Activitatea procurorilor "apreciată" de raportul CE

Realizator: Bună ziua, stimaţi ascultători. Invitati special, ediţie specială, Laura Codruţa Kövesi, procuror general al republicii. Mulţumim că ne-aţi primit în casa dumneavoastră la Ministerul Public, de unde şi transmitem.

Laura Codruţa Kövesi: Mulţumesc pentru invitaţie, bună ziua.


Realizator: Bună ziua. La ora 12:30, ministrul justiţiei, Cătălin Predoiu, a făcut o declaraţie de presă, arătând că semnificaţia pozitivă din raport este că s-a reuşit păstrarea cursului reformelor. La aceată oră preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii susţine o declaraţie de presă, noi aici la Radio România vă avem pe dumneavoastră în direct. Ce declaraţie faceţi, ce aprecieri aveţi, ce urmează pentru Ministerul Public după acest al şaselea raport interimar privind justiţia din România.


Laura Codruţa Kövesi: În primul rând aş vrea să mă refer la ceea ce se consemnează în raport cu privire la instituţiile din Ministerul Public, aşa cum în ultimele rapoarte a fost consemnată o constantă pozitivă în evoluţia instituţiei noastre, şi acest raport consemnează aprecieri pozitive cu privire la activitate unităţilor de parchet care au fost monitorizate.

În primul rând cu privire la activitatea Drecţiei Naţionale Anticorupţie pe infracţiuni de mare corupţie, dar şi activitatea parchetelor de pe lângă tribunale în ceea ce priveşte combaterea micii corpuţii, aşa cum o definim noi. Sunt remarcate ca progrese, creşterea numărului de dosare şi a persoanelor trimise în judecată în astfel de cazuri, apoi este remarcată o implicare activă în unificarea juristprudenţei şi se mai discută despre modul în care Ministerul Public a înţeles să lupte cu acest fenomen.

Se face referire la strategiile locale, la ghidurile de bune practici care au fost elaborate în cadrul Ministerului Public şi care sunt folosite de către parchetele de pe lângă tribunale în activitatea de combatere a corupţiei mici.


Realizator: Şi totuşi raportul privind Justiţia română arată că rezultatele obţinute în reforma justiţiei sunt limitate, iar cazurile de mare corupţie la nivel înalt în continuare sunt tergiversate, sau soluţionate prin achitări controversate. În domeniul justiţiei, în ultimele şase luni, România nu a putut susţine ritmul alert al reformei, aşa cum s-a realizat la mijlocul anului trecut, alegerile prezidenţiale cauzând întârzierea dezbaterilor parlamentare privind codurile de procedură Penală şi Civilă a căror adoptare va fi un pas important în reformă. Şi în acestă dimineaţă purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene mai spunea că mecanismul de cooperare şi verificare s-a dovedit un foarte bun instrument al executivului european, ce a contribuit, printre altele, la succesul Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Aşadar, rezultatele totuşi sunt limitate?


Laura Codruţa Kövesi: Da.


Realizator: Şi reformele cu un ritm mai puţin susţinut.

Laura Codruţa Kövesi: Într-adevăr, dar când vorbim de sistemul judiciar nu vorbim doar de Ministerul Public. După cum se poate observa şi în raport, sunt mai multe instituţii care au fost monitorizate, şi Ministerul Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii, Agenţia Naţională de Integritate.

Dacă ne referim strict la ceea ce însemnă evoluţiile pozitive ale Ministerului Public, le-am precizat anterior, însă dacă ne referim la întreg sistemul judiciar sigur că mai sunt lacune şi mai sunt multe lucruri care ar trebui făcute.

Dar o principală problemă care se desprinde din acest raport, este o problemă care ţine în primul rând de legislaţie, şi aici sunt două aspecte. Primul, adoptarea codurilor de procedură, m-aş referi mai mult la Codul de Procedură Penală pe care noi îl folosim mai mult în activitate.

