Criza politică "păleşte" în faţa celei economice

Sinteza declaraţiilor:

Referendumul.

"Statul a devenit în ultimii 20 de ani un stat care îşi protejează clientelele, de exemplu pensionarii speciali".

"Vreau să profit de alegeri pentru a-i chema pe români la referendum să se pronunţe asupra acestei teme a corupţiei de stat".



"Referendumul va avea loc!".

"Nu mă descurajează traseul din parlament al legislaţiei privind referendumul".


"Preşedintele are dreptul să treacă peste eventualul aviz negativ al parlamentului".


""Intenţia mea nu este să stabilesc norma de reprezentare în parlament".


"Dacă ar fi fost după mine eu puneam 220 de parlamentari, dar am lăsat partidele să stabilească norma".

"Un parlamentar costă circa 10000 euro pe lună".

Desemnarea premierului.

"Liderii politici ai acestei coaliţii ad-hoc nu au un punct de vedere comun".



"Mi-am exercitat obligaţia constituţională de a desemna un prim ministru".



"Am optat pentru o soluţie de mijloc pentru premier".



"A treia propunere pentru postul de premier era din PD-L. Această propunere a fost respinsă definitiv de mine".



"Am convingerea că am făcut o ofertă bună pentru ţară şi pentru partide prin desemnarea premierului Croitoru":



"Lucian Croitoru va trebui să îşi asigure susţinerea a cel puţin unui partid".



"Soluţia ideală pentru funcţia de premier ar fi fost Mugur Isărescu, dar nu putem lua directorul Băncii Naţionale din funcţie".



"Nu puteam să nu ţin cont de părerile partidului care a câştigat alegerile prin numărul de parlamentari aleşi".



"N-avea rost să plec pe o variantă (Johannis premier) care nu avea şanse, pe termen lung, de reuşită".



Criza financiară.



"Banca Naţională are resurse să menţină un curs al leului încât să nu afecteze veniturile românilor".



"În trimestrul 3, România va avea o cădere masivă economică".



"Nimeni nu-şi revine din criză încă, nicăieri n-a început o reducere a şomajului".



"România nu poate să asigure plata pensiilor şi salariilor fără banii de la FMI".



"Nu avem obiectiv anticriză mai important decât să tragem cele două tranşe de bani pe care urmează să le primim".



"FMI şi-a amânat vizita de evaluare de săptămâna viitoare".

Audio: Interviu integral cu preşedintele României Traian Băsescu.

Interviul integral

Realizator: Domnule preşedinte, suntem într-un moment de criză politică, dar vă propun să începem cu altceva. Aţi convocat, aţi anunţat intenţia convocării unui referendum. Ce şanse mai are acest referendum?

Traian Băsescu: Aşa cum cere Constituţia, eu m-am adresat parlamentului, solicitând avizul consultativ al parlamentului cu privire la desfăşuarea referendumului. Văd că, din păcate, o lege care stabilea condiţiile de..., inclusiv de obţinere a avizului, o ordonanţă de urgenţă a guvernului, a fost respinsă de Senat - să vedem ce se va întâmpla şi în Camera Deputaţilor -, iar comisiile reunite, comisiile juridice reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au dat un aviz negativ desfăşurării acestui referendum. Nu mă descurajează acest lucru, nu sunt omul care să se descurajeze cu uşurinţă, şi eu vă asigur că referendumul va avea loc.

Realizator: Chiar dacă parlamentul spune "nu"? În cazul în care se întruneste şi acordă acest aviz consultativ?

Traian Băsescu: Da. Chiar dacă spune nu, este un aviz consultativ şi preşedintele are dreptul să treacă peste avizul negativ al parlamentului. Dar poate că, dincolo de partea formală, legală, întrebarea este de ce preşedintele vrea un referendum odată cu alegerile prezidenţiale. În primul rând, cred că ar trebui să ştie ascultătorii pentru ce vreau să convoc acest referendum. Eu propun românilor să fie de acord cu desfiinţarea unei camere a parlamentului, adică Parlamentul României să aibă o singură Cameră, şi reducerea numărului de parlamentari de la 471, câţi sunt acum, la maximum 300 - dar pot fi şi mai puţini; dar maxim 300. Deci, mai puţin 171 de parlamentari. Şi o să vă spun raţiunea acestui obiectiv politic pe care îl am. De la începutul mandatului am vorbit despre nevoia reformării clasei politice. Ca şi în alte domenii, pentru că nu e singurul, nici aici nu mi-am putut atinge obiectivele - din motive pe care nu le explic, dar sunt realităţi. Ce văd eu văd şi românii, ce văd românii văd şi eu: că nu toate obiectivele pe care mi le-am propus au fost atinse. Unul dintre obiective a fost reforma clasei politice şi reducerea corupţiei. Reducerea numărului de parlamentari face parte din procesul de reformare a clasei politice care a avut un prim început şi am utilizat tot referendumul pentru introducerea votului uninominal. Acum este partea a doua, reformarea parlamentului. Nu avem nevoie de un parlament atât de mare. Spre exemplu, noi avem un Senat cu o sută patruzeci şi ceva de senatori, iar Statele Unite, la o populaţie de 250 de milioane de locuitori, au un Senat cu 100 de senatori. Acest lucru poate fi foarte bine exemplificat pentru ceea ce eu numesc corupţia statului.

Realizator: De ce? Care e legătura?

Traian Băsescu: Este profundă. Legătura între corupţie şi acest exemplu. Statul a devenit în aceşti 20 de ani un stat care îşi protejează clientelele. Avem un parlament mult mai mare decât ar trebui să avem, dar acolo este o clientelă politică ce trebuie servită de partide; avem pensii speciale pentru anumite categorii pe care partidele le susţin şi, prin legi speciale, le-au dat salarii speciale, şi avem pensii speciale pentru pensionari speciali, pe care partidele de asemenea îi susţin - şi sunt doar câteva exemple. Acesta este un mod de a legaliza corupţia: creezi clase, categorii speciale, foarte bine plătite, cu pensii foarte bune şi cu poziţii foarte bune. Un exemplu similar este cel cu agenţiile, pe care Guvernul Boc şi-a asumat răspunderea pentru desfiinţare. S-a constatat că peste 100 de agenţii nu erau cerute de niciun organism internaţional, dar aveau salarii foarte mari, până la 30.000 de euro, şi erau locurile în care se plasa clientela politică. Face parte din sistemul de stat corupt. Eu am vrut să modific acest sistem chiar, şi este ca probă faptul că am declanşat un referendum pentru curăţarea clasei politice prin introducerea votului uninominal. Nu am reuşit, cum nu am reuşit nici în alte domenii, şi în mod categoric sunt la fel de nemulţumit ca şi românii că nu am reuşit; dar asta nu înseamnă că nu continui. Iar chemarea românilor la referendum va fi ocazia în care românii pot spune politicienilor: "Da, domnilor politicieni, o singură cameră şi un parlament nu cu 471 de parlamentari, ci cu 300 maxim". Deci, este, face parte din reforma statului.

