Staţiile de epurare de pe Dunăre, "prea mari şi nesustenabile"
O treime dintre staţiile de epurare nou construite sunt supradimensionate şi nesustenabile, se arată într-un raport al Curții Europene de Conturi.
Articol de Costin Grigore, 12 August 2015, 10:16
Dunărea, arteră vitală a Europei, rămâne vulnerabilă la poluare, din cauza ineficienţei tratării apelor uzate.
O treime dintre staţiile de epurare nou construite sunt supradimensionate şi nesustenabile.
Curtea Europeană de Conturi a publicat recent un raport special pe această temă.
Documentul reflectă situaţia din Bazinul Dunării, cel mai mare din Europa, care cuprinde 19 ţari.
Audio: Europa la zi. Euranet Plus.
Pentru ameliorarea calităţii apei şi a solului din acest bazin afectate de apele uzate urbane şi industriale, Uniunea Europeană a alocat fonduri substanţiale.
Astfel, în ultimii ani au fost construite zeci de staţii de epurare.
Curtea Europeană de Conturi a vrut să vadă cum au fost cheltuiţi banii europeni şi cât de eficiente sunt.
Am făcut verificări la staţiile din patru state selectate astfel încât să fie acoperite cursurile superior, mijlociu şi inferior ale fluviului: Republica Cehă, Slovacia, Ungaria şi România.
La realizarea proiectelor de curăţare a apei, Uniunea a contribuit cu aproape şase miliarde de euro pentru perioada financiară care se va încheia la sfârşitul anului.
Aceşti bani au jucat un rol esenţial pentru realizarea de progrese în tratarea apelor reziduale - a constatat Curtea de Conturi Europeană - însă au fost identificate şi multe probleme.
De exemplu, în raport se semnalează că în trei dintre cele patru state analizate nu s-au stabilit termene limită pentru racordarea locuinţelor la canalizare.
Sunt probleme şi în ceea ce priveşte taxele percepute pentru utilizarea acestor reţele, tarife care ar fi prea mici, mai ales în România. Prin urmare, există riscul ca operatorii să nu aibă venituri suficiente pentru lucrările de întreţinere şi nici pentru investiţii noi.
Potrivit recomandărilor Comisiei Euroepne, un nivel rezonabil al facturii totale pentru servicii de alimentare cu apă şi canalizare este de 4% din venitul pe gospodărie.
Curtea a mai remarcat că mai multe proiecte nu vor putea fi finalizate până la termenul limită 31 decembrie 2015. O soluţie este împărţirea proiectelor în mai multe etape de realizare distincte.
Astfel, pot primi fonduri şi în cadrul perioadei de programare 2014-2020.
Dar chiar şi aşa, Curtea a concluzionează că există riscul în ceea ce priveşte Ungaria şi cetitudinea în ceea ce priveşte România şi Slovacia, ca fondurile planificate să nu fie suficiente.
O altă problemă identificată de Curtea de Conturi este că aproximativ 1/3 dintre staţiile de epurare examinate sunt supradimensionate.
Curtea Europeană de Conturi a mai anunţat că intenionează să examineze în rapoarte viitoare şi alte aspecte legate de punerea în aplicare a Directivei Cadru privind Apa în Bazinul Hidrografic al Dunării.