"Dacă pleacă întreprinderile, degeaba reformăm Constituţia, că nu se mai întorc aici"

De 18 ani încoace, nicio moţiune de cenzură nu a trecut de votul Parlamentului. Nu a trecut nici moţiunea iniţiată de PNL şi UDMR.

Liberalii au făcut sesizări de neconstituţionalitate, în legătură cu două dintre legile pentru care Guvernul şi-a angajat răspunderea şi intenţionează să depună o sesizare de neconstituţionalitate şi în legăturã cu a treia lege. Preşedintele Băsescu a propus referendum pentru un Parlament unicameral şi cu mai puţini membri.

V-aş propune să începem de la un raport al Transparency International, care constata, cã, în România, Parlamentul nu şi-a îndeplinit, în ultima perioadă, principala sa atribuţie, şi anume cea de legiferare sau s-a diminuat foarte mult. Dumneavoastră consideraţi că această constatare este corectă?

Bogdan Olteanu: Da, este evidentã. În prima sesiune a actualei legislaturi, adică în primăvara acestui an, ca să fiu mai explicit, dacă nu greşesc Parlamentul a aprobat trei proiecte de legi, a votat trei proiecte de legi şi, în rest, a fost pus în faţa situaţiei de a trebuit să dezbată doar ordonanţe ale Guvernului. Practic, Guvernul nu trimis propuneri legislative Parlamentului, care să le dezbată, aşa cum e normal, instituţional, ci, în toate situaţiile în care a dorit să legifereze, a dat ordonanţe de urgenţă, pe care apoi Parlamentul, sigur, le-a luat în discuţie, dar ele erau deja în vigoare. Practic, excepţia a devenit regulă, situaţia excepţională a fost transformată în situaţie obişnuită şi aici e o mare problemă a raportării dintre puterile statului. Multe guverne au exagerat, începând cu guvernãrile anilor '98-2000, când s-a inventat, dacă vreţi, această tehnică, a legiferării prin ordonanţă de urgenţă, dar în ultimele şase luni chiar a fost mult mai rău decât vreodată.

Realizator: Poate că primul ministru Emil Boc v-ar răspunde că a existat, de exemplu, iniţiativă legislativă, şi anume aceea a interzicerii cumulului pensiei cu salariu şi că aceasta nu s-a admis de către Curtea Constituţionalã să fie adoptată prin ordonanţă de urgenţă şi că a fost trimisă către Parlament.

Bogdan Olteanu: Şi în Parlament, propunerea legislativă a rămas încă în discuţie, la Senat, după câteva luni. Da, aşa este şi ne-a şi rãspuns domnul prim-ministru, dar nu trebuie să ne răspundă nouă, celor din opoziţie, ci reprezentanţilor guvernării. Guvernarea are 70%, e cea mai largă majoritate parlamentară, mai largă chiar decât FSN din 1990. Dânşii trebuie să-şi suţină propriul Guvern. Văd şi eu, cum vedem cu toţii, că există o mare problemă de susţinere a propriului Guvern, de către parlamentarii PD-L şi PSD, dar asta este problema majorităţii. Nu cred că neînţelegerile politice din majoritate trebuie rezolvate printr-o forţare a regulilor democratice, printr-o înlocuire a Parlamentului, cu Guvernul. Dacă nu ai susţinere în Parlament, ca Guvern, atunci ai soluţia alternativă să pleci şi să laşi pe unii care îşi găsesc susţinere în Parlament.

Realizator: Pe de altă parte, tot reprezentanţii PD-L, spre exemplu, spun că în Parlament funcţionează o coaliţie ad-hoc, PSD-PNL, s-a spus în mod repetat acest lucru, care diferă de cea de guvernare.

Bogdan Olteanu: Dacă asta se referă la trimiterea la Parchet a doamnei ministru Ridzi pentru concluziile Comisiei de anchetă, atunci da, a funcţionat o asociere a tuturor partidelor parlamentare, cu excepţia PD-L, în Comisie, de a cere anchetarea doamnei Ridzi, iar în plen, din ce îmi amintesc eu şi cea mai mare parte a colegilor din PD-L a votat alături de noi. În rest, am să vă spun ceva. Dincolo de declaraţiile politice ale reprezentanţilor guvernării, legile, ordonanţele guvernului, de obicei, că nu prea sunt legi, sunt aprobate cu votul majorităţii PSD - PD-L. Deci, dincolo de declaraţiile de adversitate dintre cele două partide, îşi votează unii altora ordonanţele.

