Soluții pentru oprirea răspândirii unei bacterii periculoase pentru culturi

Agenţia Europeană pentru Siguranţă Alimentară discută astăzi cu oameni de ştiinţă şi specialişti din domeniul agricol şi al sănătăţii plantelor despre unul dintre cei mai periculoşi agenţi patogeni pentru culturile din Europa şi din lume.

Vor fi examinate mijloacele pentru oprirea răspandirii bacteriei Xylella fastidiosa, cunoscută şi ca bacteria ucigaşă a măslinilor.

Bacteria Xylella fastidiosa distruge, pomi fructiferi, vită de vie, sau plante ornamentale – de la pruni, măslini sau citrice pană la stejar sau paltin.

În întreaga lume peste 300 de soiuri de plante, inclusiv cele care cresc în sălbăticie, sunt preferate de acest agent patogen.

Audio: Agenda europeana. Euranet Plus.

Aşa că există o probabilitate foarte mare ca bacteria să găsească uşor o gazdă potrivită, ceea ce contribuie la răspandirea ei.

În plus specialiştii au determinat că un număr foarte mare de specii de insecte care trăiesc în Europa pot transmite bacteria ucigaşă de la o plantă la alta.

Dar principalul vinovat de răspandirea agentului patogen în noi zone geografice este omul, prin reţeaua actuală de comerţ global.

Puieţi şi răsaduri sunt aduse dintr-o ţară în alta în condiţiile în care de multe ori bacteria poate rămane nedetectată o bună perioadă de timp.

A fost şi cazul primului focar din Europa. În 2013 Xylella fastidiosa a ajuns în Italia, odată cu arborii de cafea importaţi din Costa Rica, iar de atunci a distrus mii de măslini vechi de secole.

În februarie anul acesta guvernul de la Roma a decretat stare de urgenţă în regiune Apulia, unde au fost dezrădăcinaţi peste 12 mii de arbori. A fost cazuri, izolate însă rapid şi în Franţa.

În America de Nord, bacteria a îmbolnăvit viţa de vie cel puţin din 1880 încoace. Frunzele se decolorează şi cad iar strugurii sunt deformaţi şi în cel mult doi ani planta infectată moare.

Numai în California pagubele depăşesc 100 de milioane de dolari pe an, cu toate măsurile de prevenire luate. Probleme sunt şi în Brazilia, cel mai mare producător de suc de portocale.

Sunt aproape 500 de mii de hectare cu plantaţii de citrice, teren prielnic pentru Xylella fastidiosa. Arborii infectaţi au frunze cu pete galbene iar portocalele sunt mai mici şi au coaja întărită.

Măsurile de combatere sunt însă drastice: 6 milioane de copaci sunt înlocuiţi în fiecarea an, iar în pepiniere palntele sănătoase sunt crescute numai sub plase anti-insecte. Aşa că producţia nu mai este afectată semnificativ.

Toată această experienţă de zeci de ani din cele două Americi este un punct de plecare pentru cercetătorii şi specialiştii europeni.

Cu toate acestea ei trebuie să ţină cont de particularităţile de pe continent pentru a identifica şi dezvolta soiuri mai rezistente.

Aprofundarea cercetării acestui agent patogen, pentru care în prezent nu există tratament, este considerată prioritară şi de Parlamentul European.

În luna mai a adoptat o recomandare în care solicită mai multe fonduri pentru oamenii de ştiinţă din domeniu.