Academicianul Eugen Simion invitat la Radio România Actualități

Emisiunea: "Dimineaţa acasă" - Rubrica: "Apel matinal" - Realizator: Florin Helmis -

Parlamentul României aproba, în anul 2010, legea care consfinţeşte ziua de naştere a marelui poet Mihai Eminescu drept Zi a Culturii Naţionale, iar în expunerea de motive a iniţiatorilor legii, între care se numără şi academicianul Eugen Simion, se arăta: Ziua Culturii Naţionale va fi, în viziunea noastră, o zi în care nu doar celebrăm un mare creator, dar şi o zi de reflecţie asupra culturii române în genere şi a proiectelor culturale de interes naţional.

Invitat, acum, la Radio România Actualităţi, în exclusivitate, academicianul Eugen Simion, într-un interviu realizat de Mihaela Helmis.

Reporter: Se scrie, de joacă teatru, de realizează în continuare filme. Lucrurile se mişcă, avem concursuri şi, totuşi, cred că aceasta e întrebarea: cum vi se pare că stă România la şapte ani de când Ziua Culturii Naţionale, iată, încearcă să fie un ferment şi să aducă, ştiu eu, conştiinţă, emulaţie?

Eugen Simion: Aţi uitat să spuneţi că în România se face şi politică, adică se vorbeşte mult, se promite mult, se face puţin. Dar se face şi cultură, totuşi, aşa, mai pe tăcute, fiecare la locul lui. Încercăm să facem şi noi, aici, la Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă şi aveţi aici /câteva/ mărturii.

Reporter: Volume noi din minunatele volume pe care le scoateţi în seria de opere fundamentale, care a ajuns dincolo de 150 de mult.

Eugen Simion: Pardon, scuzaţi, ne apropiem de 200. Am scos acum o carte la care eu ţin formidabil şi cred că e una din cele mai importante în cultura noastră. Este vorba de "Istoria civilizaţiei române moderne", studiul lui Lovinescu din 1924-1926. E un punct de vedere fundamental. De asemenea, opera poetică integrală a lui Ştefan Augustin Doinaş, un autor demn de această colecţie, de opere fundamentale, alături de Nichita Stănescu, de Soreste, de Bănulescu, de Marin Preda. Vă mai arăt o carte, e vorba de poezia integrală a lui Ion Vinea, autorul Manifestului în 1924, şi cât a trăit nu şi-a publicat un volum în versurile lui.

Reporter: Domnule academician, cum simţiţi că au mers lucrurile, o Zi a Culturii Române care să fie, iată, sărbătorită de ziua lui Mihai Eminescu? V-am răspuns noi, românii?

Eugen Simion: Nu m-am întrebat, ca să spunem aşa, am fost foarte preocupat de fac eu pentru această zi şi, mă rog, pentru cultura română, dacă nu mi-o luaţi în nume de rău. Şi vreau să spun că nu am stat degeaba, pentru Eminescu, ca atare, cum îl întâmpinăm noi? Eu zic că într-un mod fericit. Am publicat în lunile din urmă tot ce a scris George Călinescu despre Eminescu, şi anume am reimprimat, într-o ediţie ştiinţifică critică, biografia lui Eminescu, viaţa lui Mihai Eminescu, opera lui Eminescu ediţia a II-a, pe care Călinescu nu a putut să o publice cât timp a trăit, şi am alăturat acestor opere, clasice de acum, ale criticii româneşti scrierile lui publicate după 1945. Sunt 1.500 de pagini. Împreună - 4.500 de pagini. Iar studiul despre opera lui Eminescu, în această a doua ediţie, este formidabilă, o carte cum nu s-a mai scris înm limba română. Am reuşit să reimprimăm volulum I din manuscrisele lui Eminescu, un facsimil. Ştiţi că noi am scos în 38 de volume cele 14-15.000 de pagini lăsate de Eminescu.

Reporter: Cufărul lui Maiorescu.

Eugen Simion: Este o operă şi tipografico-capodoperă, în felul ei, şi cuprinde, între altele, o scrisoare inedită a lui Noica, adresată mie. O pierdusem. Am aflat-o, e un fel de testament, în care el se retrage din încercarea lui de a publica aceste facsimile. "Îţi las dumitale" - de ce mi-a lăsat el mie, că nu eram în cercul lui, dar scrisesem despre cărţile lui şi îmi plăcuseră foarte mult.

Reporter: Un fel de, aţi spus, testament, cu care, până la urmă, v-a legat Constantin Noica şi pe care v-aţi ţinut să îl îndepliniţi. În fiecare săptămână, lună, an, fiecare la locul lui, aşa cum începeam acest dialog, cred că facem cel mai bine culturii românii şi, caz particular, iată, limbii române şi poeziei lui Eminescu, astăzi, de ziua lui şi a culturii române.

Eugen Simion: Ceea ce facem, nu numai eu, face şi alţii, facem, cred, şi ca o reacţie faţă de ceea ce nu fac alţii, mai ales ce nu fac autorităţile. Aţi auzit nenumărate discursuri, aţi auzit vreodată pe cineva pronunţând cuvântul "cultură"? Să spună: domnule, nu putem fi o naţiune europeană, culturală, dacă nu facem propria cultură.