Relaţiile Rusiei cu Ucraina şi R. Moldova, tensionate

Relaţiile dintre Rusia şi Ucraina sau Republica Moldova s-au tensionat, după ce Comisia Europeană a anunţat că îşi propune să extindă piaţa comunitară, incluzând aceste state din est.

Acordurile de parteneriat ar urma să fie semnate la summit-ul de luna aceasta, de la Vilnius.

Teoretic, în plan comercial, Ucraina şi Republica Moldova ar putea fie să adere la Uniunea Vamală coordonată de Rusia (Rusia-Belarus-Kazahstan), fie să semneze acorduri de parteneriat cu Uniunea Europeană, acţiune care ar însemna crearea unei zone de liber schimb.

Kievul şi Chişinăul par să fi ales a doua variantă – iar semnarea acordurilor s-ar putea realiza la Summitul de la Vilnius, al Parteneriatului Estic, programat la sfârşitul lunii.

Audio:Relaţiile Rusiei cu Ucraina şi R. Moldova, tensionate.

S-ar scrie astfel un capitol istoric în politica de vecinătate estică a Uniunii Europene, după eşecurile sau semi-eşecurile înregistrate de Bruxelles până acum.

Atragerea Belarusului spre Vest a eşuat, alegerile recente din Georgia par să readucă această ţară pe orbita Moscovei, iar negocirile cu Armenia şi Azerbaidjan au încetinit considerabil.

Rusia răspunde încercărilor Uniunii de apropiere de est prin sancţiuni comerciale.

Serviciul pentru Protecţia Consumatorilor de la Moscova a anunţat, la 10 septembrie, că importurile de vinuri din Republica Moldova au fost oprite din cauza "calităţii nesatisfăcătoare".

În replică, la 25 septembrie, Comisia Europeană a anunţat că vrea să deschidă complet piaţa pentru vinurile din Republica Moldova.

În cazul Ucrainei, Moscova avertizează că o eventuală asociere cu Uniunea, printr-o zonă de liber schimb ar fi, citez, o acţiune sinucigaşă, din moment ce un sfert din exporturi merg în Rusia.

Zilele acestea, gigantul Gazprom a acuzat Ucraina că nu ar fi plătit o factură de 882 de milioane de dolari, pentru importuri de gaz rusesc. Kremlinul a negat însă că acest incident ar avea vreo legătură cu apropiatul summit de la Vilnius.

Mai mult, au fost suspendate şi importurile de vagoane – care reprezintă 0,5% din produsul intern brut al Ucrainei.

Succesul summitului Parteneriatului Estic stă însă sub semnul întrebării, deoarece, în cadrul Uniunii Europene nu există consens cu privire la Ucraina.

State ca Germania condiţionează cooptarea Kievului de graţierea fostului premier Iulia Timoschenko – închis, susţin apărătorii, din motive politice.

Dealtfel, drepturile omului, spune Bruxelles-ul nu au dublă măsură.

Uniunea Europeană a anunţat în această săptămână că a decis prelungirea cu un an a sancţiunilor aplicate Belarusului, tocmai din cauza nerespectării drepturilor şi a principiilor statului de drept.

Bruxellesul este nemulţumit, totodată, că nu au fost eliberaţi toţi deţinuţii politici, iar cei eliberaţi nu au fost reabilitaţi.