Realizator: Dar de ce mai puţini parlamentari nu ar proceda la fel, dacă acestea ar fi năravurile?

Traian Băsescu: Păi aici vorbim de năravul de a sta cu buzunarele deschise să îţi intre banii publici în buzunare. Iată că...

Realizator: Bine-bine, dar de ce mai puţini n-ar face la fel?

Traian Băsescu: În primul rând, pentru că i-ai îngrădit prin lege - da? Acum avem legea salarizării, legea pensiilor, care nu mai pune deoparte nici parlamentarii, nici justiţia, nici diplomaţii, deci diverse alte categorii speciale. Avem legea, în primul rând. În al doilea rând, un număr mai mic de parlamentari înseamnă bani mai puţini. Un parlamentar costă extrem de scump; am văzut şi în presă evaluări, un parlamentar costă circa 10.000 de euro pe lună, cu toate facilităţile pe care le are. Dar gândiţi-vă ce aparat este în jurul unui parlamentar şi în jurul unei camere în plus. Şi aceştia fac parte tot din categoriile speciale - au salarizare specială, personalul, ş.a.m.d. Şi gândiţi-vă că acesta este doar un exemplu în raport cu toate structurile care au fost corupte cu bani publici ca să fie loiale puterii. Eu vreau să ne debarasăm de acest sistem de a avea categorii socio-profesionale loializate prin utilizarea banilor publici. Este una dintre formele de corupţie a statului. Nu vorbim numai de corupţia individuală a unui ministru, a unui parlamentar; este o formă de corupţie a statului. Este o neîmplinire a mea, şi vreau să profit de alegerile prezidenţiale pentru a-i chema pe români la referendum să se pronunţe pe această temă - dacă vor o singură cameră a parlamentului, dacă vor reducerea numărului de parlamentari de la 471 la 300 maxim.

Realizator: Domnule preşedinte, după ce acest referendum va fi produs, dacă se va produce - eu pun dacă fiindcă e datoria mea...

Traian Băsescu: Eu vă asigur că se va produce, pentru că voi emite decretul de organizare a referendumului indiferent de opţiunea parlamentului, dacă da sau nu.

Realizator: Deci, avem asigurarea că acest referendum se va întâmpla.

Traian Băsescu: Eu vă garantez că se va întâmpla.

Realizator: Dacă va fi validat răspunsul electoratului, ce traseu urmează după aceea?

Traian Băsescu: Urmează modificarea Constituţiei, deci...

Realizator: De către parlament.

Traian Băsescu: De către parlament şi aprobarea ei de către...

Realizator: Din nou prin referendum.

Traian Băsescu: ...prin referendum, de către popor. Probabil că se va urmări un moment prielnic - când vor fi alegeri europarlamentare sau alegeri naţionale sau alegeri locale. Nu se va organiza un referendum separat pentru Constituţie.

Realizator: Am înţeles. Domnule preşedinte, trebuie să mergem la situaţia politică actuală.

Traian Băsescu: La zi.

Realizator: Sunteţi confruntat cu ea, suntem confruntaţi cu ea, prin repercusiunile pe care le are asupra vieţii noastre zilnice. Avem o mulţime de incertitudini politice. Deocamdată aş numi doar două certitudini, şi anume nominalizarea unui candidat la funcţia de prim-ministru de către dumneavoastră, domnul Lucian Croitoru, şi faptul că o coaliţie, PSD-PNL-UDMR şi minorităţile naţionale, a anunţat că susţine un alt candidat la funcţia de prim-ministru. Aţi avut trei candidaţi la această funcţie.

Traian Băsescu: Da, aşa este.

Realizator: Aţi descris doar doi dintre aceia în discursul de ieri, de la Palatul Cotroceni.

Traian Băsescu: Aşa este.

Realizator: Cine a fost al treilea?

Traian Băsescu: A fost un politician al PD-L, pentru că PD-L susţine ideea primului-ministru ca fiind al unui partid. Şi bineînţeles ei, având numărul cel mai mare de parlamentari, aşa cum a rezultat din alegeri, susţin că de la PD-L ar fi trebuit să fie desemnat...

Realizator: Dar nu ne spuneţi cine?

Traian Băsescu: Nu, nu, n-are rost să-i aduc...

Realizator: De ce?

Traian Băsescu: Pentru că este o propunere respinsă, şi atunci la ce să-l mai pun pe...

Realizator: E respinsă definitiv?

Traian Băsescu: Este respinsă definitiv de mine în acest moment. Am optat pentru o soluţie de mijloc, între exigenţele PD-L, partidul cu cel mai mare număr de parlamentari, şi exigenţele coaliţiei ad-hoc care s-a format la GRIVCO, în birouri...

Realizator: De unde ştiţi?

Traian Băsescu: Ştiu foarte bine; luaţi informaţia aşa cum e -, ...care propuneau un candidat pentru care am tot respectul, dar din acest punct de vedere a trebuit să îmbin exigenţele ambelor părţi. Nu puteam să nu ţin cont de punctul de vedere al unei coaliţii şi nu puteam să nu ţin cont de punctul de vedere al partidului care a câştigat alegerile prin numărul de parlamentari la alegerile din 2008. Şi atunci am spus că soluţia unui independent de o factură profesională excelentă, cu experienţă de patru ani ca reprezentant al României la FMI, cu excelentă experienţă în BNR, profesor doctor în economie, era ceea ce ne-ar fi trebuit acum, pentru că nu avem obiectiv anticriză mai important decât să tragem cele două tranşe de bani pe care urmează să le primim şi care totalizează 2,5 miliarde de euro şi care sunt destinaţi în cea mai mare parte a lor pentru acoperirea deficitului bugetar. Deci, mi s-a părut că este soluţia ideală pentru România în momentul de faţă. Sigur, soluţia ideală ar fi fost Mugur Isărescu, dar nu puteai să iei guvernatorul BNR pe timp de criză şi să-l duci la guvern. S-ar fi pus un semn de întrebare pe capacitatea BNR de a face faţă perioadei de criză.