Realizator: Am înţeles. Pe de o parte, majoritatea, ultramajoritatea aceasta PSD-PD-L se manifestă la guvernare, nu se manifestă în Parlament. Este aceasta o chestiune de sistem, care este doar una conjunturală?

Bogdan Olteanu: Nu, este o chestiune de coaliţie, e o problemã a actualei coaliţii. Actuala coaliţie nu reuşeşte, practic, pare-se, să rupă un zid sau să creeze o comunicare între ce gândesc cei 20 şi ceva membri ai Guvernului şi ce gândesc cele două partide, reprezentanţii lor în Parlament, pare-se că e o barieră de comunicare, o barieră de înţelegere.

Realizator: Dar sistemul constituţional permite acest lucru.

Bogdan Olteanu: Sistemul constituţional permite acest lucru doar dacă este interpretat de rea-credinţă. Nu există constituţii în lume, care să ia în considerare reaua-credinţă. Ele se bazează pe buna-credinţă a celor care le aplică. De asta, o constituţie n-are niciodată sancţiuni. Constituţia nu e Cod Penal, ca să aibă pedepse. Constituţia stabileşte reguli şi porneşte de la premisa că vrem toţi să trăim în cadrul statului, şi atunci respectăm acele reguli fundamentale. Şi atunci Constituţia spune, de exemplu, că ordonanţele de urgenţă se dau în situaţii excepţionale, care nu permit amânare. Există o singură interpretare de bună-credinţă a noţiunii de situaţie excepţională care nu permite amânare, dar există foarte multe interpretări de rea credinţă. De exemplu, interpretarea că orice proiect pe care vrei să-l treci, îl treci prin ordonanţă de urgenţă, ca să nu te încurce parlamentarii...

Realizator: ... sau prin angajarea răspunderii.

Bogdan Olteanu: Nu va exista o altă Constituţie care să acopere terenul relei-credinţe. Mai curând trebuie să încercăm să fim noi cei care aplicăm Constituţia, de bună-credinţă.

Realizator: Şi atunci, cum se poate ieşi din acest paradox politic? Vedeţi vreo soluţie?

Bogdan Olteanu: Va trebui, la un moment dat, să avem o majoritate să funcţioneze şi care să creadă în aceleaşi idei. Deocamdată, actuala majoritate...

Realizator: ... care ar fi majoritatea pe care o descrieţi ca a bunei-credinţe?

Bogdan Olteanu: Păi, o majoritate care să aibă aceleaşi viziuni asupra lucrurilor. În acest moment, viziunile celor două partide de la guvernare diferă în foarte multe teme. Iată, tema educaţiei, cam ce divergenţe au fost. Iată temele legate de reforma constituţională. Dacă e să vorbim doar de ultimele subiecte. Probabil, posibil, ca după alegerile prezidenţiale, cel care va deveni preşedintele României să încerce să construiască o majoritate, şi atunci sigur că vom discuta nişte idei comune, şi vedem dacă găsim, noi liberalii, un partid cu care sã formăm o majoritate, şi cu care să avem nişte idei în comun, pentru că în decembrie 2008 s-a respectat una dintre condiţii, s-a format o majoritate, dar din păcate nu s-a respectat cealaltă condiţie care este esenţială. Nu văd care sunt ideile comune ale actualei majorităţi.

Realizator: Din lipsã de idei comune sunt aceste certuri frecvente?

Bogdan Olteanu: Păi, de vreme ce fiecare partid blochează sau critică punctele, politicile, ideile celuilalt partid, înseamnă că există o diferenţă prea mare între ele, ca sã poată guverna împreună.

Realizator: Şi nu ne puteţi preciza, în acest moment, cam ce formulă de compatibilitate, să-i spunem aşa, compatibilitate politică, aţi vedea pentru după alegeri?

Bogdan Olteanu: Din păcate, nu. Noi am constatat, noi liberalii am constatat că avem foarte multe compatibilităţi cu UDMR şi am guvernat bine împreună. Chiar ne-am înţeles foarte bine.

Realizator: ... şi chiar minoritar.

Bogdan Olteanu: Minoritar, dar am lucrat foarte bine în interiorul Guvernului. Între grupurile parlamentare n-avem o majoritate PNL-UDMR, şi atunci va trebui făcută o majoritate, vom încerca şi noi să participăm la formarea unei majorităţi, dar cu condiţia să ştim foarte clar ce facem după aceea, pentru că România va fi în criză şi în decembrie 2009...

