Cum păşeşti în "Prima Casă"
Premierul Emil Boc a explicat la Radio România Actualităţi felul în care guvernul a gândit programul "Prima Casă" şi a prezentat şi intenţiile legate de reforma sistemului de pensii.
Articol de Alexandra Andon, 14 Iulie 2009, 15:39
Una dintre temele de actualitate economică este stimularea creditării, într-o perioadă în care efectele crizei au condus la o încetinire sau chiar blocare a activităţii economice. În cazul persoanelor fizice, impactul se traduce printr-o îngheţare a tranzacţiilor imobiliare, lucru care a ajuns şi în atenţia guvernului. Premierul Emil Boc, invitat la RRA, a anunţat un program de stimulare a tranzacţiilor imobiliare, care încearcă să refacă circuitul dintre vânzători, cumpărători şi bănci. Întrebarea este: cine trebuie să facă paşii următori pentru ca acest proiect, numit de guvern "Programul Prima Casă", să poată fi pus în practică?
Stim foarte bine că în România de astãzi există o problemă legată de locul de muncă şi problema legată de locuinţa pe care s-o avem în proprietate. În privinţa locuinţei pe care o avem în proprietate există un deficit imens de case şi o greutate în a-ţi putea cumpãra o locuinţă. Dacã mergi la bancã sã îți iei un credit te lovești de douã mari probleme, de problema avansului, multe bãnci cerându-ți între 30 și 50% avans din valoare locuinței Și a douã problemã este legatã de dobândã. Dobânda fiind foarte mare, rata pe care trebuie sã o plãteascã tânãrul sau cel care nu are o locuințã este foarte mare. Noi am venit cu un porgram prin care rãspundem la aceste provocãri majore, avansul, dobânda , rata pe care o plãtește cel care nu are locuințã. Noi garantãm un credit pânã la 60.000 de euro prin care cel care astãzi nu are o casã în proprietate în România sã-și poatã cumpãra o casã. Garanția aceasta a statului va fi operaționalã prin fondul de garantare, pe care tot guvernul îl are, în parteneriat cu bãncile din România. Toate bãncile care vor respecta condiția sã nu cearã mai mult de 5% avans la credit și care vor avea cea mai micã dobândã pe piațã în niște limite pe care le vom stabili dupã negocierea și cu BNR și cu toți actorii interesați vor putea acele bãnci sã se califice și sã intre în parteneriat cu guvernul României pentru a putea intra în programul "Prima Casã". Astãzi, în ședințã de guvern vom modifica ordonanța prin care funcționeazã fondul de garantare și vom permite ca și pentru prima casã sã se poatã acorda garanție guvernamentalã și, de asemenea, vom stabili condițiile minimale pe care le vom pune bãncilor pentru a putea intra în acest program "Prima Casã". Marele avantaj al programului este cã cei care astãzi stau în chirie, de exemplu, și plãtesc sute de euro, nu vor mai fi nevoiți sã plãteascã aceste sume pe chirie, ci pe propria locuinţă.
Pot folosi banii aceștia pentru a plãti o ratã la bancã.
Vor plãti rata la bancã și vor rãmâne cu casa. Asta este important. Iar, în al doilea rând, va fi de lucru în economie, vor fi salvate locuri de muncã, va fi dezghețatã creditarea.
Dar dacã se vor cumpãra locuințe deja existente?
Noi vom pune acolo posibilitatea nu numai pentru locuințele existente, e posibil sã se cumpere și din acestea, dar vom da posibilitatea și celor care astazi merg la un constructor și își antameazã un credit, neexistând încã locuința construitã.
Dar acesta va fi un efort bugetar? Va cheltui statul bani în vreun fel sau va fi doar un fond de garantare care sã lucreze în colaborare cu bãncile?
"Statul vine şi împarte riscul cu banca în privinţa returnării creditului"
Noi nu dãm bani din buzunar nimãnui. Aici e vorba de sistemul garanțiilor guvernamentale. E o procedurã prin care statul are la dispoziție, prin sume prevãzute în buget, posibilitatea de a da garanții guvernamentale pentru diverse sectoare ale economiei naționale, pentru susținerea lor. Și noi dãm 100 de milioane de euro, de fapt, nu-i dãm, garantãm 100 de milioane de euro, pentru cã nimeni nu vede banii aceștia...Si creãm posibilitatea ca banii aceștia, prin fondul de garantare, sã meargã la bãnci și sã se garanteze locuințe în valoare de1 miliard de euro, se multiplicã de zece ori prin mecanismul fondului de garantare. Asta ce înseamnã? Cã statul vine și împarte riscul cu banca în privința returnãrii creditului. Dacã nu s-ar returna creditele, statul ar rãmâne cu un fond de locuințe. Evident cã noi, pornind de la premisa cã acest program va fi adresat și va fi de succes și oamenii își vor putea plãti ratele, pentru cã rata va fi mai micã decât cea care este în momentul de fațã.