Realizator: Dar păstraţi acel nume în vederile dvs, în eventualitatea în care domnul Croitoru nu reuşeşte să formeze o majoritate? Discuţiile care au început astăzi nu sunt foarte favorabile domniei sale.

Traian Băsescu: Nu sunt. Va trebui să mergem până la capăt cu epuizarea prevederii constituţionale ca în zece zile domnul Croitoru să depună formula unui cabinet la parlament şi parlamentul va trebui să decidă. Aici aş vrea să vă fac o precizare: dacă aţi observat, lideri politici ai acestei coaliţii ad-hoc nici măcar nu au un punct de vedere comun. Domnul Crin Antonescu spune că au un candidat, pe domnul Johannis, pentru până în 2012, domnul Mircea Geoană spune că domnul Johannis ar fi fost o soluţie valabilă pentru ei până la alegerile prezidenţiale, deci o consider o candidatură lipsită de seriozitate. Şi nu ştiu cum Mircea Geoană a putut să se aşeze în remorca unei soluţii pe care nu o agreează. Deci, el a declarat public că vede soluţia Johannis ca pe o soluţie pentru până pe 21 decembrie - sau, în orice caz, până la terminarea alegerilor prezidenţiale. Domnul Antonescu spune că e o soluţie până în 2012. Mie mi-a fost foarte clar că PSD va încerca dărâmarea unui guvern Johannis imediat după prezidenţiale.

Realizator: Cum?

Traian Băsescu: Prin vot în parlament, cum a căzut şi guvernul Boc.

Realizator: Va spune că nu mai e posibilă imediat o moţiune de cenzură.

Traian Băsescu: Ba da, pentru că va fi o nouă sesiune în luna ianuarie.

Realizator: Din 1 februarie.

Traian Băsescu: Da. Deci, n-avea rost să plec pe o variantă care oricum se anunţa dificil de susţinut politic şi nici nu aveam niciun fel de dispoziţie să intru într-un joc al intereselor partidelor, care şi până când să menţină premierul. Obiectivul meu a fost să dau un premier capabil de performanţă în perioadă de criză economică.

Realizator: Pentru câţi ani?

Traian Băsescu: Cât va rezista. Eu nu vreau schimbări de guverne. Mi-aş dori ca guvernul Croitoru să stea până la alegerile din 2012, dacă va reuşi să fie instalat. Eu cred că toţi politicienii trebuie să înţeleagă că au făcut o boacănă: au trântit un guvern în plină criză din motive politicianiste, în loc să fi aşteptat completarea guvernului... Atunci când premierul Boc mergea în parlament, completau guvernul şi mergeau lucrurile înainte. Au suprapus peste criza economică - care nu-i afectează pe politicienii care au votat în parlament căderea guvernului, ci îi afectează exact pe românii mulţi, românii săraci - o criză politică teribilă, care ce efecte poate avea? După cum aţi văzut, FMI şi-a amânat vizita de evaluare pe care trebuia s-o facă începând cu săptămâna viitoare. Reacţia Fondului a fost: "Venim imediat ce aveţi guvern instalat". Or, România nu poate să asigure plata pensiilor şi a salariilor fără a primi tranşele de la FMI şi de la UE, care totalizează...

Realizator: Este chiar atât de mare riscul?

Traian Băsescu: Da.

Realizator: De când devine iminent acest risc? Din ce lună a anului? Fiindcă lumea este îngrijorată.

Traian Băsescu: Da. Eu sper politicienii să înţeleagă. Riscul iminent este din decembrie. În decembrie să nu putem plăti salarii, dacă nu încasăm tranşele de la Fond şi de la UE. Din aceşti 2,5 miliarde, doar 750 de milioane merg în BNR, restul sunt pentru finanţarea deficitului bugetului de stat. Şi aici avem trei categorii care pot suferi: plata investiţiilor deja făcute, plata salariilor, plata pensiilor - sigur, nu toate. Deci va trebui guvernul să opteze - ce nu plăteşte.

Realizator: Care guvern, până la urmă?

Traian Băsescu: Orice guvern. Ori că va fi un guvern legitim, votat de parlament, ori că va fi guvernul interimar, va trebui să opteze unde nu face plăţi. Cu certitudine, investiţiile nu vor fi plătite, şi atunci mii de oameni care lucrează pe şantiere, pe la autostrăzi, pe la lucrări nu-şi vor primi salariile, sau nu se va plăti integral salariul bugetarilor sau nu se vor plăti integral pensiile. Deci este un lucru care nu-i de joacă, şi eu n-o spun ca să fac nicio presiune publică, dar trebuie să fim conştienţi ce am făcut când am doborât guvernul. Nu există justificare ca pentru interese de campanie electorală să dărâmi un guvern - acel interes "vai, se fură alegerile". Ca dovadă, am declanşat demersurile ca alegerile prezidenţiale să fie asistate, să fie supravegheate de OSCE - cred că astăzi premierul va şi aproba prezenţa OSCE; este un memorandum făcut -, pentru că joaca asta de-a trântit guvernul, chipurile de frica alegerilor, este o invenţie. A fost o perdea sub care s-au ascuns jocurile politice. În plus, doamnă, trebuie să vă spun foarte sincer: nu vine bine nimănui - şi eu aş vrea să ştiu ce părere au românii dacă ar şti că această combinaţie politică s-a format într-o discuţie la sediul firmei GRIVCO, cu domnul Voiculescu în capul mesei, cu Adrian Năstase, cu Hrebenciuc, cu Marko Bela, cu domnul Iliescu prezenţi acolo.

Realizator: Aţi spus că ştiţi sigur lucrurile astea, nu sunt din presă.