Realizator: ... criza economică...

Bogdan Olteanu: Criză economică, din care trebuie să fie scoasă. Dacă nu găsim nişte teme comune, nişte soluţii comune de a scoate ţara din criză, venim la situaţia actuală, în care nu vreau neapărat să critic sau să laud ideile din ultimele nouă luni, în materie economică, dar vreau să constat că ele n-au fost puse în aplicare pentru că n-a existat o susţinere comună. Cel mai rău într-o criză este să nu faci nimic.

Realizator: Domnule Bogdan Olteanu, fost preşedinte al Camerei Deputaţilor, cunoaşteţi toate procedurile din Parlament. Preşedintele României a trimis preşedinţilor celor două Camere, ieri, a fost ştirea bombă a zilei, scrisori prin care îşi afirma intenţia iniţierii unui referendum în legãtură cu reducerea numărului de parlamentarii şi trecerea la un Parlament unicameral. Acest text, scrisoarea aceasta, ce traseu va avea? Va fi discutată în Biroul Permanent? Ce se întâmplă?

Bogdan Olteanu: Cei doi preşedinţi, domnul Geoană şi doamna Anastase, înţeleg că au primit această scrisoare, trebuie să o punî în discuţie...

Realizator: ... nu cunoaşteţi încă textul ?

Bogdan Olteanu: Nu. Nu l-am primit, n-am primit-o. Mai departe, trebuie să convoace birourile permanente reunite ale celor două Camere şi să ia în discuţie solicitarea preşedintelui. Parlamentul e implicat în această procedură a referendumului, prin emiterea unui aviz. Constituţia vorbeşte de consultarea Parlamentului, Curtea Constituţionalã a stabilit că rezultatul acestei consultări trebuie să fie un aviz, pe care Parlamentul îl dă, favorabil sau nefavorabil organizării acestui referendum, după care, sigur, preşedintele convoacã referendumul prin decret prezidenţial, iar Guvernul organizează referendumul. Practic, e un nou proces electoral, cu secţii de votare, birouri electorale ş.a.m.d. Fiecare din noi mergem acolo cu un act de identitate şi ne exprimăm punctul de vedere.

Realizator: Va fi un referendum sau o întrebare, vor fi două oare?

Bogdan Olteanu: Nu. Este ilegal sã fie mai multe întrebări. La referendum, conform legii, se pune o singură întrebare, dar asta trebuie să se regăsească, în principiu, decretul prezidenţial, acolo se regăseşte conţinutul.

Realizator: ... forma întrebării...

Bogdan Olteanu: ... se regăsesc conţinutul şi forma întrebării.

Realizator: Când credeţi că va fi discutată această scrisoare? În Biroul Permanent, în Parlament? Se pot face...

Bogdan Olteanu: Când va fi pusă în discuţie - nu ştiu. Asta vor decide preşedinţii celor două camere. Eu am spus-o ieri, la postul public de televiziune, şi nu mă reţine nimic s-o spun din nou. Noi cred că ar trebui s-o acceptăm, s-o discutăm după ce se rezolvă o altã problemă minoră. De-acord, reducem cu 150, cu 200 numărul de parlamentari, nu e o problemă, dar haideţi întâi să reducem cu 200.000 numãrul de şomeri, pentru că, după părerea noastră, marea problemă a acestui an este faptul cã numărul de şomeri a crescut de la 400.000 la 700.000. Dacă Guvernul reuşeşte să facă, nu numai ce a promis, dar ce e normal să încerce să facă, şi anume să găsească locuri de muncă, să creeze locuri de muncă, să încurajeze crearea de locuri de muncă, şi e capabil să administreze această problemă, îl girăm cu competenţa de a discuta şi despre reforme constituţionale. Deocamdată însă mi se pare că trecem la un subiect care nu este în vârful priorităţilor. Avem o problemă de a plăti pensiile şi salariile. Hai s-o punem altfel, Guvernul, dacă vreţi, are o problemă să plătească pensiile şi salariille. Sunt tot mai mulţi şomeri. Cred că principala preocupare a majorităţii şi principala datorie este să rezolve aceste chestiuni şi apoi rezolvăm şi cu trimieterea în şomaj a celor 150 de parlamentari. Nu e niciun fel de problemă, noi am şi anunţat că suntem de-acord cu reducerea numărului de parlamentari.

Realizator: Sunteţi de-acord cu reducerea numărului de parlamentari sau şi cu trecerea la sistem monocameral?