Şi în al doilea rând, legea care reglementează excepţiile de neconstituţionalitate. Se remarcă în raport faptul că în dosarele de mare corupţie, în aproape toate cazurile, s-au invocat astfel de excepţii, deşi ele fuseseră anterior respinse de către Curtea Constituţională, iar invocarea acestor excepţii şi durata mare de soluţionare a lor împietează asupra soluţionării operative a cazurilor.

Cred că toată lumea se întreabă de ce nu avem condamnări în dosarele de mare corupţie, şi pot să vă spun că sunt dosare care sunt trimise către instanţele de judecată de trei ani de zile, de patru ani de zile, şi în care nu s-a pronunţat nici măcar o sentinţă.

Să nu uităm că pe lângă sentinţa care se pronunţă pe fond de prima instanţă mai avem apel, mai avem recurs, deci procedura în faţa judecătorului poate dura foarte mulţi ani. Aici nu este o culpă, dacă vreţi, pe care o putem inputa judecătorului, ci este problemă de natură legislativă care ar trebui soluţionată cât mai repede./svişan

Realizator: Iată, avem întrebări şi de la cei care ne ascultă. Ştiind că veţi fi invitata noastră, oamenii ne-au trimis mesaje şi o să citesc câteva. Spre exemplu, domnul Vasile Dumitru întreabă care e ritmul justiţiei. Unul din cinci români este implicat într-un dosar penal. Până unde merge ritmul acesta?

Laura Codruţa Kövesi: Da. Este o problemă pe care noi am sesizat-o în acest an. Pentru prima dată în Ministerul Public s-au înregistrat 1,4 milioane de dosare penale, ceea ce înseamnă că, la o populaţie adult de 18 milioane, statistic, unu din cinci români este implicat într-o formă sau altă înt-run dosar penal.

Este un volum de activitate imens, dacă ne gândim că procurorii de la parchetele de pe lângă judecătorii, care trebuie să soluţioneze 90% din aceste dosare, au o încărcătură de 2.000 de dosare; deci fiecare procuror are in fişet câte 2.000 de dosare.

Cauzele pentru care volumul de activitate a crescut exploziv nu se datorează creşterii infracţionalităţii. Deci nu a acrescut numărul de fapte penale, ci sunt în primul rând probleme de natură legislativă şi în al doilea rând probleme care decurg din sesizări fără finalitate. V-aş da un exemplu: avem 140 de legi în care sunt prevăzute aproape o mie de infracţiuni.

Este un exces de incriminare, din punctul nostru de vedere, şi ar trebui să ne gândim şi ar trebui să reevaluăm dacă este necesar ca toate aceste fapte să fie infracţiuni sau ele pot fi contravenţii sau pot fi prevăzute în altă modalitate.

Apoi, există un procent mare de sesizări fără finalitate, care nu vin întotdeauna numai din partea cetăţenilor, vin şi din partea altor instituţii, însă noi considerăm ca şi soluţie de rezolvarea a acestei probleme ca fiind necesar a adopta principiul oportunităţii, care este o instituţie prevazută în proiectul noului cod ce procedură penală şi care va permite procurorului ca pe criterii obiective, sub controlul instanţei de judecată, să aprecieze dacă efectuarea unei anchete este necesar a fi făcută fără a investi foarte mult din ceea ce înseamnă banul public. Adică să nu cheltuim banul public pentru a motiva NUP-uri; cam asta este ideea.


Realizator: Da, pentru că există o altă întrebare, şi ştim şi noi despre aceste demers care a fost făcut în justiţie. Cosmin: "Doamnă Kövesi, acum un an sau doi magistraţii au urmat nişte cursuri de pregătire pentru îmbunătăţirea imaginii justiţiei. Să înţelegem că banii şi cursurile repective au fost apă de ploaie? Cu ce s-a îmbunătăţit situaţiei justiţiei româneşti? Trei primari şi un finanţator, arestaţi? Când a fost vorba de salariile judecătorilor, sălile de judecată au fost închise".


Laura Codruţa Kövesi: Aici avem două chestiuni diferite. Prima: sigur că procurorii au făcut cursuri de pregătire profesională pentru îmbunătăţirea imaginii, şi aici ne referim în principal la procurorii care îndeplinesc şi calitatea de purtător de cuvânt.