Traian Băsescu: Eu vă asigur că informaţiile sunt corecte; sunt de la un om care a fost acolo, ca să nu mergeţi cu fabulaţii...

Realizator: Au o "cârtiţă" între ei.

Traian Băsescu: Ca să nu mergeţi cu fabulaţii - serviciile secrete sau nu ştiu ce.

Realizator: Şi care dintre aceşti oameni oare ar putea...

Traian Băsescu: Nu are relevanţă. Cum dumneavoastră nu vă devoalaţi sursele, nici eu nu o să spun care dintre oamenii politici de acolo a fost la stabilirea îngropării guvernului Boc şi la stabilirea formării acestei coaliţii sui-generis.

Realizator: E sui-generis, dar au pus-o pe hârtie.

Traian Băsescu: Doamnă, au pus-o pe hârtie, numai că nu au pus-o pe Constituţie.

Realizator: Adică?

Traian Băsescu: Ştiţi, aici e problema. Dacă am traduce ce spun liderii acestor partide am spune cam aşa: partidele politice desemnează candidatul la funcţia de prim-ministru, preşedintele ia notă şi emite decretul şi parlamentul validează. Or, Constituţia spune cu totul altceva la art.103 - are mai multe aliniate; o să fiu sintetic. Constituţia spune că preşedintele consultă partidele. Eu le-am consultat şi am constatat divergenţe inclusiv în sânul coaliţiei de la GRIVCO, în care unul spune că e prim-ministru pentru două luni, altul spunea că e pentru trei ani. Am constatat aceste divergenţe în interiorul coaliţiei, dar şi divergenţa cu partidul câştigător al alegerilor, cu PD-L, care voia un alt premier şi un premier politic, nu un premier tehnocrat. În această situaţie, mi-am exercitat dreptul constituţional... şi nu drept, obligaţia constituţională de a nominaliza un prim-ministru. Am încercat să satifac într-un fel sau altul...

Realizator: Pretenţii şi de la unii şi de alţii; şi numai unii au fost mulţumiţi până la urmă, adică PD-L a acceptat.

Traian Băsescu: Nu, nici PD-L nu-i mulţumit, dar îşi dă seama că trebuie rezolvată problema crizei. PD-L este nemulţumit că n-am nominalizat un politician de la PD-L, însă probabil că au avut capacitatea să înţeleagă că trebuia să găsesc o soluţie care să împace oarecum şi exigenţele alianţei de la GRIVCO. Am făcut această propunere. Este dreptul şi obligaţia mea constituţională. Aici începe nominalizarea, şi nu la GRIVCO sau la partide. Mai departe, acest premier trebuie să-şi facă o listă a cabinetului - sigur, încercând să ajungă la nişte înţelegeri de susţinere şi cu partidele politice. Eu am recomandat, dacă este posibil, o reprezentare a tututor partidelor în cabinet, chit că menţinem un cabinet mai larg - nu mai larg decât atât, dar nu o contracţie a cabinetului ca număr de posturi, ci un cabinet care să dea satisfacţie fiecărui partid, pentru că oricât aş vrea să facem economie de bani, cea mai mare pierdere o avem pentru că nu avem un cabinet în funcţie.

Realizator: Din cauza crizei politice.

Traian Băsescu: Da. Mecanismul este: eu propun parlamentului un prim-ministru şi parlamentul aprobă sau nu. Nu eu numesc primul-ministru. Deci, aici începe derularea proiectului, şi nu la Grivco, nu la partide. Partidele sunt consultate. Ele se manifestă numai în parlament. Dacă aş fi acceptat o astfel de soluţie, vă asigur că încălcam Constituţia.

Realizator: Cum?

Traian Băsescu: Pentru că nu o să găsiţi niciun articol în Constituţie care spune că partidele aflate la GRIVCO stabilesc o majoritate. Majoritatea se stabileşte prin vot în parlament.

Realizator: Ştiţi ce au invocat partidele politice, domnule preşedinte? Două lucruri: un articol din regulamentul Senatului şi al Camerei Deputaţilor şi un articol din Legea partidelor politice, care le...

Traian Băsescu: Nu-mi sunt opozabile, doamnă.

Realizator: ...care lege le permite să formeze coaliţii politice în parlament, inclusiv aşa, generale, fără un program...

Traian Băsescu: Deci, în parlament, atenţie! În parlament. Fără să le înregistreze juridic.

Realizator: Exact. Şi dacă vor face acest lucru în parlament?

Traian Băsescu: Păi, să-l facă acolo în momentul votului, sau pot să se ducă să-l facă şi înainte...

Realizator: Dar dacă fac înainte şi vă trimit?

Traian Băsescu: Da, pot să-mi trimită orice hârtie. Constituţia nu aşază înaintea deciziei de desemnare a preşedintelui nicio altă obligaţie decât consultarea partidelor. Alianţele pe care le fac le fac în parlament şi votează sau nu votează premierul propus cu lista cabinetului. S-a încercat un fel de... Pentru că în Constituţie este stabilit şi echilibrul între preşedinte şi parlament din acest punct de vedere. Nici preşedintele nu poate fi neglijat şi îndepărtat din acest proces, nici parlamentul. Şi atunci Constituţia spune aşa: preşedintele se duce - şi, în cazul nostru, merge cu domnul Croitoru; parlamentul îl respinge...

Realizator: Sau îşi depune mandatul...

Traian Băsescu: Deci, sunt mai multe variante.

Realizator: Sigur.

Traian Băsescu: Dar vorbim de relaţia premier-preşedinte, premier desemnat-parlament. Deci, Constituţia dă parlamentului instrumentul de a respinge propunerea preşedintelui, iar această majoritate sui-generis de la GRIVCO se va putea manifesta prin votul în parlament. Şi este respinsă propunerea preşedintelui. Preşedintele trebuie să facă din nou consultări şi o prezintă din nou parlamentului, care poate să o aprobe sau să n-o aprobe. Deci, Constituţia stabileşte echilibrul. Sigur, în pasul trei, pe urmă, Constituţia spune: "Dacă parlamentul nu vrea două propuneri, preşedintele poate emite decretul de dizolvare a parlamentului". Pentru că...

Realizator: După...

Traian Băsescu: După 60 de zile.