Bogdan Olteanu: Nu, trecerea la sistem unicameral este o prostie, din punct de vedere constituţional. Nu există ţări în Uniunea Europeană care să aibă mai mult de 8 milioane de locuitori şi care să aibă o singură cameră, toate au două camere. Aşa funcţionează sistemul parlamentar. De altfel e înfiinţat de Cuza, în România. Dar înţeleg că problema de costuri nu e dată de numărul de camere, ci de numãrul de parlamentari, de personal ş.a.m.d.. E un efort guvernamental de reducere a personalului bugetar, sper ca el să se facă într-un mod raţional şi inteligent. Sper să văd această reducere şi la nivelul numărului de miniştri, care a crescut spectaculos în acest an. Dar putem foarte bine să discutăm şi să acceptăm reducerea numărului de parlamentari, dar aş prefera ca întâi să reducem numărul de şomeri şi apoi numărul de parlamentari.

Realizator: PNL a depus două sesizări de neconstituţionalitate în legătură cu cele două legi, a educaţiei şi a restructurării agenţiilor. În ce stadiu sunteţi cu sesizarea de neconstituţionalitate referitor la Legea salarizării unitare?

Bogdan Olteanu: Legea salarizării unitare a fost adoptată de Parlament ieri, cu ocazia respingerii moţiunii noastre de cenzură.

Realizator: V-aţi aşteptat la alt rezultat; apropo?

Bogdan Olteanu: Nu, nu ne-am aşteptat, pentru că dacă am fi avut o majoritate am fi guvernat. Când ai o majoritate guvernezi. Eram, evident, minoritate, PNL şi UDMR, de asta ne aflăm în opoziţie faţă de majoritatea PD-L - PSD şi bineînţeles că, dacă nu ai o majoritate, nu poţi adopta o moţiune de cenzură. Şi e normal ca partidele guvernării să susţină Guvernul, că de-asta se află la guvernare. Dar ce e important în cazul unei moţiuni de cenzură este că poţi să creezi o dezbatere publică. Am dezbătut acea temă, ne-am adus argmentele pentru care nu credem că acea lege este bună, nu credem că este bine construită, şi nu credem că este bine sã fie adoptată. Guvernul, la rândul său, şi-a adus argumentele în favoarea legii. Acum, că Parlamentul a adoptat legea cu majoritatea guvernamentală, vom depune o contestaţie la Curtea Constituţională pe câteva elemente pe care le considerăm neconstituţionale.

Realizator: Elemente, nu întreaga lege.

Bogdan Olteanu: Nu, fără îndoială, pe câteva elemente legate de concediul fără plată, legate de discriminări care apar între persoane prin mecanismul de salarizare. Nu vreau să vorbesc foarte mult, pentru că trebuie să se pronunţe Curtea, şi atunci nu am să încerc să fac o pledoarie înainte să se pronunţe Curtea pe aceastã temă.

Realizator: Cu toate acestea, parcă ajungem la un alt paradox al funcţionării echilibrului şi separaţiei puterilor în stat, în ultimii 18 ani, şi anume, nicio moţiune de cenzură nu a trecut de Parlament, indiferent de cât de fragilă părea majoritatea. Cum se mai exercită atunci acea prevedere, cum mai este pusă în practicã acea prevedere că Guvernul răspunde politic în faţa Parlamentului?

Bogdan Olteanu: Guvernul răspunde în multe feluri politic în faţa parlamentului şi aş spune, privind în evoluţia parlamentarismului din România, că răspunde în tot mai mare măsură. Sigur, nu e acea formă de control parlamentar foarte strict din Marea Britanie în care primul ministru vine de două ori pe săptămână în Parlament şi rãspunde direct întrebărilor care i se pun, nu le primeşte în scris şi trimite vreun secretar de stat să răspundă după două săptămâni, cum e la noi, ci vine şi dialoghează direct. Dar, sper ca după mai puţin timp decât în Marea Britanie, că acolo Parlamentul are câteva sute bune de ani, să ajungem şi noi la un asemenea dialog direct şi spontan. Dar avem mecanisme care funcţionează, avem aceste comisii de anchetă asupra activităţii Guvernului. Pentru prima dată în democraţia românească post revoluţionară s-au făcut comisii de anchetă asupra celor care se aflã la guvernare, nu a celor din opoziţie, adică asupra miniştrilor care au în spate susţinerea unei majorităţi. Una dintre comisiile de anchetă a ajuns la concluzii care au determinat demisia unui ministru, e vorba de doamna ministru Monica Iacob Ridzi, alte două cazuri sunt în curs şi urmează ca Parlamentul să se pronunţe săptamâna viitoare - 3 cazuri, dacă un mă înşel, că e şi o anchetă legată de Ministerul Agriculturii. Având în vedere toate astea, sunt nişte mecanisme care, iată, funcţionează. Moţiunea de cenzură, sigur, e un mijloc draconic, cel mai dur şi mai drastic dintre mijloace, şi care până în acest moment nu a produs consecinţe directe, politice, nu a fost trântit până acum niciun Guvern. Dar începe, după cum vedeţi, dacă tot nu ne trimit legi să dezbatem, începem să controlãm activitatea Guvernului, şi asta ţine de o mare şi importantă responsabilitate a Parlamentului.

