Dacian Cioloş - comisar european pentru Agricultură?

Domnule ministru, multe declaraţii în ultimele zeci de ore pe tema desemnării comisarului european din partea României. Deocamdată, nu suntem siguri nici pe baza cărui tratat va fi desemnat, dar se desfăşoară un efort diplomatic major pentru obţinerea de către România a unui portofoliu important în cadrul Comisiei Europene?

Cristian Diaconescu: Categoric da, este o decizie pe care am luat-o cu ceva timp în urmă şi mi se pare extrem de important ca România să fie reprezentată demn cu profesionalism la un nivel corespunzător în Consiliul Comisarilor Europei. În al doilea rând, eu mă bucur că există această dezbatere. Astăzi, am avut o discuţie în cadrul coaliţiei de guvernare, pentru că aşa cum bine cunoaştem, guvernul este cel care oficializează cu candidatură portofoliul şi persoană. Din această discuţie a rezultat că putem formaliza candidatura domnului Dacian Cioloş, fostul ministru al agriculturii, pentru portofoliul agriculturii, şi în continuare vom pune în mişcare cu toate forţele, dincolo de procesul de tatonare care s-a desfăşurat până în acest moment, vom pune în mişcare întreaga reţea politico-diplomatică, pentru a obţine un post de o astfel de anvergură, nu este simplu, este un post cu mare relevanţă, dar cred că printr-un efort conjugat al tuturor celor care au competenţe, atribuţiuni şi responsabilităţi în ceea ce priveşte poltica externă, vom reuşi să obţinem acest post.

Realizator: De abia de acum încolo, se vor desfăşura negocierile sau ele au fost deja prefigurate de anumite contacte diplomatice?

Cristian Diaconescu: Nu, au fost prefigurate încă de la începutul anului, încercând să înţelegem care este palierul de sprijin de care ne-am putea bucura în contextul şi în ideea de a obţine un portofoliu de substanţă. La un moment dat, am menţionat agricultura. Sunt ţări care ne sprijină în acest sens, dar evident chiar mai mult ca o valoare de semnal este mai important să avem o poziţie comună politică. În spatele unei candidaturi este semnalul minimal absolut necesar, atunci când intrăm în procesul de negociere. În orice caz procedura presupune o scrisoare oficială din partea preşedintelui desemnat al Comisiei Europene, alegerea preşedintelui se va încheia, după câte se pare, în a doua jumătate a lunii septembrie, Preşedinţia suedeză ne-a anunţat că lista comisarilor, pentru aprobare în Parlamentul European, va fi gata în jurul datei de 25-26 octombrie, deci aceste două luni sunt de mare, mare importanţă, în ceea ce priveşte demersurile pe care urmează să le întreprindem.

Realizator: Şi mai există obstacole, din partea poate a viitorului preşedinte al CE să-şi gândească altfel componenţa Comisiei?

Cristian Diaconescu: Şi preşedintele Comisiei Europene acţionează pe baza unei mase critice, creată la nivelul statelor. Sigur, obstacole - sunt convins că o să apară - nu toate statele membre ale UE, în mod natural, sunt interesate ca România să obţină un astfel de portofoliu. Votul este însă cu majoritate calificată, dar dincolo de acest lucru suntem, cred, cu toţii convinşi de necesitatea de a avea un demers, prin care, prin sprijinul pe care şi România îl asigură unor alte state, să asigurăm succesul acestei candidaturi.

Realizator: Deci a fost convenit în coaliţie, atât numele domnului Dacian Cioloş, cât şi portofoliul, de fapt probabil un pic invers - întâi portofoliul, după aceea numele. Pe de altă parte, este numele dânsului suficient de convingător la Bruxelles, suficient de cunoscut la Bruxelles?

Cristian Diaconescu: Vom vedea. În primul rând este datoria noastră să-l facem şi convingător şi să aibă perspectivele necesare pentru ca în România să câştige acest portofoliu. Nu este neapărat un caz personalizat, dar, sigur, vom vedea pe parcursul demersurilor pe care trebuie să le întreprindem atât la nivelul părţii executive a UE, mă refer la comisie, dar şi la nivelul parlamentului. Este foarte important ca cel care candidează din partea României să aibă şi sprijinul grupurilor importante din Parlamentul European, mă refer aici la populari, socialişti şi liberali.

Realizator: Şi joacă un rol în acest moment europarlamentarii români? Vor fi angrenaţi în acest efort diplomatic major?

