"Tranziția spre economia verde", la Bratislava

​“Traziţia spre economia verde” este titlul conferinţei care începe, astăzi, la Bratislava, în Slovacia, ţară care asigură, în prezent, preşedinţia semestrială a Uniunii Europene.

Ministerul slovac al mediului şi-a propus să creeze, prin organizarea acestei conferinţe, un spaţiu de dezbatere pentru experţi, responsabili politici, înalţi funcţionari europeni, reprezentanţi ai mediului de afaceri, ai organizaţiilor internaţionale şi societăţii civile despre tranziţia spre o economie verde. Un obiectiv pe cât de ambiţios, pe atât de greu de atins.

AUDIO: Agenda europeană. Euranet Plus.

Conceptul de economie verde a fost definit, în urmă cu câţiva ani, de Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu, ca fiind acel tip de economie care îmbunătăţeşte bunăstarea oamenilor şi asigură echitate socială, reduce semnificativ riscurile la adresa mediului înconjurător şi la epuizarea resurselor naturale.

Adică, o o economie nepoluantă, cu emisii scăzute de compuşi de carbon, care utilizează eficient resurse şi funcţionează în interesul întregii societăţi.

Această descriere corespunde unei societăţii ideale, pe care, probabil, nu o vom cunoaşte niciodată.

Tranziţia spre o economie verde înseamnă politici şi investiţii susţinute, care, în final să ducă la o economie care să funcţioneze după alte principii decât cel al consumului intensiv de materii prime şi energie.

Teoretic, o economie verde este bazată pe şase sectoare principale, şi anume: energie obţinută din surse regenerabile, cum este cea solară şi eoliană; prioritate pentru construcţii "verzi", din materiale nepoluante; vehicule electrice, hibride sau care fucţionează cu combustibili alternativi; managementul eficient al apei, prin crearea unor sisteme moderne de epurarea a apelor uzate şi de colectare a apei de ploaie; managementul eficient al deşeurilor, până la reciclarerea totală a lor; managementul teritorial, care se referă la o agricultură organică, cât mai puţin agresivă cu mediul, conservarea habitatelor, împăduriri la nivel urban, reîmpăduriri şi stabilizarea terenurilor.

Planurile sunt, aşadar, perfecte. Se impune, însă, o întrebare: câţi dintre noi sunt dispuşi să renunţe la stilul de viaţădin prezent, bazat pe consum, pentru a mai salva ce se mai poate salva din mediul înconjurător.

Prin poluare şi exploatarea necontrolată a resurselor naturale, s-a distrus în ultima sută de ani mai mult decât în milenii de existenţă a omenirii pe pamânt.