UE sprijină producţia de cartof din România
Cartoful cultivat în România, ca mai toate produsele agricole, are un gust deosebit, iar faptul că se foloseşte pentru fertilizat gunoiul de grajd îi conferă un plus.
22 Noiembrie 2016, 09:51
Cartoful cultivat în România, ca mai toate produsele agricole, are un gust deosebit, iar faptul că se foloseşte pentru fertilizat gunoiul de grajd îi conferă un plus atunci când este căutat de cumpărătorul avizat, iar mediul înconjurător este mai bine protejat.
Sămânţa folosită este esenţială pentru producerea unui cartof de calitate.
AUDIO: Europa verde.
Domnul Gheorghe Boţoman, Preşedintele Asociaţiei Cartoful din România, ne aduce argumente:
Gheorghe Boţoman: Cartoful de sămânţă este, de fapt, pepiniera pentru fiecare fermier, de unde trebuie să primească o sămânţă sănătoasă din punct de vedere fitosanitar în primul rând, dar şi din punctul de vedere al prezenţei virozelor în tuberculul de cartof. Un cartof de sămânță adevărat trebuie să fie liber de viroze.
Reporter: Pe ce suprafaţă se cultivă acum cartoful de sămânţă?
Gheorghe Boţoman: Dacă înainte de ’89 aveam în jur de 30 de mii de hectare, astăzi mai putem spune că sunt în România câteva sute de hectare, iar certificate chiar sub două sute de hectare.
Reporter: De ce este nevoie de bani de la Uniunea Europeană?
Interlocutor: Fermierul cultivator de sămânţă trebuie să investească enorm, în jur de şapte mii de euro pe hectar pentru a obţine o categorie biologică din clasa A. Fără un ajutor, este practic imposibil ca un fermier să poată susţine singur această cultură.
Reporter: Cum stăm în ceea ce priveşte producţia obţinută la hectar?
Gheorghe Boţoman: Este una dintre cele mai mici din Europa, în jur de 14, 15 tone la hectar. Un motiv major este calitatea proastă a cartofului de sămânţă.