Cristian Diaconescu: Absolut toţi reprezentanţii României au un rol special.

Realizator: Vă aşteptaţi la susţinere din partea lor?

Cristian Diaconescu: Este susţinerea intereselor...

Realizator: Aţi discutat deja?

Cristian Diaconescu: Mă aştept, pentru că este susţinerea intereselor României, nu este vorba neapărat de o anume persoană, nu este vorba neapărat de un anume mandat, repet, este interesul fundamental al României, al şaptelea stat membru al UE şi al cincilea ca pondere din punctul de vedere al agriculturii, să închei cu succes această campanie.

Realizator: Este România al şaptelea stat membru al UE; credeţi însă că s-a manifestat până acum ca atare? Au existat condiţii pentru a se manifesta? A existat tentaţia de a fi, cum să spun, uşor marginalizată România până acum?

Cristian Diaconescu: Înăuntrul UE funcţionează principiul egalităţii de şanse. Din acest punct de vedere ai cadrul de manifestare, acela pe care ţi-l creezi. După părerea mea, ceea ce România în ultimii ani nu a reuşit să facă, nu România, cât reprezentanţii săi, evident, a fost aceea de a nu reuşi să-şi maximizeze potenţialul regional pe care îl are. Sigur, faţă de vecinătatea estică a UE, faţă de Marea Neagră şi zona limitrofă Mării Negre, foarte multe proiecte de interes şi naţional, dar şi regional ar fi putut fi promovate prin demersuri politico-diplomatice şi nu numai, mult mai susţinut şi poate printr-o anume sofisticare.

Realizator: Cum ar fi?

Cristian Diaconescu: Deci, sunt în acest moment, de exemplu, două proiecte extrem de interesante: Parteneriatul estic, propus de UE la al cărui coautorat şi noi vom participa în perioada următoare şi Sinergia Mării Negre. Ambele proiecte de maxim interes pentru România şi la care UE chiar ar investi în ţara noastră, ca şi promotor al lor. Depinde de capacitatea noastră de a întreţine un dialog cât se poate de aplicat cu statele din vecinătatea României, ca de altfel şi cu partenerii europeni şi euroatlantici din zona Mării Negre, pentru a face ca aceste proiecte să fie concretizate. Pot da exemple şi mai clar. Există fonduri europene care ar putea să fie investite foarte interesant în proiecte regionale de cooperare transfrontalieră - aici e vorba de poduri, e vorba de drumuri, este vorba de o serie de iniţiative care ar fi de folos şi României, din punct de vedere economic, dar şi stabilităţii şi securităţii regionale; din punctul de vedere al Mării Negre există aproape finalizat un memorandum de înţelegere privind autostrada care să înconjoare Marea Neagră sau proiectele de infrastructură la Marea Neagră. Din cele patru teme care sunt cuprinse în sinergia Mării Negre, aşa cum noi o exprimăm, proiect asumat şi de UE, România este titulara proiectelor de mediu. Iată că sunt domenii în care oportunităţile sunt deschise, în care disponibilităţile, inclusiv pe programe financiare din partea UE există, dar faţă de care nu putem spune în acest moment că am reuşit să ne îndeplinim rolul care, repet, ar fi chiar şi în interesul nostru naţional.

Realizator: Pe de altă parte, va crea vreo dificultate faptul că România, spre exemplu, este în continuare monitorizată pe justiţie şi monitorizarea durează atât de mult?

Cristian Diaconescu: Da, poate crea, vă spun foarte direct şi sincer. Poate crea o vulnerabilitate.

Realizator: În ce momente resimţiţi această vulnerabilitate?

Cristian Diaconescu: Deocamdată nu am avut...

Realizator: ...poate să se întâmple.

Cristian Diaconescu: Dar vreau să spun că poate să se întâmple. Să nu uităm că suntem..., trecem printr-o perioadă de criză economică extrem de serioasă resimţită foarte puternic şi la nivelul marilor contributori din UE, ţărilor contributoare.

Cristian Diaconescu: Pe de altă parte, vreau să vă spun că, din punct de vedere al bazei legale, ca, de altfel, şi a al documentelor politice, orice legare a mecanismului de control şi verificare cu altă decizie a UE, care vizează România, este neavenită. Clar.

Realizator: Vă gândiţi la acea ameninţare, care ar putea fi ...