Și aceste eventuale locuințe care i-ar rãmâne statului ar fi folosite tot în acest program?
Le valorificã statul, le valorificã și pune banii înapoi la fondul de garantare, sã poatã credita pentru alții.
Când așteptați un rãspuns?
Noi, astãzi, în guvern vom avea deja actele legislative pregãtite. În perioada urmãtoare, evident, bãncile care vor rãspunde la exigențele noastre, pe baza discuțiilor, vor fi înscrise în program. Se va alimenta fondul de garantare cu 100 de milioane de euro, despre care am vorbit. Și eu sper ca, începând cu luna iulie, programul sã poatã fi operațional.
"Cât ai contribuit, atâţi bani primeşti la pensie"
Domnule prim-ministru, s-a vorbit mult în ultimele zile despre noua lege a pensiilor și s-a vorbit cel mai mult despre faptul cã, odatã ce va intra în vigoare o nouã lege a pensiilor, ar urma ca cei care au în momentul de fațã pensii speciale sã piardã o parte din bani, sã se recalculeze pensiile, nemailuându-se în considerare legile pe baza cãrora au ieșit ei la pensie în momentul respectiv. Care este realitatea?
Acest guvern are curajul sã atace niște subiecte pe care timp de 20 de ani nimeni nu a avut nici forța politicã, nici voința, sã se aplece asupra lor, de salarizarea personalului bugetar și de sistemul public de pensii. Noi nu vom face altceva decât sã facem ceea ce se întâmplã peste tot în lumea civilizatã, în Uniunea Europeanã. Același sistem unic de salarizare pentru toți cei care primesc un ban de la bugetul statului, din bani publici, și un sistem unic pentru toți pensionarii din sistemul public care primesc o pensie. Ce înseamnã asta? Cã la salarizare nu vom mai avea privilegiați, ci vom avea un sistem echitabil, corect, în care fiecare va fi plãtit dupã munca pe care o face pentru societate și, la fel, în sistemul de pensionare, fiecare va primi o pensie dupã contribuția pe care o are la sistemul de pensii. Principiul nou pe care noi l-am instituit prin ceea ce am adoptat în guvern, care sã stea la baza elaborãrii noii legi a pensiilor este urmãtorul: principiul contributivitãții. Ai salariu mare, contribui mult, ai pensie mare. Ai salariu mai mic, contribui mai puțin, ai pensie mai micã. Asta înseamnã cã nu mai avem privilegiați, toatã lumea este egalã în fața legii și, cu alte cuvinte, întronãm dreptatea și în acest sistem, unde nimeni nu a avut curaj timp de 20 de ani sã facã ceva.
De acord cu dumneavoastrã, dar ce se întâmplã cu cei care au deja pensiile speciale?
Vor primi o pensie pe mãsura contribuţiei la bugetul de stat, pe mãsura salariului pe care l-au avut.
Dar pentru cei care în momentul de fațã au pensii mici se va schimba ceva?
Aici, noi am fãcut deja douã mãsuri. Prima mãsurã a fost aceea cã am instituit pensia socialã minimã, aceasta este o mãsurã de solidaritate socialã. Adicã fiecare dintre noi contribuim, cu foarte puțin, ca cei care astãzi sunt cei mai afectați de criza economicã și au pensii sub 3 milioane de lei vechi, deci la limita subzistenței, sã poatã beneficia de acea pensie minimalã și, de la 1 aprilie, peste un milion și ceva de pensionari beneficiazã de aceastã mãsurã a guvernului, prin care am ridicat pensia minimã la 300 de lei. De la 1 octombrie, o vom ridica la 350 de lei, astfel încât sã nu mai existe în România nimeni care sã nu aibã acest minim pentru a asigura existența.
În ce privește legea salarizãrii unice, în cât timp credeți cã se va ajunge la respectarea acelui raport pe care legea îl va propune, între cel mai mic și cel mai mare salariu?
Obiectivul nostru, ca în 3 ani de zile, sã putem ajunge la acest raport, de la 1 la 15, și sã nu mai existe raportul de la 1 la 75, care este în momentul de fațã.
Cu alte cuvinte, salariile mici vor crește repede în urmãtorii 3 ani, începând din 2010?
Dar, de anul viitor. Avantajul acestei legi este acela cã cei care astãzi au salarii mici - medicii, profesorii, funcționarii publici - vor avea o creștere mai acceleratã a salariilor.
Aveți o datã ?
La începutul lunii iunie, guvernul va demara procedura angajãrii rãspunderii, conform celor convenite în coaliție.