Realizator: Pe de altã parte, dumneavoastră spuneaţi că aţi prefera înainte de reducerea numărului de parlamentari, că aţi vedea mai urgentă reducerea numărului de şomeri. Există un program, există soluţii pe care le propun liberalii, în acest moment?

Bogdan Olteanu: Există viziunea noastră pe care am şi pus-o în aplicare, în noiembrie trecut, când criza a ajuns spre România, dar măsurile noastre au fost anulate de noul Guvern, legat de sprijinirea întreprinderilor prin acordarea de ajutor de stat pentru păstrarea forţei de muncă şi există acordul Comisiei Europene, obţinut în decembrie 2008, să dăm ajutor de stat marilor companii, să rămână în România, altfel riscăm să închidă şi peste trei ani să redeschidă prin altã parte, unde este mai frumos decât la noi.

Realizator: Ajutor de stat, marilor companii, se poate?

Bogdan Olteanu: Da. Ca să păstreze locuri de muncă. Da, pentru că este criză. Şi avem acordul Comisiei Europene, obţinut în decembrie anul trecut. AVAS-ul, Teodor Atanasiu, au cerut avizul Comisiei Europene şi l-au primit. Nu s-a folosit acest mecanism. Aveam, de asemenea, un mecanism intern prin care statul român dădea câte o mie de euro fiecărui angajator care crea un loc de muncă pentru o persoană care nu lucra. Nu pretind că este vreo idee originală a noastră, a liberalilor, am luat-o de la Barack Obama, de la programul lui cu care a candidat în Statele Unite şi care a funcţionat pentru că Statele Unite au ieşit din criză. Şi, de asmenea, avem ideea, propunerea, de a reduce impozite, contribuţii sociale, TVA, astfel încât oamenii să aibă mai mulţi bani, să cheltuie mai mulţi bani. Cumpărând mai mult, sigur că se şi produce mai mult, se şi vinde mai mult şi, atunci, companiile din România trăiesc ceva mai bine.

Realizator: Cam la ce nivel aţi vedea taxele?

Bogdan Olteanu: Propunerea noastră fusese să reducem TVA-ul până în jur de 15%, taxa pe valoare adăugată.

Realizator: La toate produsele?

Bogdan Olteanu: Da, da, da. Pe un TVA unitar, de 15%. Sigur că, aici, există două viziuni: această viziune de a consuma mai mult, de a încuraja consumul şi investiţiile publice, sau viziunea tip Fond Monetar Internaţional, prin care strângem cureaua. Când este greu, strâgem cureaua şi din ce am aflat de la FMI, ieri, după ce trece criza condiţiile se vor înăspri. Deci, după ce trece criza, strângem cureaua şi mai tare.

Realizator: De ce spuneţi asta?

Bogdan Olteanu: Aşa au spus şi cei de la FMI, nu este o interpretare ci, este anunţul făcut de dânşii. Că după ce trece... Că, acum, sunt mai înţelegători, pentru că este criză, dar, după ce va trece criza vor înăspri condiţiile impuse României. Fondul Monetar Internaţional are, după părerea mea, după părerea noastră, o politică greşită şi demodată. Guvernul a decis să meargă pe această cale şi, sigur, merge pe ea, s-au luat nişte împrumuturi destul de mari, s-au asumat mai ales nişte condiţii foarte grele legate de salarizare în sectorul public, care a fost îngheţată şi anul acesta şi anul viitor, legat de concedieri în sectorul public despre care s-a vorbit şi probabil vor fi făcute anul viitor, dacă nu au fost făcute anul acesta, angajamentul este semnat. Eu sper ca Guvernul să renunţe la această viziune de tip Fond Monetar Internaţional, o viziune de strâns cureaua, pentru cã nu cred cã este o soluţie de ieşire din criză. Dimpotrivă, este o soluţie de reducere, de scădere a economiei şi nu de creşterea ei.

