenilor Republicii Moldova va fi axată pe instituţia publică naţională a audiovizualului, radioul şi respectiv televiziunea.

Conform ultimelor sondaje, aproximativ 70 de procente din populaţie, dar cred că aproape de 80 de procente se informează de la canalul public de televiziune Moldova 1. Iată de ce această sursă de informare trebuie să fie una prezentă, una îmbunătăţită.

Ne bucură faptul că ştirile deja care erau extrem de unilaterale, mai înainte, au început să fie mult mai echilibrate.

Vor fi şi dezbateri, au apărut la postul de televiziune dar şi de radio, mai multe emisiuni de dezbateri politice, talk-show-uri politice ce nu erau mai înainte

Aşa că sper ca cetăţenii din Republica Moldova să poată fi informaţi aşa încât să îşi dea votul absolut conştient şi să facă buna alegere pentru a continua reformele pe care le-am început, pentru că vectorul nostru este cel european iar Alianţa pentru Integrare Europeană, formată din patru partide, s-a creat pentru a debarca comuniştii de la putere.

Se vede că nu am reuşit să îi dezrădăcinăm pentru că ei speră în continuare să revină la putere.

Puterea nu se cedează aşa de uşor, este cum să zic, trist.

Audio: Varianta integrală a interviului.