Aş putea să vă spun că sunt foarte multe situaţii în care colegii au rezultate bune, dar nu şi le ştiu exterioriza, nu ştiu să le aducă la cunoştinţa pulbicului, însă pregătirea profesională este extrem de importantă, întrucât în activitatea noastră ne confruntăm cu probleme speciale.

V-aş da un exemplu simplu: la criminalitatea informală, nu orice procuror ştie să lucreze astfel de dosare, pentru că investigarea unor astfel de dosare presupune să ai şi cunoştinţe speciale, presupune să utilizezi un calculator, să cunoşti modul în care se lucrează cu un calculator şi modul în care paote fi accesată o pagină de internet, spre exemplu. Însă în urma acestor cursuri de specializare avem şi procurori care au devenit foarte buni în anumite domenii.

Unul dintre ei este şi acest domeniu, al corupţiei, este şi domeniul criminalităţii informatice, dar este şi domeniul combaterii traficului de droguri. În ceea ce priveşte acele date statistice, nu aş limita rezultatele Ministerului Public la trei primari sau aşa cum au fost menţionate de ascultătorul nostru.

Rapoartele de activitate, atât ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie, cât şi ale DIICOT şi ale celorlalte unităţi de parchet sunt pe site şi o să observaţi că numărul persoanelor care au fost trimise în judecată în acest an aproape s-a dublat faţă de anul anterior. Deci este o eficienţă pe care o putem exprima, dacă vreţi în procente, cu 50% mai eficientă faţă de anul trecut.

Realizator: Să mergem şi pe alte analize; în tot acest timp, când vorbim de raport de ţară, despre succese, despre progrese minime, citez iar din raport, şi i se mai cere României urgentarea adoptării codurilor de procedură penală şi civilă şi să pregătească măsurile şi legislaţia necesare implementării acestora. Recomandă Comisia Europeană cooperarea dintre factorii politici de decizie şi cei din sistemul judiciar "în vederea susţinerii acestui demers de importanţă naţională". Deci se percepe că la nivelul României instituţiile nu lucrează între ele? Ce înţelegeţi? Ministrul justiţiei dorea să se facă o agendă comună între toate aceste instituţii. Se poate? Nu se poate? Ce se întâmplă?

Laura Codruţa Kövesi: Poate să existe o astfel de percepţie, în condiţiile în care din sistemul judiciar vin propuneri de modificare a legislaţiei, dar propuneri care nu de multe ori sunt şi luate în considerare sau nu de multe ori legea este modificată aşa cum credem noi că ar trebui să fie.

Noi, ca procurori, fiind principalii actori dacă vreţi ai punerii în aplicare a legii, suntem primii care sesizăm problemele cu care ne confruntăm atunci când trebuie să aplicăm legislaţia specială în domeniu. Şi atunci suntem şi primii care facem propuneri de modificare a legislaţiei.

Însă, în ceea ce priveşte Codul de Procedură Penală, cred că acest lucru este extrem de important pentru sistemul nostru. Să nu uităm că lucrăm cu nişte coduri care au fost adoptate în 1968, timp în care societatea a evoluat, lucrurile stau diferit faţă de acea perioadă, sunt foarte multe fapte care la vremea respectivă nu existau în cod, şi mă refer din nou la criminalitatea informatică, şi atunci sigur că trebuie să existe un echilibru şi o comunicare foarte bună cu celelalte puteri ale statului; dacă vrem, şi cu executivul şi cu legislativul.

Realizator: Când, doamna procuror?

Laura Codruţa Kövesi: Cât mai repede. În ceea ce priveşte adoptarea proiectului Codului de Procedură Penală, noi am făcut observaţii pe care le-am înaintat comisiei parlamentare, şi dacă în ceea ce priveşte Codul Penal, pot spune că a existat o colaborare bună şi care în cele din urmă s-a concretizat prin adoptarea codului, în ceea ce priveşte Codul de Procedură Penală discuţiile pe marginea proiectului au stagnat o perioadă de aproximativ şase luni, iar la începutul acestei luni ele au fost reluate.