Realizator: Nu numai. Şi să zicem că...

Traian Băsescu: După două guverne picate.

Realizator: ... nu în ultimele şase luni de mandat.

Traian Băsescu: Nu, ci în prima zi după alegeri.

Realizator: Exact.

Traian Băsescu: Deci, pe data de 7 decembrie. Dacă au trecut 60 de zile.

Realizator: După depunerea în parlament a jurământului.

Traian Băsescu: Nu, doamnă, preşedintele în funcţie face treaba asta. Nu-l aşteaptă nimeni pe noul preşedinte. Pentru că şi Constituţia pleacă de la premisa că preşedintele care lucrează strâns cu premierul are un drept să se pronunţe asupra premierului cu care vrea să lucreze. A exclude dreptul preşedintelui de a se pronunţa asupra premierului este o situaţie în care se poate crea varianta în care preşedintele şi premierul nu colaborează - ceea ce ar fi un dezastru pentru ţară, pentru că atribuţiunile celor doi se împletesc.

Realizator: S-a cam văzut.

Traian Băsescu: Da, s-a văzut în mandatul domnului Tăriceanu, în ultimii doi ani. Dar trebuie să vă spun un lucru: niciodată premierul Tăriceanu nu a refuzat cooperarea pe probleme care ţineau de securitate naţională, de politică externă. Nu s-a întâmplat un astfel de incident. Ne-am plăcut, nu ne-am plăcut, am lucrat.

Realizator: Şi atunci, am putea, ca electorat, ca opinie publică, să avem în vedere varianta că pe 7 decembrie să avem riscul unor alegeri anticipate?

Traian Băsescu: Acest risc există, dar eu sper să nu se producă, pentru că nu trebuie create precedente în care atribuţiunile constituţionale ale uneia dintre părţi sunt înfrânte prin abuzul celeilalte. Şi cel puţin eu, având responsabilitatea să veghez la respectarea Constituţiei, nu voi permite crearea de precedente care anulează atribuţiuni ale uneia dintre părţi: nici ale parlamentului - parlamentul are dreptul să se manifeste, şi partidele, în plenul parlamentului; preşedintele are dreptul să se manifeste la desemnarea primului-ministru. Şi eu, repet, am convingerea că am făcut o ofertă bună pentru ţară şi pentru partidele politice prin desemnarea domnului Lucian Croitoru. Am această convingere.

Realizator: Domnule preşedinte, aţi vorbit despre faptul că au fost suspiciuni în legătură cu fraudarea alegerilor, au fost formulate suspiciuni legate de şefia Ministerului de Interne. Cum credeţi că ar trebui să arate...? - vin la această întrebare pentru că aţi propus la un moment dat partidelor politice să aibă un independent la Ministerul de Interne.

Traian Băsescu: Aşa e.

Realizator: Sau din opoziţie, dar, mă rog, opoziţia de la acea vreme nu mai ştim care este acum.

Traian Băsescu: Da.

Realizator: Vă menţineţi această sugestie pentru cabinetul Croitoru sau pentru alt cabinet de după cabinetul Croitoru?

Traian Băsescu: Uitaţi, o să fiu foarte sincer. Nu vreau să afectez cu nimic deciziile primului-ministru desemnat. Am ideile mele, am recurs la ministrul Blaga după ce PSD a plecat din guvern, dar n-aş vrea să fac aprecieri acum, pentru că s-ar putea interpreta - preşedintele îi dă primului-ministru desemnat instricţiuni prin mass media. Scuzaţi-mă că aş vrea să păstrez discreţie asupra opţiunilor mele sau a punctelor mele de vedere legate de desemnarea de la Interne.

Realizator: Deci nu ne puteţi spune nici dacă aţi dori un guvern de politicieni sau de tehnocraţi.

Traian Băsescu: A, doresc un guvern politic. Eu ştiu ce înseamnă în ziua de astăzi un guvern de tehnocraţi. Atenţie, nu exclud ca la un minister sau altul să ai un tehnician, dar preponderent guvernul trebuie să fie format din oameni politici, pentru că altfel, în spatele tehnocraţilor se vor aşeza politicienii - "nene, eu te-am desemnat; faci aşa în guvern" - şi va fi o exercitare netransparentă a puterii. În mod categoric, susţin ideea unui guvern puternic consolidat politic, pentru că numai aşa poate rezista şi poate face reformele de care România are nevoie. Vă spuneam că trebuie să eliminăm această corupţie legalizată prin legi speciale, pensii, salarii. Noi ne chinuim să dăm 300 de lei pensie minimă şi alţii ies la pensie nu cu salariul, cu 80% din venitul pe ultima lună - fac parte din clientelă şi îşi dau prime, îşi dau al 13-lea salariu în ultima lună şi ies la pensie cu pensii de trei, patru, cinci ori mai mari decât salariul preşedintelui României. Aici este efortul major pe care trebuie să-l facem în perioada următoare. Şi fiind vorba de acest efort, el nu poate fi făcut decât cu puternică susţinere politică. Uitaţi-vă şi în acordul cu FMI - trebuie făcută noua lege a pensiilor, noua lege a salarizării, care au ca obiectiv exact desfiinţarea acestor privilegii. Şi aici aş vrea să fac o precizare. Se vorbeşte foarte mult că pensiile militare vor fi afectate; nu-i adevărat. Şi acum pensiile militare sunt plătite din bugetul de stat direct Ministerului Apărării Naţionale. În continuare vor fi plătite tot din bugetul de stat, dar de data aceasta Ministerului Muncii. Iar pentru ofiţerii, pentru militarii activi contribuţia li se va adăuga la salariu, în aşa fel încât să înceapă şi ei să contribuie. Nu vreau să contrazic cu nimic, dar cred că sistemul de pensii militare trebuia lăsat la sistemul de pensii militare, pentru că în toate ţările militarii sunt cu un sistem de pensionare separat şi cu un tratament altfel. Bun, nu-i rău nici aşa, dar vă asigur că aceasta este măsura pe care o prevede legea: compensarea de către bugetul de stat în aşa fel încât militarii pensionaţi să-şi primească pensiile în continuare fără nicio problemă.

Realizator: Pe de altă parte, aţi spus că un guvern de tehnocraţi ar fi format din oameni mai vulnerabili, care ar fi nu presaţi de...