Cristian Diaconescu: Mă gândesc la orice intenţie în acest sens.

Realizator: ...tăiate fonduri sau...

Cristian Diaconescu: Nu ştiu, chiar nu aş vrea să fac o speculaţie în acest domeniu. Vreau să spun că, din punct de vedere politic şi al regulilor de funcţionare a UE, mecanismul de control şi verificare vizează un anume domeniu, supus unei anume proceduri şi, mai ales, unor anume decizii politice, luate în urmă cu trei ani şi care, vom vedea în ce măsură îşi mai găsesc utilitatea în acest moment. Am avut o întâlnire, înainte să ajung la dumneavoastră, cu reprezentanţii statelor membre a UE la Bucureşti şi am subliniat foarte clar acest lucru. Sunt domenii diferite, mi se pare inacceptabil ca situaţia privind mecanismul, de exemplu, să fie asociată cu viitoarele negocieri privind bugetul statelor membre ale UE până în perioada 2013 şi mai departe. Mi se pare, de asemenea, inadmisibil să conectăm un astfel de mecanism, să zicem, de alte decizii, mai ales în momentul în care, acum, se reorganizează întreaga structură a Comisiei Europene - nu vreau să dau idei, nu pentru că eu îmi doresc acest lucru sau noi am dori neapărat acest lucru. Nu, pentru că, din punct de vedere, repet, politic, diplomatic, dar mai ales juridic, nu există nicio legătură între mecanismul de verificare şi alte decizii pe care urmează să el ia UE.

Realizator: Deci, faptul că aţi făcut clar acest lucru, că este inadmisibilă o eventualitate a unei legături sau o intenţie de acest fel, va fi suficient?

Cristian Diaconescu: Deci, nu numai că spunem acest lucru, dar intreprindem şi demersurile necesare din această perspectivă. Repet, deocamdată, nu avem semnale de această natură, dar, având în vedere unele intenţii, la un moment dat, al unor state, legate de angajamentele de împrumut, pe care le-a avut România cu Comisia Europeană şi le are încă, nu fac decât să atragă atenţia.

Realizator: Domnule ministru Cristian Diaconescu, apar din când în când, presărate ici şi colo, declaraţii ba de la câte un lider de partid din Olanda, ba de la un europarlamentar din Germania, foarte insultătoare, de fapt, la adresa României, fie că România nu ar fi trebuit primită deloc în UE, fie că ar trebui să fie membru de rangul doi, pentru că are mai puţină inteligenţă sau aşa ceva, la ce capitol consemnaţi dumneavostră acest tip de declaraţii?

Cristian Diaconescu: De regulă, mă feresc să maximizez declaraţiile unui politician sau altul, care nu au absolut nicio legătură cu contextul şi cu meritele României, pentru că trebuie să începem să vorbim şi despre acest lucru, marea majoritate ţinând de economia internă politică, la un moment dat, cu atât mai mult cu cât vreau să vă spun că, din punctul de vedere al unui partid de stânga, de această dată, resping categoric orice fel de declaraţie venită din zona de extremă dreapta, asta ca să mă refer la ceea ce un parlamentar sau altul din Olanda a spus, la un moment dat, ca lumea să înţeleagă clar despre ce vorbesc. Şi, totodată, vreau să spun că România are un parcurs clar, avem un rol şi o asumare a responsabilităţilor bine puse la punct, aceste declaraţii nu au absolut niciun fel de influenţă în ceea ce priveşte rolul şi importanţa României în UE.

Realizator: Ele sunt destinate, mai degrabă, opiniei publice, urechilor unei părţi a electoratului din aceste ţări?

Cristian Diaconescu: Deci, dacă este vorba de necesitatea unor clarificări sau a unor sublinieri pe care autorităţile de la Bucureşti sunt chemate să le facă la un moment dat, este absolut în regulă. Vreau să vă spun că, într-o zi sau două, am să plec la Haga şi am să discut, inclusiv în Parlamentul olandez, aceste aspecte. Iată, partea olandeză are disponibilitatea de a se angaja în dialog cu România pe acest palier, de unde concluzia că partenerii şi colegii noştri olandezi tratează cu foarte mare seriozitate ceea ce se întâmplă în România şi cum România îşi va juca rolul în UE. De obicei, nu facem astfel de demersuri, ca să vă spun foarte clar.

Realizator: Chiar la asta mă şi gândeam, nu-mi amintesc vreodată să se fi făcut asemenea demersuri.

