Alegerile din Franţa, "influenţate de inegalitatea socială"
Profesorul Patrick Le Gales de la Centrul de Studii Europene "SciencesPo" a declarat pentru Radio România că factorii care au marcat rezultatul alegerilor din Franţa sunt criza economică şi inechitatea socială.
Articol de Dan Vasiliu, corespondent RRA în Marea Britanie, 26 Aprilie 2012, 07:36
Reporter: Credeţi că rezultatele de duminică au la bază programe politice puternice şi credibile sau sunt mai degrabă rodul frustrărilor faţă de actuala administraţie?
Patrick Le Gales: Cred că e vorba de amândouă din multe puncte de vedere. În mod cert există foarte multă frustrare faţă de administraţia actuală şi după cum probabil ştiţi sentimentele anti-Sarkozy au fost constante în ultimii trei ani. Există şi frustrarea legată de criza economică şi nu în ultimul rând, rezultatele alegerilor de duminică au fost influenţate şi de câteva aspecte aduse în discuţie de unii candidaţi, cum ar fi, spre exemplu, inegalitatea socială.
Reporter: Probabil că multă lume se aştepta ca cei care nu mai votează cu Nicolas Sarkozy să se îndrepte către Francois Hollande sau chiar către Francois Bayrou. În schimb au făcut-o către Marine Le Pen. Credeţi că 18% reprezintă prea mult pentru contextul politic din Franţa?
Patrick Le Gales: 18% e un rezultat foarte bun, dar nu excepţional. Amintiţi-vă că în 2002 tatăl ei a obţinut undeva în jurul a 16 procente, aşa că diferenţa nu e semnificativă. Pe de altă parte, numărul de sufragii obţinute a fost mult mai mare pentru că şi procentul celor care au votat a fost mai mare, ceea ce înseamnă ca Marine la Pen a reuşit să consolideze poziţia Frontului Naţional. Când un guvern de dreapta este în criză este oarecum de aşteptat ca extrema dreaptă să profite de pe urma condiţiilor economice precare şi a ratei mari de şomaj.
Trebuie precizat, însă, că Marine la Pen a reuşit să atragă şi noi susţinători, femei în mod special. Acesta este un aspect nou pentru politica franceză, iar ea s-a dovedit a fi un candidat foarte puternic în această campanie. A avut o campanie extraordinar de bună şi acest lucru este îngrijorător pentru viitor.
Reporter: Vorbind despre viitor, daca Nicolas Sarkozy va câştiga, probabil că lucrurile vor rămâne la fel. Ce se va întâmpla, însă, dacă va câştiga Francois Hollande? Ce impact ar putea avea acest lucru asupra politicii franceze şi a celei europene?
Patrick Le Gales: E foarte greu de prevăzut, dar chiar şi dacă va câştiga Sarkozy nu e foarte sigur că lucrurile vor rămâne la fel, pentru că de-a lungul timpului s-a dovedit a fi o persoană foarte imprevizibilă. La un moment dat era uşor critic la adresa Uniunii Europene, pentru ca în a doua parte a mandatului să devină unul dintre liderii ei. Aşa că este greu de ştiut ce se va întâmpla, dar nu ar fi exclus să asistăm şi la poziţii mult mai critice faţă de Uniunea Europeană.
Ceea ce va face Hollande şi ce schimbări ar putea aduce el este din nou greu de prevăzut. În mod logic, va încerca să renegocieze şi să adauge câteva elemente cheie în pactul fiscal. Cheia stă în încercarea de a stimula creşterea economică şi a nu se limita doar la măsurile de austeritate. Cred că dezvoltarea unei atfel de strategii va fi vitală. Hollande ştie că Franţa nu poate face nimic de una singură, dar ţineţi cont că vor fi alegeri în Germania anul viitor şi nu există certitudinea că Merkel va câştiga. Vor fi alegeri şi în Italia şi cred că tactica socialistă în Franţa ar putea fi să aştepte ca balanţa să se încline astfel încât politicile europene să poată fi influenţate într-un mod social-democratic.
Reporter: Credeţi că poziţia lui Francois Hollande va influenţa viitorul pactului fiscal şi poate chiar al zonei euro?
Patrick Le Gales: Al zonei euro nu cred, dar al pactului fiscal cu siguranţă. El a anunţat că vrea să renegocieze sau, mult mai probabil, să adauge noi prevederi pactului fiscal, care să urmărească o consolidare fiscală pe termen lung în locul programelor de austeritate şi, mult mai important, să lege aceste prevederi de iniţiativele menite să stimuleze creşterea economică, fie prin intermediul investiţiilor, fie prin modificarea sistemului fiscal pentru mediul de afaceri.
Reporter: Vă aşteptaţi ca această reorientare către stânga să continue în Europa?
Patrick Le Gales: Se poate întâmpla la fel ca la finalul anilor '90 să avem o Europă uşor rozalie, iar dacă acest lucru va prinde contur ne putem aştepta la schimbări serioase ale politicilor economice europene. Dar, din nou, e foarte greu să spunem acum cine va câştiga alegerile.
Reporter: Puteţi să ne spuneţi care ar fi punctele forte şi punctele slabe ale celor doi candidaţi rămaşi în cursă?
Patrick Le Gales: Punctul forte al lui Nicolas Sarkozy e faptul că e un om de campanie fantastic. E extrem de bun în apariţiile la radio şi TV. Are foarte multă energie şi replici foarte concise. Are o idee clară despre ce îşi doreşte să obţină şi are şi o organizaţie solidă care să îl ajute. Punctul slab e că trece cu greu peste aceste sentimente anti-Sarkozy şi îi este greu să strângă multă lume în jurul numelui său.
Punctul forte al lui Francois Hollande e faptul că e văzut mai degrabă ca un candidat de centru care poate atrage şi voturile din această zonă. Punctul său slab ţine de faptul că în jurul lui planează foarte multe incertitudini legate de viitor.
Reporter: Credeţi că secretul victoriei ţine acum de voturile din extrema dreaptă?
Patrick Le Gales: Parţial. Joacă un rol foarte important, dar nu deţin singuri cheia acestor alegeri. Totul depinde foarte mult şi de modul în care vor vota şi cei care în primul tur au preferat un alt candidat. Până la urma capacitatea Frontului Naţional de a-şi influenţa alegătorii să voteze cu Sarkozy sau cu Hollande nu este ceva absolut sigur.
Reporter: Ultimul aspect pe care aş dori să-l atingem ţine de imigraţie. Nu e niciun secret că românii nu au cea mai bună imagine în Franţa. Credeţi că acest lucru s-ar putea schimba cu un guvern de stânga?
Patrick Le Gales: Sperăm. E ceva la care cu siguranţă te poţi aştepta: o schimbare a politicilor şi a modului în care aceste probleme au fost tratate până acum. Un minim care se poate obţine e ca guvernul să nu se mai folosească de comunităţile de romi pentru a le învinovăţi de tot ceea ce merge rău în ţară, aşa cum a făcut actualul guvern. Deci, da, putem să ne aşteptăm la schimbări radicale în această direcţie.