Traian Băsescu: Manipulaţi de cei care i-au numit.

Realizator: Dar eu îmi permit să vă contrazic cu următorul argument, pe care l-aţi adus chiar dvs: legile acestea speciale au fost făcute atunci când în guvern erau oameni politici.

Traian Băsescu: Da, sigur că da. Şi când în parlament erau oameni politici şi oricând. Dar asta nu contrazice ceea ce eu spun. Nu cred în forţa politică a tehnocratului, iar deciziile sunt numai politice, dacă observaţi. Cu Lucian Croitoru am făcut un compromis. Va trebui să-şi asigure susţinerea măcar a unui partid pentru a duce reformele, a unuia dintre cele două partide mari, fie că e PD-L, fie că e PSD. Va trebui susţinut, pentru că astfel de reforme radicale ale statului nu pot fi făcute de oameni fără sprijin politic. De aceea a putut Boc, pentru că avea sprijin politic...

Realizator: Pentru că avea o coaliţie de 70%.

Traian Băsescu: Şi de aceea a căzut, pentru că a făcut reforme care vizau această clientelă specială favorizată, ale cărei favoruri au fost dobândite prin legi. Dar ce-a făcut Boc a fost extraordinar, adică a încercat să restabilească echitatea în sistemul românesc - fie că ne referim la salarii, fie că ne referim la pensii, fie că ne referim la acele căpuşe care erau agenţiile şi care aveau salarizări speciale. Deci, echitatea trebuie restabilită, şi acest lucru nu-l poate face decât un premier foarte puternic susţinut. Eu sper ca domnul Croitoru...

Realizator: Aţi spus că cel puţin un partid mare din parlament. Dar asta nu asigură ceea ce dvs aţi numit în repetate rânduri "o majoritate transparentă".

Traian Băsescu: Aşa este. Ea va trebui anunţată. În niciun caz nu se va putea merge pe o majoritate netransparentă, care generează şantajul. Guvernul Tăriceanu de ce credeţi că a aruncat cele 3,2 miliarde de euro din fondul de dezvoltare în ultimele două luni din 2008? Exact pentru că a fost şantajat de PSD din parlament. O majoritate netransparentă nu asigură libertatea guvernului de a acţiona conform priorităţilor, ci îşi păstrează scaunul contra bani daţi la nu ştiu ce primari, contra bani daţi nu ştiu unde, contra salarii mărite la nu ştiu ce categorie specială şi aşa mai departe. Deci şantajul nu poate funcţiona, trebuie să fie o majoritate transparentă, pe care o vom vedea la prezentarea cabinetului în parlament.

Reporter: Pe de altă parte, această majoritate transparentă şi foarte consistentă pe care am constatat-o cu toţii a dus la un fenomen... nu ştiu, nu e cazul să-l apreciez eu, dar îl putem constata, şi anume politizarea foarte mare a aparatului administrativ, acuzată de toată lumea.

Traian Băsescu: Aşa este. Dacă vă aduceţi aminte, eu am avut obiecţii când guvernul...

Reporter: Eraţi chiar la RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI - la un moment dat aţi spus lucrul acesta.

Traian Băsescu: Da, şi-am mai spus-o şi în ţară. Am avut obiecţii la acea ordonanţă de urgenţă. Dar ce aş vrea să înţelegeţi foarte bine: un preşedinte nu se poate opune actelor normative emise de un guvern, mai ales când ei negociază acolo, cele două partide. Dacă au responsabilitate, fac o negociere corectă, echitabilă. Dacă domină politicul, fac o trăznaie de genul acelei ordonanţe de urgenţă prin care s-au înlocuit şefii din teritoriu ai instituţiilor care ţineau de ministere.

Reporter: Dar sunt de vină şi unii şi alţii?

Traian Băsescu: Da, în mod egal; în mod egal. Dar a fost condiţia să stea împreună, probabil.

Reporter: Oare cine a pus-o, dintre cele două părţi?

Traian Băsescu: Nu contează, oricare dintre ele, tot toxică a fost condiţia, sau abordarea. Bun, aici ne va trebui o lege care să spună foarte clar până la ce nivel se schimbă şefii, odată cu schimbarea structurii guvernului.

Reporter: De acord cu dumneavoastră, dar să nu mai existe după aceea ordonanţe de urgenţă.

Traian Băsescu: Ei, aici e problema. E ca şi propunerea pe care o face Crin Antonescu legat de referendum - de ce să mergem la referendum să întrebăm dacă vrem o singură cameră şi reducerea parlamentarilor la maxim 300, că putem stabili numărul de parlamentari prin lege. Da, dar a doua zi îl modifici, după ce trec alegerile. Deci ne trebuie o formulă tare, numărul de parlamentari, aşa cum va rezulta din referendum, va trebui înscris în Constituţie.

Reporter: După ce rezultă din referendum. Chiar, întrebarea la referendum va viza şi fix numărul de parlamentari?

Traian Băsescu: Nu. Va fi maxim, pentru că intenţia mea nu este să stabilesc ceea ce ar trebui să stabilească partidele: norma de reprezentare în parlament. Şi atunci am spus: pun un maxim, care ar asigura o normă extrem de convenabilă: circa 70.000 de români la un parlamentar.

Reporter: Cred că asta e norma acum.

Traian Băsescu: Da, pentru că sunt trei sute treizeci în camera inferioară. Deci, un 70.000-75.000, undeva aici, este o normă rezonabilă. Dacă domnii parlamentari vor considera că în Constituţie trebuie să fie o normă de 100.000, şi eu cred că este posibil, n-au decât să stabilească faptul că vom avea 220 de parlamentari, şi nu 300. Dar aici am considerat că trebuie lăsată partidelor libertate să stabilească o normă. Dacă ar fi fost după mine, eu puneam 220 de parlamentari - un parlamentar la 100.000 de locuitori. Însă am plecat de la premisa că sunt multe oraşe cu sub 100.000 de locuitori, şi sunt oraşe importante, şi atunci am spus să las aici o marjă de manevră parlamentarilor.

Realizator: Dar va trebui să apelaţi la voinţa politică a unei majorităţi, după ce acest referendum îşi va fi spus cuvântul, pentru ca să opereze aceste schimbări, şi este vorba despre o voinţă politică de mai bine de două treimi în parlament.