Cristian Diaconescu: Nu, nu facem astfel de demersuri. De regulă, mă rog, reprezentanţii diplomaţiilor, fie dintr-un anume gen de rezervă, fie dintr-o anume idee de a se proteja, nu se angajează într-un dialog, mai ales în zona parlamentară, unde, evident, libertatea de opinie este cât se poate de largă, dar am considerat că este util şi necesar să avem o clarificare chiar cu cei care au exprimat unele puncte de vedere, mai ales din zona guvernamentală şii acest lucru s-a întâmplat în Olanda, nu s-a întâmplat în alte ţări. Atunci când am avut o problemă cu dialogul privind comunitatea românească din Italia, am mers acolo şi am discutat direct şi lucrurile au fost în regulă. Deci, cred că şi mi se pare absolut obligatoriu, din punct de vedere al unui partener serios, cum este România în UE, ca atunci când există chiar şi nemulţumiri, mai mult sau mai puţin argumentate, să încercăm să clarificăm lucrurile, dar, repet, de pe poziţii suverane. /ab/

Realizator: Dar altcineva poate s-ar teme că un asemenea demers amplifică foarte tare valoarea sau scoppul unor astfel de declaraţii.

Cristian Diaconescu: Vreau să vă spun că partenerii olandezi sunt extrem de serioşi, sunt foarte interesaţi de ceea ce se întâmplă în România. Dacă ar fi numai să ne gândim la argumentul faptului că principalul partener economic, şi din punct de vedere al investiţiei, este Olanda. Deci este normal ca din această pespectivă să existe şi disponibilitate din partea noastră de a clarifica unel aspecte care, mă rog, la un moment dat pot ridica semne de întrebare în ceea ce priveşte relaţia înăuntrul Uniunii Europene şi nu neapărat reaporturile bilaterale dintre cele două state. Deci nu mă aştept ca partenerii noştri olandezi să speculeze sau să intre într-o zonă de maximizare a unui gen de retorică, ci, mai mult, să accepte dialogul pe anumite paliere şi ca acest dialog să aibă rezultate.

Realizator: Domnule ministru, aţi vorbit despre faptul că România ar putea să-şi valorifice mai bine potenţialul său în Uniunea Europeană valorificându-şi potenţialul regional. În acest moment însă, cel puţin în acest moment relaţiile spre exemplu cu Republica Moldova încă nu au revenit la o stare de normalitate. Cam cât credeţi că va mai dura?

Cristian Diaconescu: Noi sperăm că acest lucru se va întâmpla foarte rapid. În orice caz suntem pregătiţi în orice moment să reluăm raporturile politico-diplomatice pe baze normale. Din punctul nostru de vedere, nu formulăm nici un fel de precondiţii, baza dialogului dintre România şi vecinul său Republica Moldova reprezentându-l, în continuare, aşa cum a fost şî până acum, parteneriatul european, ceea ce înseamnă că sub aspectul raporturilor de bună vecinătate, ca de altfel şi în ceea ce priveşte sprijinirea Republicii Moldova rămânem la proiectul european şi cred că viitoarele autorităţi de la Chişinău - sperăm aici că mecanismul guvernamental se va pune în mişcare cât se poate de repede - vor înţelege acest lucru şi vor face paşii necesari în întâmpinarea proiectului pozitiv propus de România.

Realizator: Care ar fi primul pas necesar?

Cristian Diaconescu: Primul pas necesar este reluarea dialogului politico-diplomatic normal. Al doilea pas, nu neapărat într-o ordine de preferinţe, îl reprezintă ridicarea regimului de vize aşa cum Uniunea Europeană a cerut Republicii Moldova şi, totodată, revenirea la o funcţionare normală a statului de drept în Republica Moldova, condiţie necesară, sigur, dar nu suficientă, în ceea ce priveşte seriozitatea demersurlui de integrare europeană al acestei ţări.

Realizator: Acelea vor fi momentele după care veţi desemna un nou ambasador al României? Va fi desemnat un nou ambasador al României?

Cristian Diaconescu: Deci, repet, nu avem absolut nici un fel de precondiţii. Eu cred că desemnarea noului ambasador al României reprezintă un gest de normnalitate şi, după cum vă menţionam, prima noastră aşteptare este ca relaţiile bilaterale să intre în această normalitate.