Realizator: Dar nu vi se poate aduce contraargumentul că, o scădere a nivelului de taxe ar aduce mai puţine încasări la buget?

Bogdan Olteanu: Ba, da. Ar aduce în primă instanţă mai puţine încasări la buget, dar..

Realizator: Şi îşi poate permite România, în această clipă mai puţine încasări la buget?

Bogdan Olteanu: Da, aşa cum şi-au permis şi Statele Unite şi Marea Britanie, care au făcut aceste reduceri şi au crescut deficitul bugetar. Haideţi să vă dau un exemplu, de ce trebuie crescut deficitul bugetar în timpul crizei. Dumneavoastră dacă vreţi o casă, strângeţi 20 de ani bani şi o cumpăraţi pe urmă? Sau preferaţi să o cumpăraţi cu credit acuma şi să plătiţi vreme de 20 de ani rate şi să locuiţi 20 de ani în casa respectivă. Probabil răspunsul este de la sine înţeles pentru cei mai mulţi dintre noi: preferăm să avem casa în cei 20 de ani în care o plătim. Păi, în momentul în care iau un credit de la bancă pentru casă, fac deficit bugetar. În bugetul familiei mele. Şi după aceea îl plătesc vreme de 20 ani, dar în cei 20 de ani am casa. În perioadele acestea de criză poţi să faci un deficit bugetar mai mare, să faci investiţii publice unde creezi locuri de muncă, să laşi mai mulţi bani cetăţenilor, care îi consumă şi, în felul acesta, încurajează comerţul, încurajează producţia, încurajează serviciile şi crează noi locuri de muncă şi, în felul acesta, economia începe să meargă, după care ai din ce să plăteşti. Că, sigur, deficitul bugetar se face împrumutând bani. Dar, ai din ce să-i plăteşti.

Realizator: De la cine şi cu ce dobânzi?

Bogdan Olteanu: Cu aceleaşi dobânzi cu care s-au împrumutat şi acuma. Dar, acuma s-au împrumutat doar ca să plătească pensii şi salarii. Varianta mai bună este să împrumuţi pentru a consuma mai mult, astfel încât, după aceea, din industria care a rămas în România şi n-a fugit de aici, să poţi să plăteşti datoriile.

Realizator: PNL s-a implicat în aceste zile şi în chestiunile legate de criza din Justiţie, a participat la semnarea acelui pact pentru justiţie, reprezentanţii dumneavoastră vor fi parte din comisia specială a Parlamentului, care va analiza această situaţie. Din păcate, percepţia publică asupra sistemului de justiţie nu este dintre cele mai favorabile, şi folosesc un eufemism vorbind aşa, dumneavoastră veniţi cu propuneri. Care ar fi punctele în care ar trebui ţintit să se meargă pentru a se îmbunătăţii lucrurile?

Bogdan Olteanu: Ca să se îmbunătăţească imaginea Justiţiei, trebuie să-şi găsească Justiţia soluţia.

Realizator: Nu, numai, dar funcţionarea.

Bogdan Olteanu: Nu. Vreau să vă spun, pentru asta este treaba Justiţiei să-şi găsească soluţii. Pentru funcţionarea mai bună a Justiţiei, sunt două elemente fundamentale. Unul ţine de un cadru legislativ şi avem acum Codul Penal şi Codul Civil şi sper să avem şi cele două coduri de procedură care vor produce consecinţe directe asupra vieţii cetăţenilor. Procedura, codurile de procedură se referă la de câte ori te duci la tribunal, cât de greu este să găseşti o soluţie, cât de greu este să depui nişte acte. Le aducem în secolul XXI. Practic ele...

Realizator: A început dezabaterea?

