"Este important să definim independenţa politică"

Domnule Klaus Johannis aţi fost reales preşedinte al Forumului Democrat al Germanilor din România. În primul rând felicitări. Un rezultat aşteptat, nu?

Klaus Johannis: Mulţumesc pentru felicitări. Da, a fost un rezultat în bună măsură aşteptat, având în vedere că mi-am anunţat disponibilitatea cu mult timp înainte de congres şi de faptul că nu s-au anunţat contracandidaţi.

Aveţi anumite obiective pe care vi le-aţi propus în mod concret pentru acest al treilea mandat în fruntea organizaţiei reprezentative a minorităţii germane?

Klaus Johannis: Acum, sigur, obiectivele, în mare, sunt aceleaşi care au fost şi în primul mandat şi în al doilea mandat şi rămân. Forumul Democratic al Germanilor din România nu este un partid, este organizaţia minorităţii germane din România. Forumul a fost înfiinţat cu scopul de a reprezenta minoritatea în faţa autorităţilor din România sau din altă parte, în relaţia cu partidele politice, cu ONG-urile ş.a.m.d. Şi, în acest context, pentru noi priorităţile au rămas cam aceleaşi, să avem învăţământ în limba maternă germană, să avem evenimente culturale în limba germană, care întăresc identitatea comunităţilor germane, să avem o reprezentare parlamentară ş.a.m.d. Obiectivele noastre sunt gândite de la început pe termen mai lung şi majoritatea au rămas în vigoare. În afară de acestea, sigur, apar probleme curente, legate de diferite chestiuni care sunt importante pentru noi şi unde vrem să avem sigur o reprezentare suficient de bună ca să ne impunem pe cât posibil punctul de vedere

Forumul Democrat al Germanilor din România va rămâne independent total faţă de alte partide politice sau aveţi uşa deschisă şi pentru anumite alianţe politice?

Klaus Johannis: Acum cred că este important să definim independenţa politică, fiindcă aici deja în întrebare sunt două lucruri diferite. Forumul Democrat al Germanilor din România este organizaţia minorităţii germane din România, nu are scop politic şi nu are doctrină politică. Deci, cu certitudine este şi rămâne o formaţiune care nu are doctrină politică şi, în consecinţă, nu poate să fie încadrată în spectrul politic românesc.

Dar la alegeri candidaţi ca un partid politic, adică vă comportaţi ca un partid politic.

Klaus Johannis: Datorită faptului că în legislaţia din ţara noastră este posibilă participare la alegeri locale, naţionale, avem tot interesul să avem o prezenţă bună în spaţiul politic în special local. Şi atunci înţelegeri cu partide politice nu trebuie excluse din capul locului. Au existat situaţii când Forumul German a considerat că înţelegeri cu partide politice sunt potrivite pentru etapa respectivă, fiindcă permit îndeplinirea unor obiective. Dar aceste lucruri au depins de o situaţie foarte concretă şi, din acest motiv, Forumul German nu va face nici un fel de alianţe politice pe termen lung şi nici înţelegeri, fiindcă nu este interesul nostru. Forumul German nu va face nici un fel de alianţe politice pe termen lung şi nici înţelegeri, fiindcă nu este interesul nostru, iar în privinţa alegerilor, da, putem să participăm cu candidaţi şi cu liste de candidaţi la alegeri, însă asta nu ne transformă în partid politic. Doar cei care sunt aleşi vor trebui să se comporte ca şi politicieni, pentru a-şi putea atinge obiectivele în poziţia respectivă pentru care au fost aleşi de comunitate şi nu de Forum.

Deci pentru alegerile locale din 2012 vă gândiţi să mergeţi singuri sau sunt posibile şi alianţe la nivel local?

Klaus Johannis: Nu ne gândim la vreo alianţă la nivel local, dacă vorbim acum despre Sibiu.

Şi în ţară?

Klaus Johannis: Nici în ţară.

La ora actuală, câţi membri are Forumul Democrat al Germanilor din România?

Klaus Johannis: În jur de 40.000 de membri. Există membri care trebuie să fie prin definiţie etnici germani şi sunt membri simpatizanţi, care nu trebuie să fie etnici germani.