Să sperăm că această comisie specială din parlament va avea şedinţe mai dese, mai regulate. Noi am desemnat procurori care vor participa la aceste şedinţe. Să sperăm că în acest an parlamentul va reuşi să adopte şi codul de procedură penală.

Realizator: La Bruxelles, acest mecanism de cooperare şi modificare este considerat un succes pentru România şi Bulgaria. La noi, în România, este un insucces, dacă ne luăm după declaraţiile persoanelor publice şi ale politicienilor. Cât mai durează acest mecanism de verificare şi cooperare ca să intrăm în rândul ţărilor Uniunii Europene? Citez iar din Mark Gray, purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

Laura Codruţa Kövesi: Această monitorizare va continua până în momentul în care toate instituţiile care sunt implicate vor îndeplini obligaţiile care au fost asumate şi obligaţiile pentru care suntem monitorizaţi.

Or, aici vorbim de Consiliul Superior al Magistraturii, de Ministerul Justiţiei, de Ministerul Public, de Agenţia Naţională pentru Integritate. Acum, eu pot să fac observaţii, dacă vreţi, sau aprecieri doar pe ceea ce înseamnă activitatea Ministerului Public.

Aş putea face, în calitate de membru al CSM, observaţii cu privire la această activitate. S-au înregistrat progrese şi în activitatea CSM, mai ales pe ceea ce înseamnă reglementarea modului în care se face în momentul actual inspecţia judiciară cu privire la organizarea inspecţiei, cu privire la modul de recrutare, însă nu sunt progrese suficiente.

Ca un exemplu, modul în care sunt recrutaţi acum inspectorii din inspecţia judiciară este o problemă care a fost consemnată constant în aceste rapoarte de monitorizare şi care până în prezent nu au fost rezolvată, dar sperăm că în acest an va fi rezolvată.

Legea prevede că inspectorii pentru inspecţia judiciară sunt recrutaţi prin concurs sau examen, or ei au fost recrutaţi printr-un interviu în faţa plenului CSM. Este o chestiune care poate fi schimbată şi care poate ca în raportul următor să fie trecută ca progres, dacă ea se va îndeplini.

Era un exemplu cu privire la ceea ce trebuie să facă fiecare instituţie în parte pentru ca aceest raport să fie pozitiv în vară şi să sperăm că monitorizarea va ridicată.

Realizator: Acest raport este unul tehnic, aşa este şi apreciat, intermediar. Cel cu aprecieri politice va fi în vară. Credeţi că în aceste şase luni avem şansa ca cel din vară, care va conţine şi elemente politice, să fie mai bun decât acesta? Pentru că este pentru prima dată de mult timp când se zice că am avut reforme în justiţie limitate.

Laura Codruţa Kövesi: Cred că va depinde foarte mult de modul în care vor evolua lucrurile. În sistemul judiciar, atât domnul ministru al justiţiei, cât şi preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, doamna Bejinaru, am avut discuţii legate de raportul de ţară şi există un consens că trebuie să colaborăm, însă cred că nu este suficient.

Cred că această colaborare trebuie să se extindă şi în afara sistemului de justiţie, şi mă refer, în principal, la legislativ. E

ste foarte important să fie adoptate codurile, este foarte important ca legea care reglementează invocarea şi soluţionarea excepţiilor de neconstituţionalitate să fie adoptată, aşa cum am propus în anul trecut, pentru că altfel toate aceste probleme care ţin de unificarea jurisprudenţei, care ţin de durata procedurilor în faţa judecătorilor nu vor fi rezolvate dacă nu vom face şi din punct de vedere legislativ anumite modificări.


Realizator: Şi trecem la legislativ. La ora 2:00 va fi un alt moment de vârf din viaţa noastră, vorbesc de viaţa publică, pentru că în ultimele zile am fost martori la ceea ce se numeşte "telejustiţie", episodul 7, unde toată lumea e preocupată de cine cu cine a vorbit, a traficat influenţă, cât a luat, de unde şi cum, senatori, magistraţi, politicieni, toţi, de-a valma, sunt supuşi oprobriului public, unii ascultători de-ai noştri spun că pe bună dreptate. Cât însă se poate proba în instanţă ceea ce a apărut în presă? De unde au apărut şi cum au apărut aceste stenograme în presă? Cât este adevăr, cât coincidenţă? Cu data acestui raport de ţară, mă gândesc aşa, că poate să arătăm că muncim aici şi ne luptăm contra corupţiei, chiar azi, la 2:00.

