Două decenii "de succes" de la reunificarea Germaniei

Realizator: Bun găsit, tuturor dvs., vă spune Victor Caraculacu. Germania a marcat ieri 20 de ani de la momentul reunificării sale, pe 31 august 1990 fiind semnat tratatul care a pus capăt divizării ţării, aşa cum hotărâseră puterile aliate, după încheierea celui de-al doilea război mondial.

Căderea Zidului Berlinului şi reunificarea ţării este numită acum în Germania "Sărbătoarea tuturor germanilor" - moment aniversar, dar şi un motiv în plus ca astăzi să îl avem invitat în studioul "Interviului serii", pentru a discuta inclusiv pe marginea relaţiilor dintre cele două ţări, pe Excelenţa Sa, ambasadorul Germaniei la Bucureşti, domnul Andreas von Mettenheim, aflat lângă mine în studio.

Domnule ambasador, retrospectiv, cum vedeţi cele două decenii de la reunificarea ţării dvs.?

Andreas von Mettenheim: Cele două decenii au fost desigur un mare succes, noi deseori uităm cum a arătat situaţia înainte, o ţară divizată, cu o linie unde oamenii erau ucişi, în momentul în care voiau să treacă dintr-o parte în cealaltă.

Toate lucrurile acestea au trecut, dar eu spun că Germania nu este perfectă şi nu tot ce am făcut în cei 20 de ani a şi reuşit, dar, per total, este totuşi o mare uşurare pentru naţiunea noastră.

Realizator: Ce au adus până acum contactele atât la nivel înalt, dar nu numai, între cele două ţări, între România şi Germania?

Andreas von Mettenheim: Contactele la nivel înalt, care s-au tradus şi în contacte la nivel mai mic, pot să spun că au făcut ca în ultimii ani noi să sprijinim România în ceea ce priveşte aderarea la UE, la NATO, am extins colaborarea noastră la nivelul oamenilor de ştiinţă, numărul de stundenţi români în Germania este foarte mare, de asemenea turişti din Germania, o treime dintre turiştii străini în România sunt din Germania. Şi relaţiile economice sunt bune, dar va trebui să dezvoltăm dialogul politic.

Realizator: Germania şi România au o istorie întreagă a relaţiilor biletarale, o istorie intersantă, aş spune, pe parcursul anilor a avut şi suişuri şi coborâşuri, în mod evident. Ce uneşte acum, credeţi dvs., cele două ţări, în afară de relaţiile, să spunem, politico-diplomatice formale?

Andreas von Mettenheim: Germania şi România sunt legate de o istorie întreagă, mă gândesc la germanofilii dinaintea primului război mondial, mă gândesc la intelectualii care au manifestat un interes deosebit faţă de Germania, ne gândim şi la Casa Regală, eventual, care provine din Germania, astăzi ne gândim desigur la minoritatea germană existentă aici, care nu este interesantă ca minoritate, ci este şi cea care menţine interesul românilor faţă de cultura, limba, literatura germană.

Realizator: Vă întrebam, inclusiv pentru faptul că s-a vorbit recent, altminteri, s-a vorbit de mai multe ori chiar, aş spune, despre faptul că România şi Germania ar putea semna un parteneriat strategic de tipul celui semnat între ţara dvs. şi Franţa, mai ales în condiţiile în care România şi-a propus să adere la spaţiul Schengen în 2011. Este previzibil un asemenea parteneriat?

Andreas von Mettenheim: La această întrebare este greu de răspuns. Eu nu cunosc conţinutul parteneriatului strategic între Germania şi Franţa. Noi, germanii, pornim de la ideea că important este ceea ce fac cele două ţări împreună.

Sigur, aceste ţări au relaţii bune şi strânse, nu ne gândim neapărat foarte tare la un acord, dar ne gândim la ceea ce putem face în domeniul cultural, economic, politic şi, dacă facem aceste lucruri, înseamnă că putem vorbi de un parteneriat strategic.

Realizator: În ce măsură se mai poate vorbi de relaţii privilegiate, trecând de termenul strategic, pe care îl pomenisem anterior, cel puţin economice între cele două ţări? Este o perioadă dificilă atât pentru România, cât şi pentru Germania, iar ultimii 20 de ani, cel puţin din punct de vedere economic, nu au fost 20 de ani care ar fi trecut foarte uşor.

Andreas von Mettenheim: Acesta este un exemplu şi eu pot să spun următorul lucru: trăim într-o perioadă dificilă şi tocmai acum se dovedeşte cât de importante sunt relaţiile economice germano-române atât pentru noi, cât şi pentru România.

În Germania economia s-a relansat, există încredere, speranţă, ceea ce însemnă că şi exporturile româneşti vor creşte, şi anume exporturile româneşti spre Germania cresc mai tare decât spre alte destinaţii. Deci, înseamnă că tocmai în perioadele acestea dificile relaţiile cu Germania sunt unele pe care ne putem baza.