Aţi discutat la acest congres al Forumului posibilitatea ca şi membrii simpatizanţi ai FDGR să poată candida din partea Forumului la viitoarele alegeri, locale, generale?

Klaus Johannis: Nu s-a dezbătut acuma această chestiune. Noi am format încă de anul trecut o comisie care lucrează la îmbunătăţirea statutului. Această comisie nu are încă un document care să fie pregătit pentru a intra în dezbatere şi, în consecinţă, tematica nu a fost pe ordinea de zi.

Dar dumneavoastră aveţi o opinie formulată referitor la acest subiect?

Klaus Johannis: Este egal dacă am o opinie formulată sau nu; atâta timp cât nu a fost finalizată o discuţie în interiorul Forumului German nu voi face publică această opinie.

Există acum nişte măsuri pe rol, propuse de guvern, de descentralizare. Credeţi că sunt bine gândite? Mă refer în principal la învăţământ, la sănătate.

Klaus Johannis: În esenţă, sunt adeptul descentralizărilor. Deci, ca şi principiu, da, mi se pare corect să se treacă în subordinea primarilor sau a consiliilor locale şi spitalele şi şcolile şi ar mai fi şi alte instituţii care s-ar putea descentraliza. Însă problema care trebuie rezolvată nu are numai un aspect, are cel puţin două aspecte. Este vorba de subordonarea unor instituţii unor administraţii locale şi, pe de altă parte, este absolut obligatoriu ca şi sursa de finanţare pentru aceste instituţii să fie pusă la dispoziţia aceleiaşi autorităţi locale,. Dacă se descentralizează numai responsabilitatea şi nu şi sursa de finanţare, atunci mişcarea este total greşită. Dacă se descentralizează simultan, atunci se poate merge mai departe.

De exemplu proiectul legii educaţiei vă convine ceea ce prevede la acest capitol, descentralizarea?

Klaus Johannis: Nu se merge suficient de departe. Este o descentralizare aşa cum au făcut-o şi până acuma, cu jumătate de măsură.

Şi la sănătate?

Klaus Johannis: La sănătate, cred că în esenţă problematica este aceeaşi: ar trebui mers un pic mai departe cu această descentralizare şi făcut un pas hotărât în special la partea de surse de finanţare. Toate guvernele de până acum care au făcut descentralizări - s-au făcut destul de multe - au avut reţineri în a opera descentralizarea 100%, până la inclusiv sursa de finanţare. Aici cred că este nevoie încă de câteva corecturi.

Anul trecut, după ce aţi fost centrul atenţiei ca posibil premier, ANI a început o investigaţie şi a dat şi un verdict, a constatat că aţi fost incompatibil timp de mai bine de un an. Aţi fost şi primarul Sibiului şi membru în Consiliul de Administraţie al parcului industrial Şura Mică. Aţi atacat în instanţă acest verdict ANI. În ce stadiu este procesul acum?

Klaus Johannis: Da. Soluţia dată de ANI nu mi s-a părut corectă, am contestat-o îninstanţă aşa cum prevede legislaţia şi aştept o rezoluţie.

Ce consecinţe ar avea, dacă verdictul ANI rămâne definitiv, asupra dumneavoastră?

Klaus Johannis: Nu ar avea nici un fel de consecinţe practice, nu ar afecta cariera mea.

Ce părere aveţi de decizia Curţii Constituţional privind ANI?

Klaus Johannis: Sincer, cred că această întrebare trebuie să o puneţi unui jurist sau unui specialist în domeniu. Nu cunosc motivele, dar cu certitudine în măsura în care ele vor deveni cunoscute putem să avem o părere, dar asta nu schimbă cu nimic lucrurile. Hotărârile Curţii Constituţionale nu pot fi contestate şi, în consecinţă, ANI, dacă va continua să existe, va trebui organizată în alt mod.

Dar credeţi că este nevoie în România de o astfel de instituţie, de ANI?