Laura Codruţa Kövesi: Vă asigur că nu există niciun fel de legătură între solicitarea făcută de colegii de la DNA şi publicarea raportului de ţară. Ştim cu toţii că data a tot fost modificată, iar un dosar îşi urmează cursul şi procedurile în funcţie de cum se administrează probele.

Ce să vă spun, prefer, ca procuror, ca simplu procuror, nu vorbesc acum în calitate de procuror general, prefer ca toate probele să fie discutate în faţa instanţei de judecată. E adevărat, nu este prima dată când o parte a probelor care sunt în dosare sau a actelor care sunt în dosare sunt aduse la cunoştinţa cetăţenilor prin intermediul mass-media. Pe de-o parte...

Realizator: Cum?

Laura Codruţa Kövesi: ...Este de înţeles şi interesul pentru astfel de cauze, dar pe de altă parte, nu este normal să le comentăm atât de mult în public, însă noi, ca procurori, nu putem opri acest lucru. Situaţia este puţin delicată...

Realizator: Cum să nu comentăm, doamnă, cum să nu comentăm?

Laura Codruţa Kövesi: Da... Potrivit Codului de Procedură Penală, anumite acte pe care procurorii le întocmesc sunt obligaţi a le comunica părţilor din dosare. Mai mult decât atât, există obligaţia ca la fiecare act de procedură penală care se întocmeşte, la fiecare audiere, la fiecare, eu ştiu, prezentare de material, avocaţii tuturor părţilor din dosar să fie prezente.

Iată că urmărirea penală nu se mai desfăşoară în secret, dacă vreţi să-i spunem aşa. Şi atunci, există situaţii când anumite documente, sau anumite acte, ies în afara instituţiei.

Mai mult, Codul de Procedură Penală ne obligă ca anumite documente scrise în care sunt consemnate starea de fapt, probele, sunt consemnate poate şi părţi din interceptări ale convorbirilor şi sunt consemnate de procurori în actele de începere a urmăririi penale, ele trebuie înmânate părţilor din dosar.

Dar pe de altă parte, nu pot să neg, au fost situaţii în care astfel de documente s-au scurs pe surse către jurnalişti şi alte situaţii în care astfel de documente au fost date de către persoanele citate la parchet sau de persoanele cercetate către presă.

În situaţiile în care am avut indicii că astfel de informaţii au fost scurse către presă intenţionat de către procurori eu am cerut verificări şi Consiliul Superior al Magistraturii a verificat în câteva situaţii astfel de cazuri, dacă vreţi să le spun aşa.

Realizator: Dar în acest caz în speţă despre care vorbim şi care ne-a ţinut la televizor în ultimele zile sunt implicaţi şi magistraţi. Magistraţii pot să fie verificati de magistraţi?

Laura Codruţa Kövesi: Acum, eu o să încerc să evit cât se poate să comentez acest dosar public, pentru că Codul deontologic îmi interzice, da, însă...

Realizator: Nici nu am pronunţat numele, după cum aţi văzut, însă vorbesc de telejustiţia pe care o trăim şi curiozitatea...

Laura Codruţa Kövesi: Magistraţii pot fi cercetaţi de magistraţi, şi disciplinar, pentru că cei care fac parte din inspecţia judiciară sunt magistraţi, dar şi penal. Dacă vreţi, responsabilă pentru curăţenia în sistem în ceea ce priveşte... eu ştiu, fapte de corupţie sau fapte legate de corupţie, este Direcţia Naţională Anticorupţie.

Şi ştiţi că în ultima perioadă de timp au fost cazuri în care au cercetat atât procurori, cât şi judecători, cu privire la anumite fapte de corupţie. Deci se poate.

