Cum se pregătesc japonezii de cutremur?

Japonia dispune, ca şi Romania, de un sistem de alertă la cutremur. Deşi pornesc, se pare, de la acelaşi principiu, fiecare sistem ţine cont de specificul curemurelor din zona sa. Japonia are un avans mai mare poate la capitolul pregătirii populaţiei pentru reacţie la alertă de cutremur. De aceea, semnalul privind iminenţa unui şoc puternic este difuzat de Radio şi Televiziune, iar oamenii ştiu ce înseamnă, ce trebuie să facă în acest caz şi nu intră în panică.

Am discutat cu domnul Toshiyuki Sato, unul din managerii NHK International, postul public al Japoniei, pornind de la cine transmite alerta timpurie.

Toshiyuki Sato: "În Japonia, avem o Agenţie Meteorologică complet independentă. Ei au în administrare reţeaua de senzori de cutremure; sunt 2.000 de asemenea senzori în întreaga Japonie. Aceştia detectează prima mişcare puternică. Când senzorii detectează un şoc puternic, sunt alertaţi oamenii. Iar NHK şi alţi radiodifuzori transmit mai departe, în mod automat, alerta lor către public."

Reporter: Cine trebuie să primească acest semnal?

Toshiyuki Sato: "Semnalul se transmite de către Radio şi Televiziune şi pe telefoane mobile, dar semnalul se transmite şi către diverse agenţii din Japonia, cum este cea a transportului cu trenul. Ştiţi, în Japonia trenurile circula cu 300 de km/h. Semnalul este transmis şi către spitalele mari, acolo unde sunt săli de operaţie şi cutremurul sau o eventuală întrerupere a curentului pot fi foarte periculoase."

Reporter: NHK îşi are propriile proceduri pentru pregătirea personalului pentru cazuri de cutremur?

Toshiyuki Sato: "Faptul că deţii informaţii privind iminenţa cutremurului, simplul fapt că ştii nu te face să reacţionezi corect. Ceea ce facem noi, la NHK, este că în fiecare noapte, persoanlul din tura de noapte, după ce încheie difuzarea principalelor jurnale, se adună şi începe pregătirile şi exerciţiile. Astfel, percepţia noastră legată de reacţia în caz de cutremur sau tsunami, taifune sau alte calamităţi se upgradează, se îmbunătăţeşte permanent, astfel încât reacţia noastră să fie o reacţie organică, să nu se mai proceseze prin creier."

Reporter: Aveţi şi responsabilitatea de a educa ascultătorul?

Toshiyuki Sato: "Da, educaţia este un subiect foarte important pentru populaţie. Este vorba de educaţie în sensul reducerii efectelor negative ale cutremurului. În pregătirea populaţiei folosim şi legende, cum este una legată de cum a reuşit un om să salveze un pod de tsunami, dar repetăm şi recomandările privind necesitatea de a avea în casă nişte rezerve pentru situaţii de urgenţă, cum ar fi sticle de apă, prosoape, lenjerie intimă şi ceva mâncare. În Japonia se spune că dacă ai supravieţuit 3 zile prin forţe proprii, atunci va sosi şi ajutorul public. Astfel ca preocuparea noastră majoră este pregătirea pentru primele 3 zile care urmează unor catastrofe naturale."

Reporter: Această pregatire este facută de NHK pe baze permanente sau este legată de implementarea unor proiecte?

Toshiyuki Sato: "Permanent. În plus, de exemplu, pe 1 septembrie, avem o zi dedicată prevenirii urmărilor cutremurelor. În 1924, în Japonia a fost un cutremur major în zona orasului Tokyo - au murit aproape 120.000 de oameni -, astfel încât şi astăzi, în prima zi a lui septembrie, în întreaga Japonie se fac exerciţii de autoapărare şi intervenţie în caz de catastrofe naturale. Astfel încât noi facem o regulă din a ne pregăti pentru cum trebuie să reacţionăm în caz de calamitate naturală."

Reporter: Înainte de acest interviu, am cerut şi sfatul domnului dr.Constantin Ionescu, directorul general al Institutului pentru Fizica Pământului, care mi-a spus că exista un concept modern, denumit "business continuity", care înseamnă că o clădire mare, un zgârie-nori se comportă ca o microcomunitate şi are servicii speciale de prevenire a locatarilor sau angajaţilor şi de reamintire a informaţiilor utile pentru situaţia respectivă.

Toshiyuki Sato: "În Japonia cred ca sunt 2 concepte diferite pentru protejarea oamenilor, în oraşe. Unul este legat de construcţia clădirilor. Japonia are, probabil, cea mai concentrată reţetă anti-cutremur aplicată în construcţia clădirilor.

Cutremurele nu pot afecta structura clădirilor construite în ultimul timp în oraşe, ca urmare a aplicării de măsuri foarte stricte de construcţie, în special pentru clădirile înalte, pentru a le impiedica să se dărâme.

Al doilea element specific aplicat în zona urbană din Japonia este legat de numărul mare de navetişti, care trebuie să ajungă acasă după cutremur sau alt cataclism natural. Şi la noi nu se folosesc maşini personale pentru navetă. Oamenii din zona capitalei, de exemplu, folosesc serviciul public de transport: trenuri şi autobuze. După un cutremur pot fi poduri afectate, pot fi străzi supraaglomerate, cu oameni mergând pe jos. Noi trebuie să informăm permanent populaţia în legătură cu posibilităţile pe care le au pentru a ajunge acasă, prin emisiunile transmise în unde hertziene, dar şi pe internet."

Reporter: De altfel, anul trecut, la Bucureşti, la Conferinţa Media 2020, organizată de Radio România, domnul Sato ne-a vorbit despre nişte aplicaţii dezvoltate de NHK împreună cu firme de telefonie mobilă. Este vorba de o aplicaţie care indică gradul de aglomerare a străzilor sau cu o reţea de socializare pentru o aplicaţie de căutare a persoanelor apropiate, după o calamitate naturală. Sigur, ar mai fi şi baloanele care retransmit semnale pentru înlocuirea antenelor distruse. Este o experienţă care merită studiată şi preluată.