Realizator: Dacă nu mă înşel, aveţi aproximativ un an de când vă aflaţi în România în calitate de ambasador. Care ar fi, să spunem, la încheierea acestei prime etape, la un an de la momentul în care aţi luat cunoştinţă cu realitatea din România, care ar fi principalele aspecte legate de mandatul dvs., ce aţi putut remarca în mod special în România în ultimul an?

Andreas von Mettenheim: Obiectivul meu este în special cultivarea dialogului politic cu România, aprofundarea acestui dialog. Nu pot să fac acest lucru singur.

Sigur că mulţi participă la acest demers. Vreau să precizez faptul că de curând am avut aici vizita ministrului federal al afacerilor externe, este prima vizită a unui ministru al afacerilor externe de mulţi ani de zile încoace la Bucureşti, a fost la Bucureşti şi în alte oraşe ale ţării, apoi în octombrie cancelarul federal va veni în vizită aici, domnul ministru Baconschi a anunţat deja această vizită. Avem şi alte obiective pe care le urmărim.

Este vorba de a menţine acest nivel ridicat al relaţiilor noastre. Instituţiile care există aici sunt instituţii unice, vorbesc de instituţiile germane: teatrul german, liceele germane.

Există peste 30 de profesori germani aici. Există cicluri de studii în universităţile din România, linii de studii în limba germană, şi este unic acest lucru. Şi pentru a menţine toate aceste lucruri înseamnă să ne străduim şi este unul dintre obiectivele noastre.

Investiţiile germane în România trebuie, şi ele, promovate şi în perioada aceasta de criză investiţiile străine în România sunt foarte importante. În prima jumătate a anului 2010, Germania a investit mult aici.

Acum, Germania ocupă locul III în rândul investitorilor străini în România; poate chiar suntem pe locul II, pentru că multe din investiţiile austriece sunt totuşi făcute de către firme germane.

Realizator: Aţi vorbit despre realizări, care ar fi şi momentele pe care le-aţi trece în categoria nerealizări în relaţiile dintre cele două ţări?

Andreas von Mettenheim: În ceea ce priveşte nerealizările, diplomaţii au memorie slabă. Şi dacă avem succese, uităm insuccesele, aşa că eu e-am uitat pe toate.

Realizator: În ce măsură credeţi - şi aici am atinge un subiect care este foarte important pentru mulţi dintre români -, în ce măsură credeţi că Germania ar putea decide, într-un viitor previzibil, deschiderea completă a pieţei muncii proprii pentru muncitorii români?

Andreas von Mettenheim: Germania va deschide piaţa muncii pentru România. În mod sigur, există deja o dată stabilită. Deja este piaţa deschisă pentru anumite sectoare de activitate, dar deschiderea completă se va face după trecerea perioadei de tranziţie de la aderarea României la Uniunea Europeană şi este începând cu finele anului 2013.

Realizator: Domnule ambasador, vorbeaţi mai devreme de investiţii în România. Au existat şi probleme pe care vi le-au semnalat investitorii germani sau s-au lovit ei de aspecte care le-au îngreunat perspectivele de afaceri în România?

Andreas von Mettenheim: Da, există şi probleme, este corect. Există, de exemplu, plăţi restante din partea statului român faţă de investitori germani, mai ales în ceea ce priveşte întreprinderile mici, acestea au fost foarte afectate de acest fapt. Apoi, există şi plângeri ale firmelor germane în legătură cu birocraţia foarte mare.

Avem însă un dialog bazat pe încredere cu Guvernul României, care este conştient de toate aceste lucruri şi care se străduieşte foarte pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri, atât în interesul României, cât şi al Germaniei, cât şi al celorlalţi investitori pe plan internaţional.

Realizator: O să încerc să intru şi în aspectele, să spunem, tehnice. Există perspective sau ne putem aştepta, să spunem, la o sporire a volumului investiţiilor germane în România?

Andreas von Mettenheim: După cum v-am spus, în prima jumătate a anului 2010 investiţiile germane au crescut substanţial în România, Camera de Comerţ mi-a comunicat faptul că numai în acest prim semestru 800 de firme germane au făcut investiţii noi în România, şi anume în toate domeniile.

Deosebit de interesant mi se pare însă domeniul autovehiculelor, domeniul energiilor regenerabile şi multe alte domenii, pe care nu vreau să le menţionez acum în mod expres.

Realizator: Trecând, să spunem aşa, în planul relaţiilor europene dintre cele două ţări, şi nu numai pentru faptul că Germania este, evident, principala forţă economică a Europei unite, se poate spune, având în vedere şi datele care au fost făcute publice în ultima perioadă, vorbeaţi de faptul că Germania îşi revine, iese din criză, în anumite momente chiar s-a spus că a ieşit deja din perioada dificilă, există, credeţi, un model german pentru depăşirea crizei?