Realizator: Şi credeţi că în acest caz, în cazurile care vor urma, se va aplica o mai mare grijă faţă de magistraţi de către magistraţi?

Laura Codruţa Kövesi: Dumneavoastră, când vă referiţi la grijă, în ce sens, că vor fi mai incisivi cu magistraţii sau că va exista tendinţa de a-i acoperi pe magistraţi? Eu cred că toate situaţiile, cel puţin cele care au fost până acum şi s-au întocmit rechizitorii, procurorii au acţionat la fel, indiferent că persoana a fost magistrat sau că n-a avut calitatea de magistrat.

Nu sunt adepta protejării, dacă vreţi, a procurorilor sau a judecătorilor care comit fapte de natură penală şi nu cred că nici ceilalţi colegi din sistem nu doresc acest lucru. Dimpotrivă, cred că toţi ne dorim ca persoanele care nu au ce căuta în sistem să fie eliminate, indiferent că prin fapte penale sau prin acţiuni disciplinare, dacă ei sunt în astfel de situaţii.

Realizator: Doamna procuror general, revin, totuşi, la o întrebare, care este pe buzele multora. Cum se scurg aceste informaţii înspre presă, noi ne bucurăm că suntem vedete şi folosim aceste informaţii, dar totuşi? De atâtea ori, au venit spre presă şi multe din informaţiile care sunt acolo, avocaţi, oameni de specialitate, spun că nu se vor putea proba în instanţă şi, atunci, omul rămâne cu o pată pe el, cum apreciaţi?

Laura Codruţa Kövesi: Eu pot să apreciez un probatoriu dacă este solid sau nu, doar dacă citesc dosarul. Pe bucăţele care apar în presă şi pe care nu ştiu cât de adevărate sunt, eu nu aş putea să fac un comentariu şi nici nu ar fi normal să facem astfel de comentarii.

Cred că singurul care poate să ne spună dacă este un probatoriu administrat în conformitate cu legea, dacă este un probatoriu suficient, este judecătorul care va judeca acel dosar, nici avocatul, nici procurorul, nici persoanele implicate. În momentul în care acest dosar, sau orice alte dosare care sunt comentate public, pentru că avem foarte multe situaţii când dosarele se comentează în public, vor ajunge în faţa instanţei de judecată şi se va pronunţa o hotărâre de condamnare, de achitare, o hotărâre judecătorească, abia atunci vom şti dacă probatoriul a fost legal administrat, dacă a fost suficient, dacă a fost insuficient, pentru dovedirea vinovăţiei. Orice comentariu până atunci nu cred că-şi are locul.

Realizator: Nu pot decât să accentuez ceea ce spune unul din ascultătorii noştri, George: credeţi, doamnă procuror general, că toată această agitaţie cu primari trimişi în judecată sau parlamnentari daţi în urmărire penală, va duce, în sfârşit, la o sentinţă?

Laura Codruţa Kövesi: Eu sper ca dosarele care au fost trimise instanţelor de judecată să fie judecate cât mai repede şi să ducă la astfel de soluţii. Nu cred că.. eu ştiu, eventual, presiunea publică ar trebui să schimbe lucrurile.

Avem legi care trebuie respectate, avem proceduri care trebuie respectate şi cred că magistraţii trebuie să-şi facă treaba, indiferent că există presiune mediatică sau că nu există. Să nu uităm că există foarte multe dosare care sunt trimise în faţa instanţelor de judecată, noi avem peste...

Realizator: Multe, multe?

Laura Codruţa Kövesi: Noi avem peste 500.000 de dosare care sunt soluţionate.

Sigur, pe aceste dosare, în care sunt implicate persoane publice, sunt poate, dacă vreţi să le spun aşa, mai atractive pentru media şi sunt comentate, dar pe noi ne interesează, în egală măsură, atât dosarele acestea mari, dar şi dosarele, dacă vreţi, în care sunt implicate alte persoane, nu numai cele care îndeplinesc demnităţi publice sau funcţii publice, pentru că ne interesează ca legea să fie aplicată în mod egal pentru toţi cetăţenii, indiferent de calitatea pe care o au.

