Cote de pescuit pentru stocurile de peşte din Marea Neagră

Consiliul European pentru Pescuit a aprobat propunerea Comisiei Europene privind cotele de pescuit, pentru 2014, pentru stocurile de peşte din Marea Neagră.

Această decizie a Consiliului pentru pescuit vizează doar două state membre, respectiv România şi Bulgaria, care au ieşire la Marea Neagră.

Principala prevedere este reducerea cotei la calcan cu 15%, respectiv până la 74 de tone şi menținerea neschimbată a cotei la şprot, de 11.475 de tone.

Cota la calcan se împarte egal între cele două state membre, în timp ce în cazul celei pentru şprot nivelele naţionale sunt situate la 70% pentru Bulgaria şi 30% pentru România, din cota Uniunii Europene – precizează un comunicat al Comisiei.

Audio: 2014 - Cote de pescuit pentru stocurile de peşte din Marea Neagră.

Propunerea Bruxellesului a luat ca bază opinia exprimată de comitetul ştiințific, tehnic și economic pentru domeniul pescuitului din cadrul Comisiei Europene.

De altfel, la începutul anului viitor intră în vigoare, pentru toate ţările membre, Pachetul reformei politicii comune de pescuit, la care europenii lucrează încă din 2011, şi care conţine inclusiv măsurile ce urmează să fie luate pentru a opri pescuitul excesiv şi pentru a interzice aruncarea peştelui înapoi în ape, Pachet legislativ aprobat prin vot de Parlamentul European.

Noua legislaţie va permite un pescuit mai durabil şi protejarea speciilor de peşti pe cale de dispariţie.

Astfel, pescarii vor fi obligaţi să respecte “cota maximă durabilă”, adică prada nu trebuie să depăşească cota de reproducere a unei anumite specii într-un an.

Obiectivul este de a reface şi a menţine rezervele de peşte la nivele acceptabile.

Aruncarea prăzii înapoi în apă, de obicei pentru că este dintr-o specie sau de o mărime nedorite, reprezintă aproape un sfert din totalul prăzilor din Uniune.

Cele mai multe specii care sunt aruncate înapoi în apă mor.

Pentru a pune capăt acestei practici păguboase, vasele de pescuit vor fi obligate să aducă la ţărm cel puţin 95% din toată prada, conform unui calendar cu date specifice pentru diferite specii, începând gradual cu 2015.

Parlamentul European a luptat şi a reuşit să păstreze acest procentaj cât de mare posibil, aproape de interzicerea totală.

Astfel, prăzile aduse la ţărm care nu au dimensiunea dorită, de exemplu, nu vor putea fi utilizate decât pentru consumul uman.

Regulile de etichetare au fost, de asemenea, revizuite pentru a îmbunătăţi informaţiile oferite consumatorilor.