Bogdan Olteanu: A început lucrul la ele şi până la sfârşitul anului vor fi gata, vor intra după aceea în vigoare şi vom avea o legislaţie modernă în România, o legislaţie a secolului nostru şi nu a secolului XIX, cum erau cele vechi. Pe de altă parte, al doilea element esenţial, şi trebuie să o spunem direct, Justiţia este nu subfinanţată, este batjocorită financiar. În acest an Justiţia a primit o treime din banii de care are nevoie. Şi aici nu vorbesc doar de salarii. Aici vorbesc în primul rând de cheltuieli. Pentru că Justiţia trebuie să te citeze, adică să-ţi trimită o scrisoare prin care te cheamă la proces ca să te poatã judeca, trebuie să administreze dosarele, să le mute dintr-o parte în alta, să mute oamenii, sau să aducă oameni dintr-o parte în alta, pentru că există persoane aflate în stare de reţinere, sau de arest, care trebuie aduse la tribunal; să plătească apă, lumină, căldură, şi aşa mai departe. N-are bani. Justiţia n-are bani. Pentru că, şi am s-o spun foarte direct, banii Justiţiei, taxele de timbru pe care le plătim noi, ca justiţiabili, se duc la primar. Primarii n-au niciun drept asupra acestor taxe, pentru că primăria nici măcar nu zugrăveşte tribunalul. Tribunalul este al statului, nu este al autorităţii locale şi îl zugrăveşte Guvernul. Faptul că banii se duc la primar, este absolut nejustificat şi este o eroare poltică majoră din acest an. Banii trebuie să se întoarcă la Justiţie şi atunci Justiţia va avea bani să funcţioneze. Şi să vă spun ceva, funcţionarea Justiţiei nu este în beneficiul judecătorilor şi procurorilor, este în beneficiul justiţiabililor, adică a cetăţenilor care au nevoie să li se dea o hotărâre judecătoarească.

Realizator: Din acest punct de vedere, dacă aţi acquiesat la aceastã idee, spre exemplu, dacă aţi semnat Pactul pentru Justiţie, se poate aştepta vreo iniţiativă legislativă comună?

Bogdan Olteanu: Da, vom lucra împreună cu magistraţii pentru reorganizarea, pentru legislaţia privitoare la organizarea judecătorească, asta îi interesează, îi preocupă, modul în care vor funcţiona instanţele de-acum înainte. Ideile există, sunt comune. Foarte multă vreme, Justiţia nu şi-a administrat singură banii. Justiţia este singura putere din stat ai cărei bani erau administraţi de altă putere - de Guvern. Am căzut cu toţii de-acord, în sfârşit, pe o idee absolut normală, aceea că Justiţia să-şi primească bugetul la început de an şi să şi-l administreze, aşa cum şi-l administrează fiecare minister, aşa cum şi-l administrează fiecare primărie. Eu am o iniţiativă legislativă din 2006, pe tema asta, împreună cu câţiva colegi. Ştiţi cum era, când ajungea cineva ministru al Justiţiei începea să nu mai fie de-acord. Şi ea a rămas blocată. De data asta înţeleg că există un acord al partidelor de a susţine ca Justiţia să-şi administreze singură bugetul şi atunci va fi responsabilitatea lor.

Realizator: Şi în legătură cu aceste taxe de timbru, cine a hotărât destinaţia lor?

Bogdan Olteanu: Actualul Guvern a mutat destinaţia taxelor de timbru de la Justiţie la administraţia locală.

Realizator: Şi prin ce? Printr-o ordonanţă?

Bogdan Olteanu: Prin ordonanţă, fireşte.

Realizator: Dar atunci de ce nu îşi exercită Parlamentul funcţia de iniţiativă legislativă?

Bogdan Olteanu: Păi aici lucrurile sunt simple: pentru că ordonanţa se află pentru aprobare în Parlament şi, pe baza "Pactului pentru Justiţie" există o majoritate clară care va depune probabil un amendament prin care să întoarcă banii către Justiţie.

Realizator: Cu alte cuvinte, acesta ar fi unul dintre rezultatele semnării, eventuale...

Bogdan Olteanu: Una dintre soluţiile pe care le putem folosi.

Realizator: ... semnării Pactului pentru Justiţie.

Bogdan Olteanu: Sigur. Şi hai să spunem şi rezultatul semnării acestui Pact de către Parlament. La Parlament consultările au dus la decizia Justiţiei de a-şi relua activitatea. Deci după câteva medieri nereuşite la Preşedinţie şi la Guvern, discuţiile de ieri, de la Parlament, cu liderii parlamentari, au făcut reprezentanţii Justiţiei să decidă că de-astăzi încep să lucreze, ceea ce e un lucru bun.

Realizator: Domnule Bogdan Olteanu, se apropie cu paşi repezi de noi o campanie, cea pentru alegerile prezidenţiale. Cum vă aşteptaţi să fie această campanie electorală?

