Aliaţii NATO "vor adopta noi măsuri de apărare la summitul de la Varşovia"

Declaraţia finală şi summitul regional de la Bucuresti, vor fi foarte utile pentru summitul NATO de la Varşovia, a declarat pentru Radio Romania, Secretarul General Adjunct al NATO, Alexander Vershbow.

El a spus ca e nevoie de noi masuri de apărare a aliaţilor care sa fie adoptate la summitul din Polonia.

Reporter: Este utila declaraţia finală a summitului regional din Bucureşti pentru pregătirea summitului NATO de la anul în Varşovia?

Alexander Vershbow: Cred că declaraţia finală ca şi reuniunea în sine aduc o contribuţie pozitivă şi cuprinzătoare la dezbaterea în curs privind summitul de la Varşovia. Declaraţia finală este foarte echilibrată pentru că acoperă atât provocările nu doar dinspre Est, care în mod firesc au fost în centrul discuţiilor, ci şi cele dinspre Sud. Reuniunea si declaraţia finală vor fi foarte utile pentru summitul NATO de la Varşovia. E de înţeles că aceste 9 ţări vor să se întâlnească din când în când, de vreme ce împărtăşesc o experienţă istorică similară în spatele Cortinei de Fier şi sunt evident foarte afectate de comportamentul agresiv al Rusiei. Dar declaraţia finală a reuniunii nu se referă doar la Rusia şi arată angajamentul clar al acestor state pentru solidaritate în cadrul NATO ca să răspundem tuturor ameninţărilor cu care ne confruntăm.

Reporter: Vom vedea la summitul de la Varşovia mai multe şi noi măsuri de reasigurare, aşa cum s-a întâmplat la reuniunea din Ţara Galilor?

Alexander Vershbow: Răspunsul scurt e „Da!”. Evident detaliile sunt în lucru. Liderii care au participat la summitul regional din Bucureşti şi eu ca reprezentant NATO, am fost de acord că deciziile de la summitul din Ţara Galilor reprezintă o bază importantă dar că e nevoie de paşi suplimentari, că summitul de la Varşovia trebuie să meargă şi mai departe de Planul de Creştere a Capacităţii Operaţionale şi că a ne asigura că putem apăra fiecare stat membru înseamnă să luăm măsuri suplimentare. Asta include chestiuni cuprinse în declaraţia finală a reuniunii de la Bucureşti, şi anume, capacităţi de apărare suplimentare, prezenţa NATO care poate fi în formă permentă ori prin rotaţie, poziţionarea în avans de echipamente, centre de comandă şi control. Aşadar sunt multe şantiere dar cu siguranţă discuţia de la Bucureşti ne-a îndreptat pe drumul spre progres în pregătirile pentru summitul de la Varşovia.

Reporter: În România există temerea că NATO s-ar putea concentra mai mult pe ameninţările din Sud decât spre cele din Est.

Alexander Vershbow: Ştiu că preşedintele român e preocupat de asta şi mi-a spus-o. Eu nu sunt prea îngrijorat de un asemenea scenariu pentru că aliaţii sunt foarte realişti, admit că ameninţările atât dinspre Rusia cât şi din Sud, vor mai dura ani buni. Da avem veşti bune din Ucraina unde conflictul s-a mai calmat deocamdată, dar rămân ameninţarea mai profundă a unei Rusii revizioniste şi a unui potenţial nou conflict în Ucraina. Aşa că Estul nu va fi uitat. NATO trebuei să răspundă ameninţărilor şi din Est şi din Sud, simultan, dar cred că putem face faţă.

Reporter: România se simte direct ameninţată de creşterea prezenţei militare ruse pe flancul estic al NATO şi în Marea Neagră. Ce va face NATO?

Alexander Vershbow: Înţelegem îngrijorarea României şi într-adevăr ruşii transformă Crimeea anexată ilegal într-o fortăreaţă cu o mare concentrare de forţe, cresc şi capacitatea navală. Deci NATO are parte de o provocare serioasă atunci când asigură apărarea României, Bulgariei şi Turciei, cei trei aliaţi de la Marea Neagră. Asta se ia acum în discuţie în pregătirea summitului NATO de la Varşovia: cum să contracarăm creşterea militară a Rusiei, să asigurăm mai bine securitatea în regiunea Mării Negre, dar şi la Marea Baltică.

