Pomicultură mai puţin poluantă
Chimizarea excesivă din sectorul agricol, chiar dacă a dus la creşterea substanţială a producţiei pe termen scurt, a avut efecte negative pe termen lung.
19 Septembrie 2016, 10:39
Chimizarea excesivă din sectorul agricol, chiar dacă a dus la creşterea substanţială a producţiei pe termen scurt, a avut efecte negative pe termen lung.
Solul a fost sărăcit de substanţe nutritive, biodiversitatea a fost pusă în pericol, iar sănătatea oamenilor a fost pusă în pericol când cotele admise de substanţe chimice au fost depăşite.
Uniunea Europeană a adoptat măsuri pentru îmbunătăţirea situaţiei.
AUDIO: Europa verde. Euranet Plus.
Despre cerinţele puse în faţa cercetării din sectorul pomicol ne vorbeşte profesor doctor Florin Stănică, de la Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti.
Florin Stănică: Cercetarea pomicolă din întreaga Europă urmăreşte să găsească metode prin care verigile tehnologice din pomicultură să fie mai puţin poluante.
Reporter: Daţi-ne câteva exemple.
Florin Stănică: Sunt o mulţime de aspecte pe care noi le studiem plecând, de exemplu, de la folosirea unor maşini de stropit care să fie inteligente şi care să recunoască dacă pe un rând lipseşte un pom. Acolo duzele de stropire se opresc. Sau, dacă pe marginea unui rând apare un canal de irigaţii, maşina nu mai stropeşte.
Reporter: Cercetarea românească ţine pasul cu exigenţele Uniunii Europene?
Florin Stănică: De curând, la o conferinţă naţională organizată la Institutul Naţional pentru Mecanizarea Agriculturii, am văzut că şi cercetătorii români au realizat astfel de prototipuri de maşini de stropit inteligente, care reduc consumul de substanţe pentru tratamente cu 35-40%. Deci iată o reducere considerabilă, care se regăseşte, bineînţeles, şi în cantitatea de reziduuri din fructe.