Klaus Johannis: Este discutabil. După părerea mea justiţia trebuie îndeplinită de magistraţi în România, ca şi în altă ţară. Cred că nu ar fi fost niciun fel de problemă ca această sarcină să fie dată, de exemplu, procurorilor, într-o formă oarecare, care se putea găsi în organizare şi, sigur, judecătorii să se ocupe de concluziile contestate. Nu cred că a fost o măsură foarte înţeleaptă ca funcţionari care sunt angajaţi în administraţie să îndeplinească obligaţii ale magistraţilor. Deci chiar este discutabilă forma în care ANI a fost înfiinţată.

Se tot discută de revizuirea Constituţiei. Este necesară, în opinia dvs., şi care ar fi lucrurile absolut necesare să fie modificate?

Klaus Johannis: Cred că părţi din Constituţie pot fi modificate. Dacă este absolut necesar acum sau nu, rămâne de văzut. Pur teoretic, nu este bine ca o Constituţie să fie modificată tot la doi, trei ani, ci este bine să fie lăsată pentru o perioadă mai lungă. Acum s-a pornit un procedeu de modificare a Constituţiei. Este un demers posibil. Nu vreau să spun că nu este bine. Dacă tot se modifică Constituţia, ar fi bine în parlament să se discute toate aspectele care se doresc modificate, să existe o dezbatere largă şi atunci modificarea este în regulă.

Forumul German, prin reprezentantul său în parlament, va veni cu propuneri concrete?

Klaus Johannis: Nu vom fi iniţiatori, dar atunci când vor exista iniţiative concrete le vom comenta.

De ce până acum în Sibiu nu s-a termoizolat prin programul guvernamental de reabilitare termică niciun bloc?

Klaus Johannis: Pur şi simplu, fiindcă nu am fost incluşi în finanţare. Documentaţiile au fost întocmite după lege, trimise la Consiliul Judeţean, care le-a trimis la minister. Răspuns de tip finanţare nu am primit până acum.

Şi aţi cerut vreo explicaţie la Ministerul Dezvoltării?

Klaus Johannis: Noi aşteptăm să fim incluşi în finanţări, nu să primim explicaţii.

Dar de ce alte oraşe au primit?

Klaus Johannis: Încă odată, nu pot să vă răspund eu la această întrebare.

Ce le-aţi spune atunci tuturor acelor asociaţii de locatari, care au făcut toate demersurile cerute de dvs., au completat şi acele formulare şi aşteaptă un răspuns, pe care nu îl primesc nici de la primărie? Să-şi reabiliteze singuri, pe cheltuiala lor, cum au făcut atâţia în Sibiu?

Klaus Johannis: Cred că este o soluţie bună. Foarte multe asociaţii de locatari şi-au dat seama că nu are rost să aştepte ani de zile un răspuns de la un minister. Au pus mână de la mână, şi-au termoizolat blocurile şi lucrul este în regulă. Având în vedere că aceste lucrări nici nu sunt foarte scumpe, eu dacă aş sta la bloc, aş face un demers împreună cu asociaţia să ne facem singuri blocul, să ne rezolvăm problema termoizolării.

În bugetul pe anul acesta aţi inclus procentul acela pentru reabilitare?

Klaus Johannis: Banii publici nu au fost niciodată o problemă. În măsura în care există semnale pozitive de la minister că vom fi incluşi în acest program, municipiu Sibiu va veni cu partea lui de finanţare.

PUG când va fi gata?

Klaus Johannis: Credem că până la mijlocul anului vom finaliza toate demersurile. Durează foarte mult obţinerea tuturor avizelor.

Care este principala filozofie a acestui PUG? Adică ce schimbări va aduce în aspect oraşului?

Klaus Johannis: PUG descrie zonele de dezvoltare ale Sibiului şi permite o abordare unitară a construcţiilor ce se vor face în Sibiu. PUG-ul din '99 a avut câteva lucruri bune, a avut şi câteva deficienţe, dar a fost un instrument prea slab pentru a dirija bine extinderea Sibiului. Sperăm ca noul PUG să înlăture aceste deficienţe, să permită dezvoltarea ordonată în zonele care sunt prevăzute pentru aşa ceva şi, în aceeaşi măsură, să dea Direcţiei Arhitecţi Şefi suficiente instrumente pentru a dirija mai bine modul în care se construieşte în Sibiu.