Reporter: Aceste moduri de a contracara Rusia înseamnă o prezenţă mai mare a NATO în Marea Neagră?

Alexander Vershbow: Cred că va trebui să discutăm despre asta. Deja capacităţile navale ale NATO sunt prezente mai frecvent, prin rotaţie în Marea Neagră. Va trebui să analizăm întregul spectru al ameninţărilor ruseşti, inclusiv capacităţile lor aeriene ofensive, rachetele lor balistice cu rază scurtă şi medie de acţiune pe care le pot amplasa în Crimeea. Aşadar trebuie să analizăm toate opţiunile dar nu pot anticipa care vor fi puse în practică.

Reporter: Într-un scenariu apocaliptic, poate fi România pentru că găzduieşte scutul antirachetă, inclusiv o ţintă militară pentru Rusia?

Alexander Vershbow: Evident retorica rusă privind Deveselu este clar foarte puternică dar Rusia nu are nicio justificare să se simtă ameninţată de instalaţiile scutului antirachetă de la Deveselu. Dar în mod cert România este o ţintă a propagandei ruse şi e important să clarificăm lucrurile. Instalaţia de la Deveselu este sută la sută defensivă, are ca scop să doboare rachete nu să atace. Argumentul rus că scutul ar submina cumva stabilitatea relatiei sale cu SUA este doar propagandă, pentru că sistemul de la Deveselu nu are deloc capacitatea de a doborî rachete ruseşti intercontinentale care oricum trec pe deasupra Polului Nord. Pământul nu e plat ci rotund aşa că Deveselu nu are deloc impact asupra capacităţilor strategice ruseşti.

Reporter: Aţi menţionat propaganda rusă. În acest context de război mediatic rusesc, ce rol au mass-media publice din statele NATO?

Alexander Vershbow: Mass media din România ca şi din alte părţi au responsabilitatea de a discerne faptele de ficţiune, mult din ce spune Rusia este complet în rupt de realitate, cu nicio bază în fapte ori ştiinţă. Din păcate, ruşii pot spune orice, ei nu au niciun fel de constrângeri, adevărul pentru ei e un concept relativ. Aşadar noi avem un fel de handicap pentru că în spaţiul occidental se încearcă respectarea unor standarde jurnalistice. Cred totuşi că în final, propaganda ruptă de adevăr va eşua iar prezentarea faptelor într-o manieră obiectivă şi lucidă va demonta propaganda rusă. Cheia o reprezintă standardele jurnalistice înalte. Exemplul cel mai bun dat de toţi este BBC care e o instituţie de stat, dar care îşi păstrează independenţa, obiectivitatea la înalte standarde jurnalistice. În SUA avem radioul public dar şi radiouri private, însă toate încearcă să păstreze aceleaşi standarde jurnalistice, asta ar trebui să aştepte ascultătorii într-o societate democratică.

Reporter: Este posibil să vedem ziua în care Statele Unite, membru NATO, şi Rusia să se confrunte direct pe teritoriul altui stat, de exemplu, Siria?

Alexander Vershbow: Trebuie, evident, să ne îngrijorăm de implicaţiile intervenţiei ruse în Siria, care cred că face şi mai gravă o situaţie deja dificilă, pentru că ruşii nu lovesc doar ISIS, aşa cum spun, ci mai degrabă forţele mai moderate de opoziţie la regimul Assad. Când coaliţia şi Rusia fac operaţiuni, cu obiective foarte diferite, apare evident riscul să apară vreun accident. Cred că temerea mentionată de dvs, a unei confruntări directe, trebuie privită în perspectivă. NATO este o alianţă foarte puternică, avem multe capacităţi şi o putere militară mai mare decât a Rusiei. Deşi avem parte de nişte ameninţări noi la care trebuie să răspundem, în contextul unei Rusii mai agresive, azi putem să apărăm fiecare stat membru iar în viitor vom fi şi mai bine echipaţi pentru asta. Dar cea mai bună asigurare că nu apare un război, este să fim pregătiţi să ne apărăm, şi asta trebuie să facă NATO.