Traian Băsescu: Aşa este, numai că v-aş aduce aminte un astfel de eveniment legat de votul uninominal. Dacă vă aduceţi aminte, când am cerut să fie introdus, l-au refuzat. Ca atare, m-am dus la referendum. Chiar dacă nu au venit jumătate plus unu din numărul de electori, parlamentarii n-au putut să nu ţină cont că 80% din cele 4,3 milioane cât s-au prezentat la vot au dorit vot uninominal, şi atunci au modificat legea. Au mers pe o cale de mijloc, dar oricum au introdus o formă de vot uninominal. Ea va trebui ajustată, probabil. Eu sunt adeptul votului uninominal ori într-un singur tur, ori în două tururi, pentru că acum avem foarte mulţi parlamentari care au fost pe locul II-III-IV şi au intrat în parlament şi foarte mulţi oameni care au avut peste 40%, au fost pe locul I în colegiul lor - nu au intrat în parlament. Nu-i o formă de echitate şi chiar nu-i o formă de a satisface electoratul. Ei ştiu că l-au votat pe X în marea lor majoritate, 48%, şi intră cel de pe locul III, care a luat 7%.

Realizator: De acord cu dvs, dar la nivelul ţării se pot aduna foarte multe voturi care să nu îşi găsească reprezentarea în opţiunea lor politică. Este vorba şi despre culoare politică şi despre...

Traian Băsescu: Doamnă, vă place democraţia din Marea Britanie?

Realizator: Îmi place democraţia de orice fel este ea, atunci când este înţeleasă adevăratul sens al cuvântului - adaptarea la realităţi.

Traian Băsescu: Sigur, eu aş adapta la realităţi. După cum observaţi, nimeni nu mai reuşeşte să obţină 50% în alegeri şi trebuie să mergem cu guvernele în coaliţie. Nicio coaliţie nu a dat randament, fie că a fost coaliţie din '96-2000, fie că a fost cea cu Alianţa "D.A." şi UDMR, fie că a fost aceasta cu PD-L şi PSD. Deci, în România coaliţiile nu rezistă, nu-şi pot duce mandatul la bun sfârşit. Şi atunci întrebarea este: nu este mai corect să creăm un sistem electoral care să genereze polarizare masivă şi să avem două mari partide, când câştigă - şi, sigur, UDMR nu poate lipsi în nicio formulă, UDMR va fi prezent, că are Harghita, Covasna, Satu Mare, Bihor, Mureşul, judeţe în care are concentrare mare, şi va intra în parlament în mod obligatoriu. Dar îmi pun întrebarea: nu este mai corect să avem două mari blocuri politice, cu un arbitru la mijloc, UDMR? Întotdeauna mandatul se dă partidului mare care are cel mai mare număr de scaune în parlament, număr de locuri. În orice democraţie aşa se procedează. Numai cei care vor s-o balcanizeze spun că mai iau 5% de aici, 5% de colo "şi aşa o facem". Deci în orice democraţie, pentru că nici în Marea Britanie nu obţine mai nimeni 51%, dar au introdus un sistem de compensare, în aşa fel încât să aibă 50% să poată guverna. Şi atunci guvernezi 4 ani şi pe urmă îţi spune electoratul: "Domnilor de la partidul X, aţi guvernat 4 ani, n-aţi fost buni; votăm preponderent cu celălalt partid şi îl aducem pe el la guvernare". Aşa, votează românii cu PD-L, cu PSD, câte 35% la fiecare, diferenţă de 2-3 mandate, şi pe urmă se trezesc cu o coaliţie pentru care n-au nici unii nici alţii simpatie. Deci, cred că trebuie să revizuim sistemul electoral. Eu am fost partizanul unei astfel de revizuiri; s-a făcut, aşa cum v-am spus, o jumătate de drum, cu introducerea votului uninominal compensat. Va trebui să avem vot uninominal.

Realizator: În ideea că măcar şi aceia care au fost pe locul II, pe locul III - şi sunt destui, aveţi perfectă dreptate - tot se simt obligaţi să răspundă în faţa colegiului în care au fost aleşi.

Traian Băsescu: Da.

Realizator: Adică ăsta a fost unul dintre argumentele dumneavoastră atunci când aţi pledat, şi anume că se creează o legătură şi pentru cei de pe locurile II şi locul III, eventual, dar sunt reprezentate...

Traian Băsescu: Aşa este. Este mult mai puternică legătura între... Sigur că da. Dar nu corespunde simpatiei majoritare.

Realizator: Sunt reprezentate toate culorile politice semnificative în parlament.

Traian Băsescu: Evident, avem puncte de vedere diferite. Eu caut o formulă de garantare a bunei guvernări.

Realizator: Eu caut să vă incit.

Traian Băsescu: Este clar că nu vom mai avea, probabil decenii de acum înainte, vreun partid cu 51%, şi avem experienţa a 20 de ani în care am avut trei mandate cu coaliţii: '96-2000, 2004-2008, 2008 şi până acum. Am avut coaliţii; toate s-au spart, s-au certat. Este clar că ne trebuie un sistem electoral care să dea mai multă consistenţă câştigătorului.

Realizator: Dar de ce s-au certat? De ce s-a rupt, până la urmă, ultima coaliţie?

Traian Băsescu: Doamnă, am discutat foarte mult. Trebuie să-i chemaţi pe cei de la cele două partide.

Realizator: Totul a pornit de la Ministerul de Interne.

Traian Băsescu: Nu-i adevărat. La Ministerul de Interne au avut posibilitatea să numească alt ministru. Problema aici a fost legată de interesele PSD şi ale domnului Geoană. Dacă aţi urmărit atent cercetările sociologice după intrarea lui Oprescu, ajunsese foarte aproape, la 2-3 procente de Geoană. Şi atunci, strategii americani i-au spus: "Domnule Geoană, rişti să nu intri în turul doi. Singura soluţie este să generezi o polarizare masivă între cele două partide mari". Polarizarea s-a... Ce justificare ai să scoţi opt miniştri? Când premierul propune remanierea unuia din ei, tu mai scoţi opt?