Bogdan Olteanu: Va fi o campanie foarte dură şi foarte hotărâtă. Şi mizele sunt mari...

Realizator: Dură şi hotărâtă ne aşteptăm să fie.

Bogdan Olteanu: Eu sper să se respecte un bun simţ şi o decenţă, sper să fie mai puţine festivaluri, mai puţine botezuri, nunţi ş.a.m.d. Sper să văd dezbateri de idei. Candidatul meu, că nu pot să-i spun altfel, Crin Antonescu, a invitat contracandidaţii săi, la dezbateri de idei. Sper să se ţină pentru că, până la urmă, între aceste idei ar trebui să putem alege. Fie că e vorba de idei legate de reforma sau de lansarea economică în urma crizei, fie că e vorba de idei legate de organizarea socială - iată, preşedintele a aruncat pe piaţă temele legalizării consumului de droguri şi prostituţiei. Le dezbatem, vedem fiecare ce gândeşte. Noi gândim altfel, dar din dezbatere trebuie să vedem şi cetăţenii trebuie să aleagă în cunoştinţă de cauză. Aveam această temă a reformei constituţionale, lansată, iarăşi, de preşedinte. Avem temele noastre legate de relansarea economiei, de sprijinirea industriei, de încercarea de a reduce numărul de şomeri, avem temele PSD legate de sistemul de salarizare în domeniul bugetar. Haideţi să le punem pe masă şi cei trei candidaţi să le discute.

Realizator: Există riscul să predomine una dintre aceste tematici?

Bogdan Olteanu: Asta depinde şi de talentul fiecăruia dintre candidaţi de a sugera, promova, impune teme, asta depinde, sigur, şi de interesul public, pentru că sunt convins că un interes public mai mare va împinge spre accentuarea sau spre orientarea discuţiei către o anumită temă.

Realizator: Ce vă aşteptaţi să se întâmple în Parlament, în următoarea lună? Se va intra în campanie, adică se va face o pauză parlamentară în timpul campaniei electorale, ce credeţi?

Bogdan Olteanu: Eu un moment nepotrivit pentru o pauză, dintr-un motiv foarte simplu: trebuie să ne vină proiectul de buget pentru anul viitor şi Parlamentul ar trebui ca până undeva la mijlocul lunii decembrie să-l adopte. Asta înseamnă dezbateri în comisii, comisiile de buget-finanţe şi în celelalte comisii, şi apoi dezbateri în plen. Şi sigur că procedura se suprapune oarecum peste calendarul alegerilor prezidenţiale, care se terminã pe 6 decembrie, dar nu cred că vreunul dintre candidaţii prezidenţiali, care toţi îşi doresc să ajungă preşedinte al României, şi-ar dori să fie preşedintele unei ţări fără buget.

Realizator: Deci acesta va fi momentul cel mai important în Parlament în această toamnă?

Bogdan Olteanu: În această toamnă avem, fără îndoială, Legea bugetului - în fiecare toamnă cel mai important proiect care se discută, avem, pe lângă asta, Codul de Procedură Civilă, Codul de Procedură Penală, de care v-am spus mai devreme care, iarăşi, sunt extrem de importante pentru reforma statului român, şi probabil, probabil, Guvernul va mai veni şi cu alte teme.

Realizator: Prin iniţiative legislative vă aşteptaţi sau..?

Bogdan Olteanu: Nu. Ne-am obişnuit deja.

Realizator:.. angajarea răspunderii, ce?

Bogdan Olteanu: E foarte posibil să se reia, de exemplu pe Coduri, dar sper că atunci când vom face o reformă constituţională, printre alte lucruri pe care să le facem acolo, să fie şi interzicerea dreptului de a emite ordonanţe de urgenţă, pentru că, în mod evident, orice fel de permisiune de a emite ordonanţe de urgenţă este folosită în mod abuziv de către Guvern. Guvernul nu trebuie să facã legi. Parlamentul face legi şi Guvernul le pune în aplicare.

Realizator: Deci aţi participa la o comisie, PNL-ul, care să elaboreze un proiect de revizuire a Constituţiei?

Bogdan Olteanu: Absolut, dar mai întâi am participa la o comisie care să scoată ţara din criză, să reducă numărul de şomeri şi să păstreze întreprinderile în România, că asta este prioritar. Dacă pleacă întreprinderile, degeaba reformăm Constituţia, că nu se mai întorc aici întreprinderile.

Ascultaţi aici interviul Alexandrei Andon cu Bogdan Olteanu.