Munca la negru "continuă să fie fenomen larg raspândit în UE"

Slăbirea pieţei muncii, după 2007, din cauza crizei economice, a condus la o creştere a ofertei de muncă la negru în Uniunea Europeană, în pofida măsurilor luate împotriva acestui fenomen - relevă eurobarometrul dat publicităţii, luni, la Bruxelles, de Comisia Europeană.

Aproximativ 11 % dintre europeni recunosc faptul că, anul trecut, au folosit muncitori plătiţi la negru sau au cumpărat bunuri sau servicii care implică muncă la negru, în timp ce 4 % recunosc că ei înşişi au muncit şi au fost plătiţi fără forme legale.

În plus, aproximativ 3 % spun că au fost plătiţi parţial, în numerar, de către angajatorul lor, ceea ce este cunoscut prin sintagma „diferenţă de salariu în plic”.

Dintre cei care au cumpărat obiecte produse la negru sau care au plătit servicii prestate în acelaşi mod, 60% au recunoscut că preţurile mai mici i-au determinat să procedeze aşa, iar alţi 22% menţionează că au vrut să facă favoruri unor prieteni.

Audio: Munca la negru "continuă să fie fenomen larg raspândit în UE".

Astfel, europenii cheltuiesc, în medie, circa 200 de euro pe bunuri şi servicii cumpărate la negru.

Cât îi priveşte pe cei care prestează în acest mod o activitate, ei îşi motivează gestul fie prin aceea că nu găsesc un loc de muncă cu forme legale, fie pentru a-şi rotunji veniturile, în timpul liber, fie pentru că impozitele sunt prea mari.

Eurobarometru "munca la negru"

Europenii din sud au fost cei mai numeroşi dintre cei care au menţionat dificultatea de a găsi un loc de muncă cu forme legale - 41 % - sau lipsa unei alte surse de venit - 26 %.

Dintre activităţile cele mai frecvente cu plata la negru sunt micile reparaţii în gospodărie, renovarea locuinţei, grădinăritul, reparaţiile auto, curăţenia în locuinţe, îngrijirea copiilor mici sau a bătrânilor, dar şi confecţionarea unor obiecte sau produse alimentare, care sunt vândute apoi prin reţele interpersonale.

Problemele identificate în sondaj vor fi abordate, luna viitoare, când Comisia urmează să lanseze o platformă europeană pentru prevenirea şi descurajarea muncii la negru, în baza căreia state membre să fie motivate să-şi intensifice acţiunile şi colaborarea dintre ele pentru a aborda această problemă într-un mod cât mai eficient.

Organismele responsabile de asigurarea respectării legislaţiei din statele membre, cum ar fi inspectoratele de muncă, instituţiile de securitate socială, autorităţile fiscale şi cele responsabile de domeniul migraţiei, precum şi alte părţi interesate vor fi mult mai motivate să intervină în descurajarea muncii la negru şi intrarea în legalitate a celor care o practică.