Realizator: PSD a argumentat că nu aţi avut reproşuri la adresa domnului Nica - nu a avut premierul reproşuri la adresa domnului Nica.

Traian Băsescu: Doamnă, din câte ştiu, le-a făcut publice şi n-a făcut ce trebuia făcut.

Realizator: Înainte să se fi întâmplat revocarea, nu ar fi avut reproşuri. Deci, lucrurile ar fi mers la toate direcţiile din Ministerul de Interne în ordine.

Traian Băsescu: Extraordinar. Ia întrebaţi-l pe domnul Nica dacă s-a dus cu numirea şefului de la serviciile de informaţii ale lui "Doi şi un sfert" sau ale Ministerului de Interne la premier să primească aprobare. Vedeţi ce vă spune.

Realizator: Trebuia? Şi ce credeţi că o să-mi spună?

Traian Băsescu: O să vă spună că nu s-a dus şi că a preferat tot soiul de soluţii de-astea ameţite...

Realizator: Dar era prerogativa lui? Şi de ce a preferat aşa ceva? De ce spuneţi că a preferat aşa?

Traian Băsescu: Era prerogativa primului-ministru să numească, la propunerea ministrului de interne. N-aş intra în detalii, că astea nu sunt de interes pentru populaţie. M-aş întoarce la ce avem acum - uite, mă uit cu bucurie că plouă. Plouă şi poate la anul nu vom mai avea problema lipsei de apă în sol pentru agricultură - e una dintre marile îngrijorări...

Realizator: Mă rog, avem multă apă pe străzi, în schimb, ceea ce iarăşi nu poate să...

Traian Băsescu: Mai bine să ne ude puţin pantofii decât să nu avem apă în sol pentru la anul, când...

Realizator: Sau pentru sistemul energetic.

Traian Băsescu: Da. E bine că scăpăm de perspectiva unei secete pentru la anul.

Realizator: Ce perspective economice - aţi deschis această discuţie - vedeţi pentru România pentru lunile următoare, săptămânile următoare chiar?

Traian Băsescu: În primul rând, aş aşeza perspectivele economice ale României în contextul european. Indiferent ce auziţi la televizor, realitatea este una singură: nimeni nu-şi revine din criză încă; nimeni n-a intrat pe trend de creştere economică.

Realizator: Confirmat.

Traian Băsescu: Da. Nicăieri n-a început o reducere a şomajului, ci dimpotrivă, şomajul creşte în toate ţările, inclusiv în marile puteri economice europene, ca de altfel şi în SUA. În acest context, perspectiva pe care eu o văd pentru România, pe aproximaţii pe care le am de la specialişti, este că vom mai avea trimestrul III cu o cădere masivă, apropiată sau în marje apropiate trimestrului II, după care în trimestrul IV începem să reducem căderea economică - şi acest lucru se va întâmpla destul de relativ abrupt - iar în trimestrul II al anului 2010 vom trece pe o uşoară creştere economică.

Realizator: Şi efectele asupra bugetului când vor fi resimţite?

Traian Băsescu: Probabil începând din trimestrul III 2010.

Realizator: Încep acumulările.

Traian Băsescu: Din acest motiv noi avem un acord cu FMI care ne acoperă nevoile de finanţare, deci cu UE şi cu FMI plus Banca Mondială - în total, 20 de miliarde -, care ne acoperă nevoile de finanţare a deficitelor până pentru următorii doi ani, 2009 şi 2010. Noi nu am tras toţi cei 20 de miliarde, abia s-au tras 6-7 miliarde. Banii îi vom primi în tranşe pentru a acoperi nevoile curente pe care le avem atât în ceea ce priveşte menţinerea unui curs acceptabil, cât şi în ceea ce priveşte finanţarea deficitului bugetar.

Realizator: Dacă această criză politică se prelungeşte, există riscuri asupra monedei naţionale?

Traian Băsescu: Sigur că există. Pe de altă parte, avem resurse. Banca Naţională are resurse să menţină un curs care, pe de-o parte, să favorizeze exporturile, iar pe de altă parte să nu reducă radical veniturile salariale ale românilor printr-o depreciere masivă a leului în raport cu euro. Acestea două sunt de fapt şi axele programului anticriză al guvernului. S-au împrumutat 20 de miliarde pentru ca în perioada 2009-2010 inclusiv să putem, să avem resursele financiare necesare să menţinem un curs rezonabil şi, pe de altă parte, să acoperim deficitul bugetului pentru a putea face investiţii, plăti salarii şi pensii. Imaginaţi-vă ce s-ar fi întâmplat dacă nu aveam resursele necesare să menţinem cursul./cp/cv/

Realizator: Nu vreau să îmi închipui.

Traian Băsescu: Nici eu nu vreau.

Realizator: Domnule preşedinte, intraţi în campanie electorală. Cum credeţi că vă veţi desfăşura în această campanie electorală?

Traian Băsescu: Voi avea o situaţie destul de grea, pentru că am un program al funcţiei extrem de aglomerat şi, în acelaşi timp, va trebui să fiu şi în campanie. În orice caz, voi încerca să fac faţă ambelor situaţii, dar voi da prioritate maximă îndeplinirii atribuţiunilor de preşedinte al României. Va trebui să merg şi în Kazahstan, am şi primiri aici - asta e viaţa. În fond, nu mă obligă nimeni.

Realizator: Iar mesajul principal de campanie va fi legat de?

Traian Băsescu: Când îmi voi anunţa programul de campanie, o să vedeţi. După ce începe campania, o să fac cunoscut programul.

Realizator: Când vă depuneţi candidatura?

Traian Băsescu: Nu ştiu. Probabil, 22, 23, 24 - că se pot depunde candidaturile şi pe 24.

Realizator: Aveţi emoţii?

Traian Băsescu: În general nu sunt foarte emotiv decât când sunt singur. Atunci pot fi şi sentimental şi... Sau când îmi arăţi simboluri naţionale. Atunci devin extrem de...

Realizator: V-aţi dovedit a fi şi foarte liric.

Traian Băsescu: Am fost în tinereţe, în adolescenţă şi puţin după adolescenţă. Pe urmă, viaţa m-a băgat într-o zonă aspră a activităţii mele, viaţa pe mare. Dar şi pe mare ai momentele de răgaz, când poţi să fii liric.