Care ar fi principalele probleme, să spunem, cu care ne-am confruntat toţi, iar dumneavoastră în Germania aţi reuşit să le rezolvaţi mai rapid?

Andreas von Mettenheim: Un model german este probabil puţin exagerat, în fiecare ţară situaţia este alta, trebuie să ştii cum să te descurci în această situaţie, dar există unele idei care sunt valabile pentru toată lumea şi s-a dovedit că este foarte important să respecţi aceste reguli: unu, disciplina bugetară, noi susţinem demersul guvernului român în acest sens, dar pe de altă parte este vorba şi de noua marjă de acţiune, după aplicarea acestei discipline financiare, în Germania acest lucru a funcţionat foarte bine şi, după ce am adoptat aceste pachete de măsuri, am reuşit să relansăm economia, dar şi noi a trebuit să ne ţinem de această disciplină.

Realizator: Este şi, să spunem, un moment să vă întreb dacă o recentă declaraţie făcută de cancelarul german Angela Merkel, dacă nu mă înşel, chiar în Bundestag, domnia sa a spus atunci "eşecul euro poate fi escul întregii Europe", moment care i-a pus pe gânduri pe oamenii de afaceri, dar nu numai pe ei, cred că şi pe cetăţenii europeni, este un apel al Germaniei exact la această disciplină financiară de care vorbeaţi?

Andreas von Mettenheim: Sigur, un eşec al proiectului euro ar însemna o lovitură puternică pentru Europa unită, dar nu trebuie să discutăm despre acest lucru dacă facem ce trebuie.

Toţi împreună am reuşit să depăşim această criză, dar mijlocul durabil pentru a depăşi această criză este o supraveghere financiară la nivel european şi o coordonare mai strânsă în domeniul economic. Şi, de fapt, acesta era apelul cancelarului federal şi acum se discută în detaliu pentru a atinge aceste obiective.

Realizator: Un proiect despre care s-a spus mai puţin în ultima perioadă. România era pregătită să colaboreze cu Germania, începând cu 2011, în cadrul unor proiecte comune de protejare şi dezvoltare a statelor riverane Dunării.

Strategia a fost iniţiată în 2008 şi se referea la acţiuni de protecţie a mediului, gestiune a apei şi dezvoltare socio-economică. Mai sunt perspectivele unui asemenea proiect? Avem încă resurse în 2011 să trecem la asemenea proiecte?

Andreas von Mettenheim: Există un număr mare de proiecte şi de perspective. Strategia Dunării este o strategie care trebuie să impulsioneze actorii în plan naţional şi regional care să stimuleze cooperarea între aceste ţări şi Comisia Europeană va prezenta această strategie la sfârşitul anului, apoi urmează preşedinţia ungară, şi Ungaria este o ţară riverană, şi sigur urmează apoi implementarea acestei strategii în domeniul protecţiei mediului, al transporturilor şi oriunde se pretează acest lucru. Nu trebuie să lucrăm de sus în jos, ci mai degrabă de jos în sus.

Realizator: Pentru final, am două întrebări, ca să relaxăm un pic atmosfera. Dle ambasador este greu de găsit un model intercultural. Hertha Müller, câştigătoarea Premiului Nobel, este un model intercultural?

Andreas von Mettenheim: Eu mi-aş putea imagina că dna Müller nu este entuziasmată atunci când este numită model. Când ai de-a face cu o personalitate cu profilul domniei sale, şi eu am fost întrebat dacă câştigarea Premiului Nobel de către dna Hertha Müller este considerată o victorie a României sau a Germaniei, şi eu am spus că este o victorie a limbii germane.

Este o victorie a unui mare om de literatură. Experienţa mai multor ţări a lărgit orizontul şi este un lucru de pe urma căruia am învăţat şi noi şi alte ţări.

Realizator: Ca să încheiem discuţia noastră într-o notă, să spunem, mai puţin subtilă, este adevărat că Loganul a câştigat teren în vânzări, chiar şi în patria automobilelor, în Germania? Sau este doar marketing?

Andreas von Mettenheim: În calitate de ambasador german pot să spun: din păcate, da. În anul 2009 am avut de-a face cu Programul "Rabla" în Germania, iar în anul 2010 Dacia este foarte puternic prezentă pe piaţa germană, ceea ce dovedeşte că această firmă a găsit o nişă de piaţă pe care Germania nu a reuşit să o acopere atât de repede, dar dacă eşti un economist foarte convins atunci nu poţi decât să feliciţi firma.

Realizator: Mulţumesc pentru timpul acordat.