Impactul microhidrocentralelor asupra mediului

Construirea de microhidrocentrale reprezintă o soluţie de obţinere a energiei electrice ieftine, dar are şi un impact deloc de neglijat asupra mediului.

Am rugat-o pe doamna Adriana Pană, ministru delegat pentru ape, păduri şi piscicultură, să ne spună care este poziţia Uniunii Europene în acestă problemă.

Adriana Pană: România, ca oricare dintre statele membre ale Uniunii Europene, s-a angajat la o cotă de energie, n-aş spune ieftină, ci verde, în sensul de a obţine într-un mod cât mai ecologic energie electrică. În această categorie intră şi microhidrocentralele.

Audio: Impactul microhidrocentralelor asupra mediului.

Din punctul meu de vedere, cu prea mare exuberanţă a început construcţia lor pentru că nu avem numai nişte reguli europene la care trebuie să ne supunem raportat la cota de energie verde, ci avem nişte reguli europene prevăzute prin directive care se referă la protejarea ecosistemelor. Şi atunci, noi trebuie să judecăm un echilibru între a obţine cota de energie verde la care ne-am angajat, dar în acelaşi timp să ne protejăm şi ecosistemul. Eu văd mai degrabă categoria hidrocentralelor, nu a microhidrocentralelor, pentru că atunci mergem şi spre altă directivă care se referă la inundaţii, regularizăm cursuri de ape, în acelaşi timp ne putem crea şi o echilibrare între anii secetoşi şi anii cu abundenţă de precipitaţii pentru irigaţii. Deci, putem, de fapt, să combinăm, să corelăm mai multe obiective pe care vrem să le atingem.

Reporter: În România s-au construit microhidrocentrale, mediul înconjurător fiind afectat. Un exemplu este cel de pe râurile Buda şi Capra din judeţul Argeş.

Adriana Pană: Da, din nefericire, avem asemenea situaţii şi trebuie să îmbinăm utilul cu normalul, cu necesarul. Şi, din fericire, avem reguli europene clare care ne obligă în acest sens.