Realizator: S-a vorbit mult de moguli în campania electorală, este vreunul din cei care au făcut fărădelegi după '89 şi este considerat mogul, în atenţia vreunui organ al procuraturii?

Laura Codruţa Kövesi: Acum, dacă dumneavoastră nu aţi dat nume, nu aş vrea nici eu să dau nume, dar pot să vă spun că sunt persoane care au fost cercetate şi deja au fost trimise în judecată, sunt alte persoane pe care, deocamdată, le avem în cercetări şi să sperăm că vom finaliza cât mai curând astfel de dosare.

Realizator: Tac şi eu şi adaug, au fost şi moguli buni şi răi. Unii răi au fost acum câţiva ani, au devenit buni, unii sunt buni, mai răi acum.

Laura Codruţa Kövesi: Eu nu pot să fac astfel de aprecieri. Noi vorbim...

Realizator: Dar sunt din aceste nume, vehiculate publice, cu dosare penale?

Laura Codruţa Kövesi: Există, sigur că da. Există deja dosare penale care se află pe rolul instanţelor de judecată şi care au fost comentate la vremea când s-au întocmit rechizitoriile şi acum sunt comentate la fiecare termen de judecată.

Realizator: Şi vă mai întreb despre altceva, tot cazuri notorii, nu de moguli: Hayssam, Nicolaiciuc, Popa-FNI. Ce este cu ele?

Laura Codruţa Kövesi: Dacă vreţi să vorbim de dosarul Omar Hayssam, este finalizat cu o condamnare de 20 de ani. Dacă vorbim despre fuga lui Omar Hayssam, din punct de vedere al Ministerului Public cercetările au fost finalizate, rechizitoriul este pe rolul Curţii de Apel Oradea, unde a fost strămutat. Nicolaiciuc: pentru o parte dintre faptele penale care i s-au reţinut /s-au făcut rechizitorii/, dosarul este în faza instanţei de judecată, aşteptăm să se soluţioneze cererea de extrădare şi să vedem în cât timp ea se va finaliza. Dosarul cu Popa este încă în curs de investigare, să sperăm că îl vom soluţiona cât mai repede.

Realizator: Oamenii ăştia vor veni vreodată în România?

Laura Codruţa Kövesi: Sperăm că da. Nu numai că vor veni, sperăm că cei care au primit şi o pedeapsă o vor şi executa.

Realizator: Doamna procuror general, vă mulţumesc mult pentru aceste răspunsuri. Totuşi, există ceva în acest raport şi cu aceasta dorim să încheiem, se arată că DNA a menţinut trendul ascendent în activitatea desfăşurată, iar obţinerea unui nou mandat de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dumneavoastră, a constituit un bun prilej pentru consolidarea rezultatelor din mandatul precedent. Aveţi un nou mandat. Ce este cel mai greu în acest mandat până în iunie?

Laura Codruţa Kövesi: Cel mai greu? Foarte multe lucruri sunt grele, dar cel mai important lucru acum este adoptarea codurilor, în special adotarea Codului de Procedură Penală, pentru că evaluarea pe care am făcut-o în urma activităţii pe anul 2009 ne-a scos în evidenţă o creştere alarmantă a volumului de activitate pe care dacă nu o vom limita, la numărul de personal pe care îl avem acum, activitatea noastră pur şi simplu se va bloca. Imaginaţi-vă 1,4 milioane de dosare la un număr de 2 000 de procurori, din care doar 1.000 fac dosare penale, 1.000 din ei participă în şedinţe de judecată. Dacă în acest ritm va creşte volumul de activitate, va trebui să punem lacăt pe Ministerul Public, în condiţiile în care nu intervine o modificare de natură legislativă, pe care de altfel noi am şi propus-o ministrului justiţiei.

Realizator: Cu banii cum staţi?

Laura Codruţa Kövesi: Bine. În acest an, nu o să mai avem problemele pe care le-am avut anul trecut. Sigur că ne-am fi dorit să avem un buget mai mare, înţelegem constrângerile bugetare, însă pentru a ne desfăşura activităţile din dosarele penale bugetul până în acest moment este suficient.