Realizator: S-a vorbit mult despre chestiunea cu redobândirea cetăţeniei de către unii cetăţeni moldoveni, dobândirea cetăţenii române. Câte cereri sunt până în prezent?

Cristian Diaconescu: MAE este cel care gestionează aceste date.

Realizator: Adică este vorba despre zeci de mii...

Cristian Diaconescu: Nu, aici aş vrea să spun un lucru şi vreau să vă mulţumesc pentru că chiar din întrebare aţi pus tema în parametrii săi clari: este vorba de redobândirea cetăţeniri române şi nu numai de cetăţenii din Moldova, ci din orice alte state, cetăţenii care ei sau succesorii lor au pierdut acest drept din condiţii politice istorice negative, deci nu este vorba de un val de acordare de cetăţenii sau de paşapoarte cum s-a indus în opinia publică internaţională la un moment dat. În al doilea rând vreau să vă spun că această lege funcţionează în condiţii normale în trei sferturi din statele membre ale Uniunii Europene, fiind state, cum este Spania, Germania sau Austria care, de asemenea, pe considerente care ţin de valoarea unor situaţii din trecut acordă, printr-o procedură simplificată, cetăţenia respectivă. Deci din punctul nostru de vedere, sigur, sunt foarte multe cereri, sunt mii de cereri pentru acordarea cetăţeniei române, dar cea mai mare parte a acestora, fie că nu se încadrează în legea menţionată, şi anume de redobândire a cetăţeniei, fie că sunt cereri multiple, dar, repet, cum s-a dovedit de altfel, nu se poate pune problema unei acordări până la urmă fără nici un fel de analiză, a unui val de acordări de cetătenii. Analiza, în continuare, se face de la caz la caz şi sigur că nu se pune problema să generăm un efect negativ la nivel european. A fost speculată propagandistic foarte mult această temă, dar în orice caz legea este în vigoare şi va continua să fie aplicată.

Realizator: Aţi menţionat între aceste patru capitole ale viitorului Parteneriat strategic cu Turcia aspiraţiile Turciei de a intra în Uniunea Europeană. Turcia consideră că numai prin aderarea ei la Uniunea Europeană Europa va fi o putere globală. Este convinsă Europa de acest lucru? Uniunea Europeană e convinsă de acest lucru?

Cristian Diaconescu: Sigur că există o dezbatere internă în Uniunea Europeană, cu poziţii uneori destul de diferite. Fie că se pune în discuţie continuarea procesului de lărgire a Uniunii Europene, ca principiu, fie că se discută particular aspecte legate de candidatura Turciei. Dar, dincolo de aceste considerente - şi respectăm evaluările oricărui stat - şi România consideră important ca, o dată, procesul de lărgire a Uniunii Europene să continue, fiind cel mai bun argument geostrategic de promovare a securităţii şi stabilităţii dincolo de actualele frontiere ale Uniunii Europene şi în al doilea rând că este important ca Turcia să facă parte din acest proces, rRolul său strategic la est de Uniunea Europeană fiind extrem de important. Totodată, prin acomodarea regulilor de funcţionare a normelor şi valorilor între Uniunea Europeană şi Turcia nu facem decât să generăm mai multă securitate şi stabilitate şi, de ce nu, progres economic la nivelul întregii comunităţi internaţionale. Practic, iată, atunci când discutăm despre coridoare energetice sau despre canale de comunicare spre Asia Centrală, spre Afganistan, spre Iran sau spre Orientul Mijlociu, nimeni nu poate exclude Turcia. Or, din această perspectiva, parteneriatul dintre Uniunea Europeană şi Turcia este obligatoriu, dacă dorim într-adevăr să avem o proiecţie favorabilă, pozitivă în anii ce vin în legătură cu aceste regiuni extrem de sensibile ale lumii.

Realizator: Domnule ministru Cristian Diaconescu, cunoaşteţi Ministerul de Externe de 20 de ani, cred. Cu o pauză de patru ani, cât a fost mandatul de senator, aţi şi lucrat permanent pentru Ministerul de Externe. Suntem într-un an al aniversărilor legate de Europa: 20 de ani de la căderea zidului de la Berlin, 20 de ani de la căderea comunismului. S-a schimbat suficient diplomaţia română, cât să corespundă cu schimbările petrecute în ultimii 20 de ani în Europa şi în lume?

Cristian Diaconescu: În primul rând vreau să vă spun că sub aspectul relaţii tradiţionale politice, diplomatice pe care orice diplomaţie o poate şi trebuie s-o desfăşoare la un moment dat, diplomaţia română a ţinut pasul cu vremurile şi din această perspectivă avem şi ne mândrim - şi o spun cu toată fermitatea - cu un parcurs al demersurilor diplomatice care au avut succes şi care au adus ţara acolo unde cetăţenii români au dorit acest lucru. În al doilea rând vreau să mai spun un lucru, în orice caz, acolo unde sunt neîmpliniri nu numai ale diplomaţiei, dar şi al altor zone de dezvoltare ale României, realitatea nu poate fi coafată. Deci, să nu ne aşteptăm ca diplomaţia sau cei care sprijină relaţiile internaţionale ale României să arate o altă ţară decât cea pe care într-adevăr o avem sau cea pe care într-adevăr ne-o dorim. Unde într-adevăr sunt probleme pe care trebuie foarte clar să le rezolvăm este în planul modului în care diplomaţia, ca serviciu public, sprijină cetăţeanul român aflat în afara graniţelor. Pot să vă dau un ordin de mărime. În urmă cu cinci ani, practic erau câteva sute de mii de români în Europa, acum sunt câteva milioane. În această perioadă însă nu am reuşit şi din punct de vedere...

Realizator: ...serviciile consulare.

Cristian Diaconescu: La serviciile consulare, şi numai. Nu am reuşit să sofisticăm şi să mărim capacitatea de reacţie a Serviciului consular...

Realizator: Aveţi planuri concrete în legătură cu acest capitol?

Cristian Diaconescu: ...a Serviciului consular, şi nu numai, ca serviciu public. Eu tot le spun colegilor mei că noi suntem la dispoziţia cetăţeanului, şi nu invers, ceea ce înseamnă că la un moment dat, chiar dacă apar excese sau unele aspecte care sunt oarecum insolvabile, nu avem dreptul să ne derobăm de responsabilitate. Dar, pe de altă parte, Serviciul consular trebuie în mod categoric întărit cu oameni capabili şi cu fondurile necesare pentru a desfăşura programe, dar şi lărgit prin asocierea altor instituţii, care ar putea să aducă şi un alt tip de contribuţie. Vă dau un exemplu. În state ca Spania şi Italia avem nevoie, de exemplu, de asistenţi de muncă, avem nevoie de reprezentanţi ai Ministerului de Interne, care nu fac neapărat o activitate consulară, ci au un anume specific care ţine de instituţia de la care provin, dar care este aşteptat ca serviciu public în serviciul cetăţeanului care se află acolo.

Realizator: Şi mergând acum la cealaltă zonă pe care aţi numit-o ca fiind posibilă pentru valorificarea potenţialului regional - aţi vorbit despre Marea Neagră, eu v-aş propune să discutăm puţin despre relaţia cu Turcia, pentru că a fost semnat în iulie proiectul gazoductului Nabucco. A fost acesta un succes în care puţini mai credeau?

Cristian Diaconescu: Da, categoric, şi în demersurile de a ne convinge partenerii despre necesitatea semnării acordului interimar la nivel politic privind construirea gazoductului Nabucco atât România cât şi Turcia au avut un rol extrem, extrem de important. Vreau să vă spun că dacă discutăm despre dimensiunea economică a raporturilor între statele riverane la Marea neagră, în mod evident Turcia nu poate lipsi. Avem relaţii bilaterale excelente şi tocmai de aceea ambele diplomaţii s-au gândit în acest moment că ar fi cazul ca acest nivel al relaţiilor bilaterale să fie ridicat. Explorăm posibilitatea unui parteneriat strategic între cele două ţări, ceea ce înseamnă că în acest moment un grup de lucru strategic din cele două ministere de externe se va întruni pentru a adăuga substanţă unui astfel de demers politic. Ne vom axa pe patru categorii de cooperare şi permiteţi-mi să le enumăr pentru că, de fapt, sunt indicativi în ceea ce priveşte interesele pe care le vom coordona în perioada următoare. Este vorba, evident: de cooperarea în cadrul Alianţei Nord-Atlantice, de modul în care România va sprijini aspiraţiile de integrare europeană ale Turciei, de parteneriatul şî cooperarea în ceea ce priveşte bazinul Mării Negre, dar şi coordonarea poziţiilor privind Asica Centrală şi Orientul Mijlociu.